333 matches
-
guvernanții s-au bronzat, pentru că se vor distinge mai greu chipurile întunecare de îngrijorare: grevele au început să aibă ritm cotidian, nemulțumirea sindicaliștilor atinge cote alarmante, pe când guvernul își imaginează că impresionează pe cineva prin calmul discursurilor și prin limbajul sfătos al talk-show-urilor. Se lucrează la imaginea exterioară, dar nu se ia seama la presiunea sub care se trăiește în interior. În afara serviciilor secrete și a polițiștilor, nici unul din sectoarele cu adevărat vitale pentru destinul țării nu se bucură de vreo
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
Regman, Constantin Abăluță, Constanța Buzea, Ovidiu Constantinescu, Constantin Mateescu, Alexandru George defilează în imagini detaliate, minuțios încrustate în factologie ori metaforizant-plutitoare, lirice, cuprinse de același abur al amintirii ori al contactului uman prezent ce le certifică. Tonul e nu o dată sfătos, marcat de reveria trecutului, intimizat, sensibilizat: "Ca vechi locuitor al Bucureștilor, unde în chipul cel mai firesc, dînd colțul unei străzi de patricieni ale căror case sînt în fapt rezidențe, nimerești într-o uliță gloduroasă cu hardughii ce te întîmpină
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
o eliberează din propriile sale resurse, din cele inițiale, și lumina asta nu este lumina din afară, cea dirijată, lumina care se stinge și care aruncă umbre, ci o lumină fără sursă și fără istorie. Eu îl ascult, vocea lui sfătoasă și pătrunsă vizibil de o responsabilitate cu care s-a împăcat deja, o voce prietenească și oarecum paternă, desfășoară imagini ample, panoramează istoria artei de la plain air-ism și pînă astăzi, articulează, în stilul unic al epicii bănățene, fraze enorme, despletite
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
le-ar da pe tot ce a scris până atunci", cum îi spunea prietenului său, doctorului Alceu Urechia, și el prozator. Care erau prozele în discuție? Ion, Kir Ianulea, Povestea porcului, Mamă, Calul dracului. Este vorba, așadar, de genul narațiunii sfătoase, de sorginte folcloric-orientală. După opinia lui Paul Zarifopol, aceste proze trădau un "conservatorism artistic", pentru că astfel "ambiția sa de a fi vechi se putea desfăta în însăși savoarea populară și arhaică a materialului, în înțelepciunea bătrânească a povestirilor". Mai toți
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
răsfăț cumsecade sufletul, bine-ar fi să privesc înainte, nu înapoi și să-i dau bătăi cu strășnicie. Fiindcă, vorba acustică a proverbului, o viață are omul și-un timpan într-o ureche! Numai c-am luat-o, parcă, prea sfătos de data asta, ce aia lungă și zbătută scurt de burta calului!! * Începută datorită unei întîlniri cu Dinescu-n Iași, coaptă însă de cîtva timp pe cea mai secretă creangă a sufletului meu, corespondența asta (Emil Brumaru către Lucian Raicu!) matinală
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
mult, care aș fi vrut să mi se spună și poate aș fi avut nevoie să mi se spună: "Am da drumul bolilor noastre nervoase s-o ia înainte precum doi copii...". și pe urmă stilul ăsta de povestitor vechi, sfătos și totuși cu ironia de rigoare și cu surpriza smulsă din cotidian. ceva îndepărtat și foarte cunoscut, între Defoe și Salinger!? povestea cu cameleonii și cu schimbarea înfățișărilor în copilărie, tinerețe și moarte - o călătorie inițiatică, cum e, de altfel
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]
-
buletinul meteo. Nu există om mai cumsecade decît vatmanul vienez. Vocea încet-încet te obișnuiești cu vocea și o recunoști de cîte ori o auzi. Nu e, ca în alte părți ale Europei, o voce feminină, ci una masculină. Anunță stațiile sfătos ca un bunic și, o dată pe călătorie, îți amintește o rugăminte: să cedezi locul oamenilor în vîrstă, handicapaților sau celor cu copii mici. Dar tramvaiele vin atît de des, încît anunțul e pur pedagogic. La răscruce de mirosuri În zona
