40,428 matches
-
în cadrele unei piețe libere și ea, indiferent de cît de multe mai avem nevoie pentru stabilizarea acesteia, nu numai factorii economici, agenții pieței și lumea afacerilor trebuie să-și reconsidere perspectivele și să-și reformuleze relațiile cu partenerii din sfera creației de bunuri simbolice, în speță cu artiștii, ci și artiștii înșiși trebuie să-și schimbe radical vechile deprinderi. Disprețul față de acțiunea practică, satanizarea capitalistului, după vechile scheme consacrate ale fostei propagande de partid, autismul demiurgic al creației ca singură
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
în banal și derizoriu. Ce ghinion! Pe T.M. îl venera, citise pe nerăsuflate Casa Buddenbrook și Muntele vrăjit, fusese uluit de culmile atinse în înțelegerea tipologiilor, în inventivitatea fabulației, în miza discursului narativ. Față în față cu marele om, tatonând sfera de sus a creației, s-a simțit invadat de același simțământ de crispare, nu putea decât să se bâlbâie, să mormăie ceva nedeslușit. Încercase să lege o discuție cât de cât cu miez cu cel care recunoscuse simplu, fără ostentație
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
european, Ironie romantică în operele lui Eminescu sînt doar cîteva titluri), a continuat și după emigrarea în America în anii '70 să predea la diferite universități și școli, să călătorească, să scrie. Atîta doar că, la un moment dat, în sfera ei de interese a intervenit o mutație, predilecția pentru comentariul academic fiind înlocuită cu aceea pentru ,the real thing", cum se exprimă ea, în legătură cu tentația pătrunderii la tot mai mare adîncime în ,universurile reale sau imaginare produse de conștiințe creatoare
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
simetric ca funcționare cu cel al vorbirii - unul credibil? Există apoi un moment Cassirer, unul Huizinga, un moment Panofsky. Un alt capitol dezvoltă înțelesurile vechiul radical grecesc per și vorbește despre simbolismul limitei în artele plastice. Gabriel Liiceanu inventariază patru sfere semantice ale vechiului radical, în aparență contradictorii, și propune termenul de peratologie pentru a desemna ,aura metafizică" a acestui semantism contradictoriu. Va descoperi cititorul în carte o interesantă descifrare a sculpturii lui Brâncuși, făcută din această perspectivă. Ultimele două capitole
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
Incontestabil, Ioan Flora e un precursor al poeziei optzeciste mai cu seamă a celeia în variantă bucureșteană, nu doar prin extrovertirea pe care o adoptă ca pe-o marcă distinctivă, ci și prin propensiunea sa către persiflare, către ludic, în sfera unor reprezentări intenționat depoetizate, circumscrise unui cotidian minor ori unui telurism pragmatic. S-ar zice că e o deculturalizare, o ,barbarizare" a unei poezii obosite de clișee melodramatice ori aulice, însă, în fond, avem a face cu o față a
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
în cele mai multe cazuri, în construcție afirmativă sau negativă: a (nu) plăcea. Practicile traducerii țin cont de diferențele de context tipic în utilizarea sinonimelor parțiale; de la limbă la limbă, verbele cu sensul ,a iubi" și respectiv ,a plăcea" își împart diferit sfera de aplicare, ca și negarea lor gramaticală sau prin antonime. În dicționarele românești, verbul a iubi este definit în primul rînd în legătură cu complementul său direct uman; primul sens din DEX este ,a fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune pentru
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
public imaginar foarte apropiat ca adresă, un public-martor imediat. Ștefan Melancu mobilizează o vastă bibliografie, în cadrul căreia autoritatea în materie o reprezintă exegetul canadian Marc Angenot, pentru a releva atât disponibilitatea satirică a pamfletului, cât și încadrarea lui firească în sfera discursului critic modern. Sarcasm, ideologie, literaritate, ironie, satiră, comic, grotesc, parodie - toate concură pentru a îndeplini funcția socială a pamfletului, rolul său de semnal de alarmă într-o lume decăzută, coruptă, decrepită, sortită flăcărilor pedepsitoare ale apocalipsei. De aceea nu
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
al pamfletului. Un efort de sistematizare a viziunii politice argheziene s-ar impune pentru întreaga operă publicistică a lui Arghezi, lăsată de prea multă vreme în voia haosului ei inițial. Analiza politică, sociologică și estetică a întregii publicistici argheziene, în sfera căreia pamfletul reprezintă, fără îndoială, nucleul de foc, va fi stimulată de acum încolo de faptul îmbucurător că avem o ediție cronologică integrală (pe cât a fost posibil) din publicistica lui Arghezi în volumele III-VI (și mai urmează) din seria
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
-o în ,Observator cultural") în premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele nu sunt doar tangente, ci sferele lor se intersectează. Premisa cărții lui I. B. Lefter este proiectarea unei perspective postmoderne asupra modernismului românesc, considerat epuizat. Pentru H.-R. Patapievici modernitatea nu este nici pe departe epuizată și alimentează în continuare postmodernitatea (v. Omul recent, p.447-450
