131 matches
-
ce se face cu bietul Coșbuc. E un veninos asalt de pigmei în contra unui incontestabil talent literar”. În anul 1896, „după ce poetul trăise bucuria consacrării și, în același timp, și amarul unor calomnii, la București, la Editura Librăriei Școalelor C. Sfetea, apare volumul de versuri „Fire de tort”, cu o notă „referitoare la existența unui proiect de epopee”: „De când am început să scriu, m-a tot frământat ideea să scriu un ciclu de poeme cu subiectele luate din poveștile poporului și
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
metaphysique, Paris, 1890); Întâiele principii care alcătuiesc lumea (în limba franceză cu titlul Premiers principes composant le monde , 1888, Iași) ș. a. Prima ediție a operelor complete ale lui Vasile Conta apare în 1914, coordonată de Octav Minar, la Editura C. Sfetea, București, și cuprinde, pe lângă operele menționate, scrisori, acte și manuscrise inedite (poezii, cugetări, discursuri parlamentare, articole politice, studii juridice, proiecte de lege și regulamente, însemnări, note explicative). Sunt publicate, în această ediție, scrisorile primite de Vasile Conta de la L. Buchner
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
Metalurgiștilor nr. 13, sc. A,.ap. 8 țel: 424067 043604/0805 SC CONTENIA SRL 2446 SANDU MARIAN MIHAIL (n. 1949) Sacele, str. Viitorului 37, bl. 37, sc. C, ap. 9 țel: 271138 02808/0805 SC MĂR RODY CONT SRL 23465 SFETEA IOANA ROXANA (n. 1972) Brașov, str. Prunului nr. 43, sc. D, ap. 10 țel: 338673; 0745063847 3207 SC FINCONT SRL 2463 SIMON LENKE (n. 1967) Hoghiz, str. Fabricii nr. 60 țel: 260130; 0745186205 051593/0801 SC CONSALBIA HOUSE SRL 22324
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
6927. Schieber Sady, 17 apartamente, București, str. Ana Ipătescu 9. a; B-dul 6 Martie 58 6928. Sinescu Ahil, 3 apartamente, București, str. Pictor Rosenthal 21 6929. Singer Ș.A. Mașini, 10 apartamente, București, str. Wilson 12; str. N. Bălcescu 23 6930. Sfetea Iuliu, 5 apartamente, București, Bd. Bălcescu 7 6931. Stan Elisabeta, 4 apartamente, București, aleea Zoe 22 6932. Stoica Gheorghe, 9 apartamente, București, str. Av. Marcel Andreescu 40; str. Paris 10 Chitila km. 15 Otopeni km. 15, Mamaia în blocul Edilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
și Ecaterina, 4 apartamente, București, calea Călărași 280, str. Claudiu 6 7173. Sterian Alex., 4 apartamente, București, str. Miron Costin 17 7174. Sasu Lucretia, 3 apartamente, București, str. Unirii 88. 7175. Sapira Aron, 6 apartamente, București, Cal. Dudești 32. 7176. Sfetea Regina, 7 apartamente, București, str. Pitagora 34-36 7177. Șfarț Iosif (succesiune), 3 apartamente, București, str. Aurora 60. 7178. Sprinceana Florica S., 8 apartamente, București, str. Mihai Vodă 49; str. Masarik 17; str. N. Bălcescu 3. 7179. Saragea Zamfir, 7 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
bilunară „Vatra” condusă de Ion Luca Caragiale, George Coșbuc și Ioan Slavici. Deși revista se tipărea la București, publicul țintă era - cu precădere - cel din Ardeal. De altfel, revista era tipărită pe banii socrului lui Coșbuc la editura lui C. Sfetea. Revista, care a fost concepută în descendența revistelor Dacia literară și Tribuna, a apărut doar în 44 de numere, bilunare, până în august 1896. Seria nouă, mureșeană, apare începând din mai 1971, printre fondatorii revistei aflându-se scriitorii Dan Culcer, Romulus
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
pentru muncitori, s-au cerut și schimbări politice. Prin aceste manifestații s-a încercat declanșarea unei lupte a muncitorilor români pentru detronarea regelui și alungarea de la putere a clasei politice „burghezo-moșierești”. La 6 decembrie 1918, muncitorii tipografi de la atelierele grafice Sfetea și „Minerva” au declarat grevă pentru a obține condiții mai bune de muncă și viață (salarii mărite, ziua de muncă de 8 ore ș.a.). Revendicările lor nefiind satisfăcute, toți tipografii din capitală au anunțat grevă, care a fost stabilită la
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
1921, la București. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 63x46 cm. Costul unui număr era de 50 bani iar abonamentul pe un an costa 120 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Cartea Românească” „Tiparul românesc” și „C. Sfetea și T. Ioanitziu”. Ocazional a scos suplimente gratuite, cu numerotație proprie. Ziarul a preluat numerotarea primei serii, socotind la anii de vechime atât perioada când a fost suspendată de ocupația germană, cât și perioada în care a apărut la Paris