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un auditoriu, sau doar bănuiții cititori ai unei reviste. Ce vreau sa spun e că Lévinas-ul tradus de Ticu Goldstein e mai emoționant, mizează pe o retorică rafinată a poeticului infuzat în cele mai grave reflecții, e tandru și evocator, sfătos și pe undeva plin de o nesfîrșită afecțiune pentru o lume atît de zdruncinata de rău, cruzime și violență. În vreme ce "celălalt" Lévinas, din Totalitate și infinit (publicată prima oara în 1961, de un editor olandez, ceea ce nu mi se pare
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
a acestei cărți. E vorba despre contribuția ei reală la inițierea cititorului într-un alfabet al motivațiilor ascuns psihologice și al explorărilor nesimulate ale obscurului. Cititorul este pregătit astfel pentru abordări de natură să-l debaraseze de pasivitatea oricărei lecturi sfătos moralizatoare și să-l trezească din hipnoza părintească a atâtor recomandări în cascadă, lăsându-i loc în schimb pentru propriile constatări și pentru un spirit mai liber și mai critic. Timothy Miller, Bucură-te de ceea ce ai. Cum să-ți
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
născut în același an ca și Heim, dar într-un sat bănățean. E o construcție cum nu se putea mai fericită în simbolismul ei, și fără îndoială conștientă: între feericul de fantasmă din primele pagini și luciditatea austeră și ușor sfătoasă din tonul lui Cornel Ungureanu se întrupează, de fapt, eroul cărții, așa cum e el: fantastic, dar totuși real. Faptul că un asemenea om există îi face euforici pe partenerii săi de conversație. Cum altfel ar putea fi? Michael Heim, Un
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
-se de lumea tinerilor, cărora le povestește istoria poporului român. (Or mai fi tineri interesați de asta, nu e inutilă întrebarea?). Firește că renunță la trimiteri și aparat critic, că istorisește, pe caseta audio înregistrată de d-na Irina Nicolau, sfătos și cursiv, momentele semnificative ale istoriei noastre. Nu are pretenția de a-și transforma excursul în manual. Dar, în polemică deschisă cu manualele, care continuă să prezinte deformat și într-o densă limbă de lemn istoria națională "m-a ademenit
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
Cristian Teodorescu Discutam din cînd în cînd cu Z. Ornea, pe care îmi plăcea să-l rîcîi despre anumite subiecte. Vorbea cu o seriozitate sfătoasă din care nu lipsea umorul. Mi se părea neschimbat de foarte mulți ani. Cînd l-am cunoscut nu împlinise șaizeci de ani, dar se socotea un om bătrîn. Îl citisem încă din liceu și marea lui carte, Junimea și junimismul
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
și revizuitorilor, împinși de-a valma în tabăra dușmană. Bătălii incorecte, ură și însingurare, lovituri pe la spate - cam așa arată lumea literară românească postdecembristă în viziunea lui Eugen Simion, un excelent om de cultură care perseverează într-o postură antipatică, sfătoasă în sensul rău al cuvîntului. Răfuielile au directețea invectivei cîteodată (atunci cînd pun lucrurile la punct cu jurnalul lui Zaciu) sau sînt ironic-caragialești altă dată (replica la S. Damian). Există și texte liniștite, în care Eugen Simion redevine cel pe
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
ce se poate aduna în agora, căreia ar dori să i se adreseze. De unde expresia unei oralități originare, abia constrînsă la tiparul scriptic, ca și o neașteptată abundență de agregări de vorbe pitorești și familiare. Ne gîndim la stilul �populist�, sfătos, al lui G. Coșbuc, în, de pildă, Povestea unei coroane de oțel, așa cum a fost sesizat de G. Călinescu. Iată cum se rostește nu rareori, doctul, aulicul Alexandru George, avînd aerul a face cu ochiul: �Regele nu-i putea dărui
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
sa tainică. Nopți argintate de lună, castele boltite (și cu gratii ruginite), aproape în ruină, ferestre cu arcade, mese împărătești, împodobite cu bucate alese și înconjurate de paji, feți-frumoși și crai cu bărbi albe[18], domni cu mitre și boieri sfătoși, curți regești, împărătești ori domnești, cavaleri cu platoșe și zale, domnițe cu veșminte somptuoase se perindă dinaintea noastră majestuos, în „Călin (file de poveste)”, „Luceafărul”, „Mănușa (după Fr. Schiller)” sau „Scrisoarea a IV-a”[19]. Castelul medieval devine un laitmotiv