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
care să arate disponibilitate nici unul dintre exegeți. Dacă modernismul românesc e închis sau epuizat (a doua premisă a studiului lui I. B. Lefter), păcatul cel mare al criticii românești interbelice și postbelice e că a limitat acest concept la o sferă prea restrânsă, lăsând în afară tradiționalismul, iar uneori și simbolismul sau avangardele. Nu e nici o contradicție între cele două constatări: 1. modernismul românesc e închis, 2. dar e închis în limite prea strâmte și sfera lui trebuie lărgită. Aceasta este
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
limitat acest concept la o sferă prea restrânsă, lăsând în afară tradiționalismul, iar uneori și simbolismul sau avangardele. Nu e nici o contradicție între cele două constatări: 1. modernismul românesc e închis, 2. dar e închis în limite prea strâmte și sfera lui trebuie lărgită. Aceasta este pledoaria cea mai importantă a cărții lui I. B. Lefter: pledoaria pentru ,reconstrucția conceptuală a modernismului românesc" (p. 180). Rezultatul ar fi un concept integrator al modernismului românesc, înțeles ca un curent literar și cultural
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
un concept integrator al modernismului românesc, înțeles ca un curent literar și cultural, întins cam de pe la 1880, cu primele experiențe ale lui Macedonski, și până la 1980, când se încheie neomodernismul postbelic declanșat pe la 1960-1965, după fractura proletcultistă. În marea lui sferă se includ: simbolismul, parnasianismul, instrumentalismul, decadentismul, poezia pură, avangardele și porțiunile mai emancipate sau mai neutre ale tradiționalismului de tip Ion Pillat sau B. Fundoianu (p. 182), plus neomodernismul generației '60 (uitat de exeget în retrospectiva din final). Drept consecință
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
conținutist (opoziția dintre ruralitate și urbanitate) și nu după unul de stil sau formă estetică. Rămâne totuși un rest considerabil, căci nu tot tradiționalismul interbelic (de pildă, militantismul sămănătorist al lui N. Iorga și al ciracilor săi) este asimilabil în sfera modernismului. Reductibilitatea tradiționalismului la modernism rămâne, după părerea mea, o problemă nerezolvată și nerezolvabilă decât printr-un abuz. O altă consecință ar fi că nu pot fi acceptate delimitările politice sau evenimențiale ale perioadelor literare. Conceptele de literatură interbelică și
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
din învățământul clasic autohton, prizat de cititorul român cu opt clase. Nu-mi amintesc - zice Bădiliță - să-i fi auzit numele prin cercurile intelectuale din Franța, Spania, Italia sau Germania pe care le frecventez." Coborât, pentru câteva clipe astrale, din sferele înalte în care evoluează (,Din sfera mea venii cu greu..."), acest Hyperion de mahala continuă în același stil, trecând de la epitete suburbane la acuze grotești aruncate adversarului. I se neagă acestuia nu numai calitățile, ci și parcursul profesional: , A pus
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
cititorul român cu opt clase. Nu-mi amintesc - zice Bădiliță - să-i fi auzit numele prin cercurile intelectuale din Franța, Spania, Italia sau Germania pe care le frecventez." Coborât, pentru câteva clipe astrale, din sferele înalte în care evoluează (,Din sfera mea venii cu greu..."), acest Hyperion de mahala continuă în același stil, trecând de la epitete suburbane la acuze grotești aruncate adversarului. I se neagă acestuia nu numai calitățile, ci și parcursul profesional: , A pus mâna pe un post universitar gras
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
ale aceleiași căderi și pe care noi le-am trăit cu aceeași intensitate". Drepturile omului, susține mai departe Vintilă Horia, nu sînt aplicabile decît într-o optică religioasă, după cum un veritabil progres științific nu e de conceput decît într-o sferă științific-spirituală. Epistemologia actuală a avut un cuvînt decisiv în privința discreditării ideologiilor, destrămînd determinismul materialist, răul relelor, dovedindu-se mai eficace decît oamenii de litere sau politicienii. întrucît ,toate elucubrațiile psiho-sociale, socio-politice, politico-economice", propulsate de ideologii care au produs traumele morale
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
voluto interpretare îl percorso del mondo tra tempo e trasformazione, în una dimensione non circoscrivibile unicamente al suo essere, mă anche secondo un elemento discreto del suo tangibile e costante divenire. Esiste, comunque, una luce che pervade ogni osservazione della sfera dello spazio che și allarga alternandosi però șu quanto non ha limite, mă che permea, ciononostante, una dimensione finita: l'uomo, în grado di comprendere e valutare l'universo quale realtà presente, allo stesso modo del mondo afferrato e risolto
