131 matches
-
giulgiu. De-ar fi fost doar acestea... Fără a face concurență marilor comercianți, o seamă de mici negustori le completau oferta cu magazine specializate de librărie, unde dl. Matias ne scutea să mergem cu tramvaiul până la "Hachette", pe Lipscani, la "Sfetea", cu depozitul uriaș de cărți din spatele bisericii Sfântul Gheorghe, la "Socec", pe Calea Victoriei, sau la "Alcalay", ceva mai jos, pe colțul dinspre Cercul Militar. Domnul Matias ne aducea tot ce-i treceam pe listă, procopsindu-ne, pe gratis, c-un
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
întîlnim aceeași constatare privind propensiunea românească spre conservatorism - avînd drept corolar exacerbarea mîndriei autohtonismului - acoperă așadar întreg secolul XX. Harnicul R. Ortiz remarca aceasta în diferite scrieri, între care documentatul volum Per la storia della cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916), S. Guarnieri în consistenta postfață la broșura lui Aurel Cosma, Tracce di vita italiana nel Banato (edizione dell'Instituto Italiano di Cultura in Romania, sezione di Timișoara, 1939) iar B. Mazzoni în prefața la propriul volum, Le iscrizioni
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
vizitează, se întîlnește în oraș, la un pahar, sau alături de care participă la "sindrofii" sînt, între alții, George Coșbuc, Dimitrie Onciul, Ștefan Popescu... Pe primul îl vedem (chiar așa!) în ultima zi din 1917, invitîndu-l pe diaristul întîlnit în librăria Sfetea, "la un vin", în oraș: "Și la vin să-l vezi: vervă inepuizabilă, voie bună fără de sfârșit, elasticitate acrobatică care singură, fără acrobație de idei, prin toate colțurile se zbânțuie. - Limba românească? Din ea însăși o să se dezvolte. D-le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
Mai dăunăzi mi se făcuse dor de un vin roșu. Și așa-mi trebuia un măgar care să meargă cu mine! Dar, pace!" Două săptămîni mai tîrziu - sindrofie în casa Coșbuc, cu o grămadă de doamne și domnișoare din familiile Sfetea, Hodoș, Bacalbașa, Nasta. Jocuri de societate, gustări, băuturi și tîrziu, cînd cheful se încinge, declamări și cîntece. Dacă e să ne luăm după aceste două luni - ianuarie și februarie 1918, Bucureștiul avea o viață mondenă intensă. Leca Morariu nu scăpa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
ce se face cu bietul Coșbuc. E un veninos asalt de pigmei în contra unui incontestabil talent literar”. În anul 1896, „după ce poetul trăise bucuria consacrării și, în același timp, și amarul unor calomnii, la București, la Editura Librăriei Școalelor C. Sfetea, apare volumul de versuri „Fire de tort”, cu o notă „referitoare la existența unui proiect de epopee”: „De când am început să scriu, m-a tot frământat ideea să scriu un ciclu de poeme cu subiectele luate din poveștile poporului și
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
metaphysique, Paris, 1890); Întâiele principii care alcătuiesc lumea (în limba franceză cu titlul Premiers principes composant le monde , 1888, Iași) ș. a. Prima ediție a operelor complete ale lui Vasile Conta apare în 1914, coordonată de Octav Minar, la Editura C. Sfetea, București, și cuprinde, pe lângă operele menționate, scrisori, acte și manuscrise inedite (poezii, cugetări, discursuri parlamentare, articole politice, studii juridice, proiecte de lege și regulamente, însemnări, note explicative). Sunt publicate, în această ediție, scrisorile primite de Vasile Conta de la L. Buchner
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