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Ca și în acest caz, în alte câteva formulări despre Evul Mediu, prezentate de regulă drept erori făcute în spirit romantic și românesc, Eminescu nu a greșit deloc. Se impun astfel, mai întâi imaginea voievozilor și domnilor, priviți ca țărani sfătoși, apoi catalogarea unora dintre ei drept împărați, apoi socotirea lumii medievale drept epocă de formare și tinerețe a națiunilor și, în fine, reabilitarea întregii realități medievale. Primele două aspecte, cum s-a văzut, au primit confirmare istorică, prin cercetări de
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Când m-am întors la sculele mele, ce să vezi?! Un alt „pescar”, ceva mai bătrân decât mine - așa la vreo 70 de ani, înalt și gras, cu părul bogat, alb ca neaua, și cu o față zâmbitoare, de bunic sfătos - își pregătea sculele, lângă locul meu de prins pește. Da ce scule avea? Mamă-mamă! Undițe mufate, telescopice, cu mulinete noi și gută colorată (franțuzească), plute din dopuri lăcuite și pene frumos colorate, o grămadă de cârlige galbene (de aur, gândeam
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
nu mă opresc asupra unor frânturi din „amintirile” acestor oameni deosebiți, participanți la „masa rotundă” de la „Dor de Bucovina”... Domnul Ion Filipciuc a fost cel care s-a angajat să „spargă gheața” și a făcut-o cu vorba sa plăcută, sfătoasă, prietenoasă și plină de dulceața limbii române în care s-a exprimat cuceritor de curgător și limpede, emoționat adeseori de propriile-i amintiri și de intervențiile calde și pertinente ale domnului Horia Zilieru. Ion Filipciuc este unul din scriitorii cunoscuți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Solomon), Sunetele Bucureștiului (r. Mihai Grecea), Roboțelul de Aur (r. Mihai Dragolea, Radu Mocanu), Bondoc (r. Cristian Delcea, Mihai Mincan), Doar o răsuflare (r. Monica Lăzurean-Gorgan), Armânii (r. Toma Enache), Un film mai puțin vesel, mai mult trist, poetic și sfătos (r. Cornel Mihalache) și Războiul Regelui (r. Trevor Poots). În cadrul secțiunii de scurt metraj independent vor rula filmele: Mă cheamă Costin (r. Radu Potcoava); Meda (r. Emanuel Pârvu); Blană (r. Tudor Botezatu); 4:15 Sfârșitul Lumii (r. Gabi Virginia Șarga
A XI-a EDIŢIE [Corola-blog/BlogPost/96800_a_98092]
-
14 decembrie: Oră 12,00 YouTube Bazaar (România 2015, r. Dan Chișu, 93 min) Oră 14:00 Bondoc (România 2016, r. Cristian Delcea, Mihai Mincan, 86 min) Oră 16,00 Un film mai puțin vesel, mai mult trist, poetic și sfătos (r. Cornel Mihalache, 90 min) Oră 19,00 Gală de deschidere IPIFF 2016: Concert Câri Tibor “Stare de tango”. Două Lozuri (România 2016, r. Paul Negoescu, 86 min) Joi 15 decembrie: Oră 11:00 România: Patru Patrii (România / Franța, r
Program IPIFF 2016 [Corola-blog/BlogPost/96804_a_98096]
-
și prefă-mă în stea!... XVIII. SĂ VINĂ PRIMĂVARA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2242 din 19 februarie 2017. SĂ VINĂ PRIMĂVARA Pe-un cireș scăldat în soare, Stau, bătând din aripioare, Un june de pițigoi C-un sfătos de vrăbioi... Spune, frate vrăbioi, Că vestit ești printre noi, Tu spui lucrurile drept Și esti cel mai înțelept: Când o să apară iară Mult dorita primăvară? Am fost ieri până-n zăvoi, Trist am venit înapoi. Nici urmă de păsărică, Nicio
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
am strigat, Nimeni nu m-a ascultat. Am trimis în vânt chemare, N-am aflat în jur suflare. Iarna asta, frățioare, ... Citește mai mult SĂ VINĂ PRIMĂVARAPe-un cireș scăldat în soare,Stau, bătând din aripioare,Un june de pițigoiC-un sfătos de vrăbioi...Spune, frate vrăbioi,Că vestit ești printre noi,Tu spui lucrurile dreptși esti cel mai înțelept:Când o să apară iarăMult dorita primăvară? Am fost ieri până-n zăvoi,Trist am venit înapoi.Nici urmă de păsărică,Nicio mică floricică
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor Ce n-are
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]