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
în documente ca având casa lângă Biserica Lozonschi. Conform unui document din anul 7215 (1707), citat de preotul Neculai Vereanu, paroh al Bisericii Talpalari, în broșura "Istoricul bisericei Sf. Gheorghe pronumit Lozonski" (Broș., Iași, 1900), preoții Savin și Vasilie de la Sfeti Gheorghe i-au dat un loc de casă unui anume Vasile de Visterie, ginerele lui Efrim, în schimbul a 3.000 de bucăți de șindrilă și cuie pentru repararea acoperișului putrezit al bisericii. Locul de casă respectiv fusese donat lăcașului de
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
trimițând cititorul la pisania de deasupra ușii de intrare în biserică, unde scrie că în anul 1491 au început lucrările la această biserică: "Vă leato 6999 (1491). Într-acesta an să știi cetitoriule că au zidit Ștefan vodă bisérica lui sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii biséricii, iară nu cum scrie înapoi." După mutarea la Iași a capitalei țării, în această biserică au fost miruiți, după stilul ungerii împăraților bizantini, și
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
țarul Petru cel Mare al Rusiei a vizitat la 26 iunie 1711 mănăstirile Trei Ierarhi, Golia și Sf. Nicolae Domnesc. Această vizită este consemnată de Nicolae Costin care scrie că "de acolo (de la Golia n.n.) învărtejindu-să au mărsu și la sfetii Nicolae, și apoi la curte". Ion Neculce consemnează că împăratul rus a admirat mănăstirile văzute: "au umblat pren toate mănăstirile (...) și mult lăuda împăratul lucrurile". În secolul al XVIII-lea , biserica a fost extinsă înspre vest, fiind construită o clădire
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
apropierea bisericii armenești a dus la scăderea veniturilor bisericii, care nu mai avea nici măcar acoperiș. Domnitorul Scarlat Ghica a dat la 19 iulie 1757 o carte domnească prin care a hotărât ca târgul boilor să se țină „din gios de Sfeti Dimitrie, în capul uliții, unde s-au făcut din vac”. Dispoziția domnească nu a fost respectată, iar domnitorul Ioan Teodor Callimachi a întărit această hotărâre la 15 ianuarie 1759. Lipsită de venituri, Biserica "Sf. Dumitru" a început să se ruineze
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
din secolul XIX; toaca metalică de forma vulturului bicefal - stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, și altele. Poetul George Coșbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab două vitralii din 1916, deosebit de frumoase, în memoria fiului său Alexandru, iar G. Sfetea, un alt vitraliu pentru mama lui Maria, aflate acum în Muzeul Mănăstirii. Mănăstirea Tismana a fost transformată în "chinovie de maici" în anul 1949, care duc viață de obște, împletind munca cu rugăciunea. Slujbele se săvârșesc după tipicul tradițional. Sfânta
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
1-1090<br> An VII (1908) vol. I, nr.1-52, pg. 1-1178<br> An VIII (1909) vol. I, nr.1-51, pg. 1-998<br> An IX (1910) vol. I, nr.1-27, pg. 1-416 Discuțiile privind înființarea revistei , s-au desfășurat la Vila Sfetea de la Tismana și au participat: Toți erau pentru înființarea unei reviste dar fiecare din vorbitori avea propriile țeluri. George Sfetea era interesat de tipărire. Alexandru Vlăhuță, trimis al ministrului instrucțiunii publice, era interesat de a gândi “Sămănătorul” ca „un nou
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
1-998<br> An IX (1910) vol. I, nr.1-27, pg. 1-416 Discuțiile privind înființarea revistei , s-au desfășurat la Vila Sfetea de la Tismana și au participat: Toți erau pentru înființarea unei reviste dar fiecare din vorbitori avea propriile țeluri. George Sfetea era interesat de tipărire. Alexandru Vlăhuță, trimis al ministrului instrucțiunii publice, era interesat de a gândi “Sămănătorul” ca „un nou caiet pentru săteni”, susținând campania de culturalizare în sânul țărănimii, inițiată de ministrul instrucției Spiru Haret. Conform acestuia, revista trebuia
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
punctual. Coșbuc susținea că:"”Trebuie să ne întoarcem, pe cât întoarcerea mai e cu putință, la vatra strămoșească, la obârșia culturală a noastră”". Odată acceptat acest concept, revista „Vatra” devine și un precursor al curentelor ideologice și culturale de la „Sămănătorul”. George Sfetea propunea un format de copertă executat de către pictorul Nicolae Grigorescu, cu care el mai colaborase. Propune un model după tabloul în ulei „Țărancă cu oile la poiană” în care să apară și un semănător. În final, se acceptă o copertă