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
di là - mă questo effetto è di solito, per l'osservatore medio nazionale, meno importante, sotto îl profilo politico e psicologico. Vi è chi ha mostrato che la drastică diminuzione della rilevanza delle frontiere è dovuta al progressivo autonomizzarsi della sfera dell' economico, non più sottoposta, se non per ciò che attiene alla mera "gestione dell'esistente" (utilizzo delle entrate fiscali, ridimensionamento delle spese pubbliche, eventuali politiche redistributive, ecc.), al governo degli Stați e dunque del "politico". L'Altro che ci
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
impulsul globalizării (creșterea fluxului informațional, creșterea fluxului bunurilor și serviciilor, mărirea numărului și vitezei circulației persoanelor etc.). Aceste transformări au determinat modificări pozitive, dar și negative ale mediului politic, social și economic și o continuă modelare a ierarhiei puterilor în sfera relațiilor internaționale. Astfel, lumea este văzută nu neapărat că un mediu ostil, dar este percepută că un mediu instabil și mult mai dificil de anticipat 5. Documentul reliefează prezenta riscurilor interconectate provenite din spațiul corespondent Orientului Mijlociu și Asiei de Sud - Est
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de Externe, Ministrul de Interne), Centrul Național Decizional. Serviciile de informații italiene (AISE - informații externe, AISI - informații interne, sub coordonarea DIS - Departamentul de Securitate și Informații) au atenția concentrată asupra următoarelor riscuri și amenințări 17: - amenințări cu potențial letal, cu sfera de acțiuni atât externă, cât și pe teritoriul național (atacuri asupra personalului militar aflat în misiuni externe sau asupra civililor cu contracte de muncă în zone în aflate în criză, - atacuri teroriste conduse de către fundamentaliști islamici, acțiuni ale criminalității naționale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
accentuează importantă acordării unei atenții deosebite terorismului internațional (atentatul cu bombă din Burgas, 2012), proliferării armelor de nimicire în masă, conflictelor regionale (proximitatea conflictului din spațiul iugoslav), criminalității cibernetice, precum și activităților asociate criminalității transfrontaliere. Principalul risc asimetric extern evaluat în sfera securității externe este cel al terorismului 38 accentuat de conflictele regionale și crizele economice și sociale. Descentralizarea structurilor teroriste, capacitatea de infiltrare în societățile democratice și posibilitatea folosirii de materiale radioactive sau agenți toxici și biologici, precum și posibilitatea accesului la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a încadrat perfect sub sloganul de campanie "Creștem Moldova": Construcțiile lingvistice Renaștem Moldova! Creștem Moldova! au devenit soundbites-ul campaniei promovate de democrați. Comunicarea contra PR-negru Staff-ul PDM a identificat o tactică originală de contracarare a PR-ului negru. În sfera publică națională V. Plahotniuc mai este supranumit păpușarul, fiind asociat cu persoana care trage de șforile scenei politice moldovenești. În ultima fază a campaniei electorale, fotografia lui Vladimir Plahotniuc este postată pe coperta revistei VIP Magazin într-o ipostază inedită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situație foarte complicată, unde contextul militar și politic al fronturilor Aliaților, împărțirea sferelor de influență, staționarea forțelor armate, propagandă, implicarea agenților de influență și staționarea sub pretextul asigurării păcii și stabilității, a fracturat continentul și a mărit clivajul dintre Est și Vest. Regele Mihai definea, în 1992, astfel situația, cu accent pe relația
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în aceeași situație în care se aflau unele țări apusene după război, dar ne e de două ori mai greu dacă te gândești că războiul împotriva oamenilor a durat patru decenii și jumătate"6. Perspectiva unui război rece cu împărțirea sferelor de influență este o paradigmă frecvență în științele politice și relațiile internaționale, folosită în special în discursurile publice din postcomunismul românesc, ca o formă de explicație și înțelegere a rolului modest jucat de elitele politice refugiate în Vest. Interpretările lui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și de Răsărit. Mihai I era de părere că "oamenii politici știau totul", diferențiindu-se - în opinia sa - de cetățenii de rând care puteau să nu cunoască realitățile comunismului din Răsărit. Judecată monarhului aduce în discuție simbolistică legată de împărțirea sferelor de influență și ignorarea unui guvern în exil asumat de către elitele politice românești refugiate în Vest: "Știuseră (oamenii politici din Vest - n.n.) tot adevărul despre Rusia încă de dinainte de război și acum erau informați de tot ce se petrece in
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]