333 matches
-
acasă! Străbunii noștri cu mândrie Purtau istoria în vene Și-o da odraslelor în vrie Prin eroisme pământene... Străbunii noștri arși de soare Cu grija muncii pentru pâine, Creiau la urmași sanctuare De cinste, adevăr spre mâine... Străbunii noștri ieri sfătoși Ce ne-au lăsat cinste și fapte, Azi sunt uitați și dați la coș De hoți, lachei ascunși în noapte... Strămoșii noștri ieri statornici Azi văd cum lumea se frământă Și pentr-o pâine sunt datornici Adesea cu spinarea frântă
STRĂBUNII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1496674805.html [Corola-blog/BlogPost/381082_a_382411]
-
Bătrânul meu e Făt - Frumos pierdut, Înfășurat în mantie de pluguri, Iar crucea de la cimitir e scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită, Iarna priveam la focul unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea în șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E toamnă, iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1480186078.html [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
lor și îmbrăcându-le în haină fanteziei cuceritoare. Te farmecă de la primele pagini și nu mai poți lăsa cartea din mână până n-o termini. Printre rânduri, parcă te privește interesantă figură a copilului-autor care îți vorbește că un adânc sfătos și pentru care nimic nu poate fi mai minunat pe lume decât frumusețea sufletească. Te cuceresc și te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de viață, de prospețime, de frumusețe și inocentă, povești țesute din croiala tuturor existentelor
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
lor și imbracandu-le în haină fanteziei cuceritoare. Te farmecă de la primele pagini și nu mai poți lăsa cartea din mână până n-o termini. Printre rânduri, parcă te privește frumoasă figură a copilului-autor care îți vorbește că un adânc sfătos pentru care nimic nu poate fi mai frumos pe lume decât frumusețea sufletească . Te cuceresc și te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de viață, de prospețime, de frumusețe și inocentă, povești țesute din croiala tuturor existentelor cu
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
Oameni urâți la trup, Însă aveau un suflet bun, Și erau altruiști. Am întâlnit în viața mea, Oameni frumoși la trup, Însă erau invidioși, Nu erau deloc buni. Am întalnit în viața mea, Copii deja bătrâni, Erau atât de înțelepți, Sfătoși, miloși și buni. Am întâlnit în viața mea, Oameni bătrâni dar răi, Erau extrem de urâcioși, Zgârciți, ursuzi și răi. Am întâlnit în viața mea, Oameni necredincioși, Îl tot negau pe Dumnezeu, Spunând că nu e bun. Am întâlnit în viața
AM ÎNTÂLNIT... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1458749343.html [Corola-blog/BlogPost/348600_a_349929]
-
gura. *** Fesul si căciula De mulți nu se prinde hula: “Interesul poartă fesul”. Altii-s celorlalți reversul: “Își fură singuri căciula”. *** Unuia care-și afișează erudiția A citit mii de volume ; Cică toate, câte-n lume - Nu și “cartea” cea sfătoasă: Șapte anișori de-acasă. *** Unui condeier corigent la ortografie Chiar și când e agramat Condeieru-i tare-n sfat: “Numai cel care nu scrie E as la... ortografie”. Referință Bibliografică: DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1488719141.html [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
ȘO ARAKHELA (O MUSAFIRI) DIKH KE LAQI DAJJ KIDĂ ȘI I ĆHAJJ O MANUŚ SFINȚISARLA O THANES TA NA O THAN O MANUŚES NA-J PHURI ŚUKAR NI GOZER KÏZAJ ŚUN -TA ȘO SIKELA ȚUȚ T'O DAT NA BISTER O SFĂTOS 'ΘAR T'I DAJJ JIN AND-O GUNOJ SĂ ALTÏJ SI-NO LESĂ AVZIJS EKH ARRO PA AJNARA EKH GURO O ŚORO TELE MUKLO SABIAΘAR NA-J ĆHINDO ȘO SJAS JALO - ŚUCINO ȘO SJAS GUDO - XAZINO O ŚORO KERDAS SĂ ODA
ANDAR-O PAPONQE PHERASA / DIN VORBELE BUNICILOR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418925877.html [Corola-blog/BlogPost/341634_a_342963]
-
nu mă opresc asupra unor frânturi din „amintirile” acestor oameni deosebiți, participanți la „masa rotundă” de la „Dor de Bucovina”... Domnul Ion Filipciuc a fost cel care s-a angajat să „spargă gheața” și a făcut-o cu vorba sa plăcută, sfătoasă, prietenoasă și plină de dulceața limbii române în care s-a exprimat cuceritor de curgător și limpede, emoționat adeseori de propriile-i amintiri și de intervențiile calde și pertinente ale domnului Horia Zilieru. Ion Filipciuc este unul din scriitorii cunoscuți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