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
unde trebuie să existe echilibru și fruct în evoluțiile noastre.”" (Artur Silvestri -„Scrisoare de Bunavestire”, 2007) <br> Răspunde la scrisoare Fundația Tismana, care se simte legată de vechea revistă prin George Coșbuc care-și petrecea mai toate vacanțele la Vila Sfetea de la Tismana. Fundația oferă sprijin logistic, de natură informatică, executând situl „Semănătorul”. Primele pagini definesc conceptul dar redacția de la Tismana, în lipsa unor redactori de specialitate, se limitează pe site-ul Semănătorul, la oferirea de informații despre rețeaua publicațiilor ARP - Asociația
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
volume inedite de proză, poezie, teatru, critică literară, studii și monografii ale unor debutanți sau autori consacrați.<br> Atât „Sămănătorul” cât și „Dorna Tismana” sunt branduri ale Tismanei create la începutul sec. XX, de către G. Coșbuc, Al. Vlahuță și librarul Sfetea care nu pot fi nici „suspendate”, nici înstrăinate fiind motivul parteneriatului din anul 2007 dintre Fundația Tismana și ARP. Acest parteneriat încetând la 1 decembrie 2011 în mod fortuit, brandurile au fost asumate de către Asociația „Semănătorul Tismana”, președinte Nicolae N.
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
asemenea, o apreciere a lui P.P. Negulescu într-o scrisoare din Berlin adresată lui Titu Maiorescu: În anul 1894 editează în colaborare cu I.L. Caragiale și I. Slavici, revista "Vatra". În 1895 s-a căsătorit cu Elena, sora editorului C. Sfetea, și, în același an, la Craiova, i s-a născut unicul fiu, Alexandru. Pe la sfârșitul lunii martie 1896, după ce poetul trăise bucuria consacrării și, în același timp, amarul unor calomnii, i se tipărește la București, în Editura librăriei Școalelor C.
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
și, în același an, la Craiova, i s-a născut unicul fiu, Alexandru. Pe la sfârșitul lunii martie 1896, după ce poetul trăise bucuria consacrării și, în același timp, amarul unor calomnii, i se tipărește la București, în Editura librăriei Școalelor C. Sfetea, volumul de versuri "Fire de tort". Autorul își însoțește cartea și cu câteva note, o exprimare a atitudinii sale fata de acuzația de plagiat, dar și o dezvăluire a existentei unui proiect de epopee: În 1896 iese de sub tipar volumul
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
fază în cel de-al XVII-lea. În tot cazul, în urma invadării Țării Românești de oastea condusă de Koça Sinan Pașa, casele, bisericile și mănăstirile au fost incendiate, atunci arzând și vechea biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine a
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era situat "„lăngă biserica
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era situat "„lăngă biserica unde iaste hramul lui sfeti Dimitrie"” C "Reconstituirea ipotetică a succesiunii proprietarilor de imobile (terenuri și construcții) din jurul bisericii Sf. Dumitru" 1699 Iunie 20 și 1700 Martie 3 - este amintită „"Mahalaoa lui Sfeti Dimitrie” "C "Reconstituirea ipotetică..., "p.1. Mahalaua este pomenită sub același nume
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era situat "„lăngă biserica unde iaste hramul lui sfeti Dimitrie"” C "Reconstituirea ipotetică a succesiunii proprietarilor de imobile (terenuri și construcții) din jurul bisericii Sf. Dumitru" 1699 Iunie 20 și 1700 Martie 3 - este amintită „"Mahalaoa lui Sfeti Dimitrie” "C "Reconstituirea ipotetică..., "p.1. Mahalaua este pomenită sub același nume în 1784 Aprilier 30, 1785 Decembrie 1 C idem, p. 8. 1708 Mai 10, 1710 - este amintit popa Călin protopopul „+ Popa Calen, prot[opop] mart[or]” 1710 Martie
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
și apoi mănăstirea anume Hangul, în munți, den pajiște și Dragomirna au fîrșit iară el, urdzită de Crimca mitropolitul, aproape de orașul Sucevei, așijderè și Bîrnova, lîngă Iași, care apoi au fîrșit-oă Dabijè-vodă, fără beséreci în multe locuri și beserică lui Sfetii loanŭ, iară aicea în orasŭ, de îmrnă-sa făcută. Mitropolitul Anastasie Crimca a murit în anul 1629, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Pogorârea Sf. Duh", sub o lespede de piatră fără nicio inscripție. Neinscripționarea pietrei de mormânt este atribuită de unii
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]