găsim recunoștința autoarei față de prieteni dragi, editori, oameni de înaltă omenie... cu chemare și dăruire întru slujirea slovei românești: George Roca, Dumitru Puiu Popescu, Artur Silvestri căruia îi și dedică volumul de față, Lygia Diaconescu, Vasile Șoimaru, Ovidiu Creangă cel sfătos, Mariana Brăiecsu, Cezarina Admescu, Ion C. Hiru, George Baciu, Paula Romanescu, Paul Polidor și mulți alții. Cu toții i-au întins o mână prietenească, au primit-o cu brațele deschise în „marea familie” încurajind-o permanent și făcând-o să uite că
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Luminisuri_cu_gandul_si_sufletul_spre_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
În adâncuri înfundată/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată...” scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sfătoasă,/ Creangă ce-a iubit-o/ Și-a înaripat-o-n vers Alecsandri,/ Eminescu forma ți-a desăvârșit-o/ În cultura lumii spre a ne mandri”. Printre multele poezii dedicate limbii române scrise de clasicul contemporan Gr. Vieru spicuim: „În al
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
Totuși, multe din acestea le întrebuința doar în povestirile lui orale. Predilecția lui era pentru oamenii simpli și le căuta compania cu o curiozitate neobosită. Putea să stea ore întregi cu o babă ramolită, cu zarzavagioaica din piață, cu țărani sfătoși, cu meseriași muncitori de tot felul. Căci, spunea el, „oamenii ăștia au darul să nu spună niciodată prostii, înveți multe de la ei”. Îi urmărea cu atenția binevoitoare pe care nu o avea totdeauna cu cei din preajma lui, adică cu intelectualii
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_ion_c_hiru_1332436334.html [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
venit dor de meserie? Furtună nu i-a răspuns colegului. A privit furios după câteva autoturisme ce i s-au părut că circulă cu mare viteză, apoi s-a uitat spre cer apărându-și ochii cu palma și a vorbit sfătos: - Foarte curând se va lumina bine. Pleacă norii, stă și ploaia, noi cu drag muncim... Să mergem către piața centrală. Va fi aglomerată azi și... Mda! Este bine să fim la vedere, să prevenim... A proorocit bine agentul de poliție
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1424808202.html [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
pe MAZILESCU: “Adversar al textelor obtuze, al scrisului incontinent, poetul se silește cîștigînd întru lapidaritate și conștiința de sine a poeziei.” Frumos zis ! Virgil MAZILESCU merită această frază ! Mircea CIOBANU m ă vizita uneori, era un povestitor fermecător, blînd și sfătos cîteodată, amuzîndu-se uneori din te miri ce, semn că în sinea lui lucrurile căpătau alte valențe decît cele împămîntenit-cotidiene. Trebuie să citez aici cîteva versuri, deși eu îl prefer pe Mircea CIOBANU cel din “Istorii”: “Și se face-n aer
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor Ce n-are
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1436075747.html [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
dreaptă ținând țeava pe care este mosorul pentru lanț. Mătușa Safta a lui moș Ghiță Butiuc scoate apă și ascultă moțata, a cărei guriță nu-i mai tace. Îi este tare dragă; le spusese părinților, în nenumărate rânduri, că este sfătoasă și matură în gândire pentru vârsta ei. Dar nu știe, sărmana femeie, ce spaimă are să trăiască... Privindu-o cum povestește, într-o clipită o vede alunecând în fântână, rămânând suspendată cu mâna dreaptă pe acea țeavă și cu ciubucul în
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
depășea multe. Am rămas impresionat nu numai de bunăstarea de care se bucură această familie și de atașamentul ei față de societatea canadiană, ci mai ales de primirea făcută, de bunăvoința, acuratețea și, uneori, bucuria cu care Familia Câmpeanu, în special sfătosul bătrân, ne-au relatat o serie de fapte, presărate adesea cu trăiri sentimentale, făcând ca despărțirea să devină anevoioasă. Surpriza mare a fost că erau români din Voivodina, dar cu rude la Lipova, Arad și Oradea . Atunci am întrebat ce
Impresii din Canada, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/12413-2/ [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
nimeni nu ar fi venit într-un voiaj pentru Somalia. Altceva a fost cu noi, adică echipajul existent, care la bord fiind am fost informați exact. Cu toate acestea, existau multiple tracasări pe care le suporta comandantul (un om mare, sfătos și picnic). Acest om mă simpatiza că am fost prompt atunci când el a pus întrebarea de căpătai, dar și pentru că ori de câte ori venea pe comandă mă găsea deasupra harților, iar pe chief officer îl găsea că deschidea geamul lateral și aruncă
CAZ DE PIRATERIE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1470138753.html [Corola-blog/BlogPost/360143_a_361472]
-
să spargă frontul periferiei spirituale a Europei. Odată și pentru totdeauna ,printr-o ridicare la putere a așteptării românești multimilenare! Nemulțumirea românească,conștientă,să devină o spiritualitate.De mâna întâi!Adică: o spiritualitate agresiv-profetică. Și proteică! Și polemică! Românul, acest sfătos ancestral, mai crede în șansa dialogului. Întrebarea: „Să ne fi născut din oboseala romanilor și din lacrimile dacilor?” Este numai retorică. Deoarece, România, atinsă de grația istorică a viitorului , va deveni o ROMÂNIE SCHIMBATĂ LA FAȚĂ! Cel mai mare stilist
SCHIMBAREA LA FAŢĂ A ROMÂNIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1395822591.html [Corola-blog/BlogPost/353581_a_354910]
-
lor și îmbrăcându-le în haina fanteziei cuceritoare. Te farmecă de la primele pagini și nu mai poți lăsa cartea din mână până n-o termini. Printre rânduri, parcă te privește interesanta figură a copilului-autor care îți vorbește ca un adânc sfătos și pentru care nimic nu poate fi mai minunat pe lume decât frumusețea sufletească. Te cuceresc și te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de viață, de prospețime, de frumusețe și inocență, povești țesute din croiala tuturor existențelor
IUNIE 2012 ESTE LUNA COPILĂRIEI ÎN MUNICIPIUL ADJUD de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/Iunie_2012_este_luna_copilariei_in_mun_gheorghe_stroia_1338572583.html [Corola-blog/BlogPost/357425_a_358754]
-
Dar eram tot pedepsit Până școala s-a sfârșit; Uite-așa ne-am despărțit. Am plecat în lumea largă; Corcodușă, bag de seamă, Are pe-altul, tot ca mine, Întrebări și ăsta-i pune..., Dar a-mbătrânit, se spune, Și-i sfătos, mi-o duce bine; Că de-altfel... bun rămâne - A fost tată pentru mine. Si de el mi-aduc aminte, C-a fost om... bietul părinte. Si s-a dus, convins, se pare, Că știa secretul mare: Toți să creadă
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iv_celor_dragi_la_scoala_si_conf_marin_voican_ghioroiu_1334928524.html [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]
-
cu aripile spre covor. Să bată căldura-udă de dimineață pe volumul uitat deschis cu o noapte înainte. PERSPECTIVA Obișnuia să creeze miracole în fiecare privire pe care o aruncă spre mecanism. În fiecare zi, înciudat se prefacea spre oglindă și sfătos spre publicul spectator. Își spunea că o dată pe an să asculte bătaia adevărului în culisele teatrului de păpuși contemporan. DESCHIDERE De câte ori se ascundea în spatele perdelelor din labirint, focul din vatra devenea palid iar mâncarea îndestulătoare. De câte ori uită să disloce bolovanul
PROLEGOMENE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1431847448.html [Corola-blog/BlogPost/344082_a_345411]
-
dna Calimache, moașa comunală - Du-te, Tinco, la Vergina, c-a făcut Didina copchilul, îi zise bunica tușii Tinca. Mătușa Vergina locuia aproape de noi, la două case mai la vale, așa că peste puțin timp și-a făcut apariția, gravă și sfătoasă, cum îi e felul. Mult mai târziu aveam să reconstitui evenimentul acelei zile, după cele povestite de minunata tușa Tinca, acea ființă care mi-a purtat de grijă cu priceperea și bunătatea ei native, duse până la sacrificiu. De altfel aceeași
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
sporul binemeritat al Cotnariului. Iată ce frumos stă scris pe ambalajul care-i deopotrivă jilț, bunului Cotnari, ca un strămoș șezând înaintea popasului din pahar în care-și va spune dulcea poveste : „Vin vechi, vin generos, buchet de vise, bătrân sfătos, de-nțelepciune plin, rugină nobilă cotnar senin, tu porți blazon de soare-n sticlele-nchise.” Cotnariului i se datorează lumina găsirii drumului cuvintelor din cărți, duhului din cântece și aroma ce pune la frământarea lor! Îi este cunoscută participarea la
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426139398.html [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
preponderent tehnică nu mi-a dat ocazia să folosesc cele citite din literatură deși, între multele activități ale tinereții am și 4 ani de catedră de la care predam cifre și probleme de tehnică pragmatică. În consecință nu sunt decât un sfătos bătrânel pe care sper să-l găsiți măcar șugubăț. Referință Bibliografică: Emil Wagner / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1418141296.html [Corola-blog/BlogPost/384563_a_385892]
-
e-un Făt-Frumos pierdut, Înconjurat în mantie de pluguri, Iar crucea de la cimitir e-un scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită În iarnă stam la gura unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea cu șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E vară iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de
BUNICULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1432357863.html [Corola-blog/BlogPost/379753_a_381082]