cunoscut și dintr-o variantă publicată în Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură cu titlul La vinu 1860, nr. 30, p. 232) era cunoscut și apreciat de Mihai Eminescu. Teodor V. Ștefanelli (Amintiri despre Eminescu, Inst. de Arte Grafice C. Sfetea, Buc., 1914, p. 66) relatează că poetul îl intona astfel: "capul ridicat, cu ochii scânteietori în atitudine dramatică și cuprinde un adevărat sentiment. Era un fel de extaz când îl zicea: vedea ce adânc îl impresiona acest cântec, și din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Alexandru, Zaharia Ilarion, Gh. Mihăilescu, Lucian M. Pandrea. O cronică plastică este ținută de Ștefan Alexiu, Simion Stolnicu și Horia Bottea. Recenzii dau Al. Tudor- Miu (la poezia lui Radu Gyr și o cronică la pictura lui S. Perahim), Tr. Sfetea, Mihai Cornis Panu, care vădesc interes pentru modernismul extrem. Astfel se trasează și orientarea generală a revistei, unde publică proză Al. Tudor-Miu (un fragment de roman, Anda), C. Mihăilescu-Conemy și Ștefan Alexiu. Versurile aparțin lui Horia Bottea (Poem pentru
STRADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
Dumnezeu pre Mihnea Vodă, al doilea Iulian - scrie cutremurat Gavriil Protul, preluat de cronicarii munteni -, și fu rănit de viteazul Dumitru Iacșici și muri. Pre carele trimisese Dumnezeu ca și pre sfântul mucenic Mercurie asupra păgânului Iulian, și ca pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia, cu ruga lui sfeti Dimitrie...”), ne poate furniza o idee nu doar despre ce însemna atunci garderoba unei femei elegante (căci nu lipsesc bijuteriile și obiectele de toaletă)330, ci și despre interferența modelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Protul, preluat de cronicarii munteni -, și fu rănit de viteazul Dumitru Iacșici și muri. Pre carele trimisese Dumnezeu ca și pre sfântul mucenic Mercurie asupra păgânului Iulian, și ca pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia, cu ruga lui sfeti Dimitrie...”), ne poate furniza o idee nu doar despre ce însemna atunci garderoba unei femei elegante (căci nu lipsesc bijuteriile și obiectele de toaletă)330, ci și despre interferența modelor și a modelelor ce veneau din Răsărit și din Apus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și la Iver, și au dăruit multe daruri. Și în lavra cea mare a Hilandarului iar au adus apă tot ca la Iver. Iar în lăudata mănăstire a Votopedului pohti să dea milă pre au ca și mla lavra lui Sfeti Athanasie [...] Și au împodobit și marea mănăstire Xeropotam, că au făcut o trapezarie din temelie și o pivniță. Iar la Sfeti Pavel au zidit o culă din den temelie, să fie de strajă[...]. Dar biserica cea mare, sabornică din țarigrad
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Iver. Iar în lăudata mănăstire a Votopedului pohti să dea milă pre au ca și mla lavra lui Sfeti Athanasie [...] Și au împodobit și marea mănăstire Xeropotam, că au făcut o trapezarie din temelie și o pivniță. Iar la Sfeti Pavel au zidit o culă din den temelie, să fie de strajă[...]. Dar biserica cea mare, sabornică din țarigrad? Am adunat plumbul cel vechiu și au cumpărat și altul nou, încă și mai mult și au învălit de iznoavă [...] Și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apoi mănăstirea anume Hangul, în munți, den pajiște, și Dragomirna au fârșit iară el, urdzită de Crîmca mitropolitul, aproape de orașul Sucevei, așijdere și Bârnova, lângă Iași, care apoi au fârșit-o Dabijé-vodă, fără besérici în multe locuri, și besérica lui Sfeti Ioanŭ iară aicea în orașu, de îmmă-sa făcută. [...] Mănăstiri și besérici câte au făcutŭ, așea în scurtă vréme, nici unŭ domnŭ n-au făcutŭ. Făcut-au alți domni și mai multe, iară cu mai îndelungate vrémi, în 40 de ani
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Antonie Vodă din Popești): „Și așa de năprasnă, neștiind Constantin postelnicul nimic, au trimis noaptea de l-au luat de la casa lui den București, de l-au dus la sfănta mănăstire Sneagoval, și acolo l-au omorât, în ziua de Sfetii Ignatie bogodovul, meșița de chemorie, leat 7172. Pristăvindu-să, datu-ș-au sufletul în măna lui Dumnezeu, ca un creștin bun... „, zi a sfârșitului, zi a încremenirii, impusă de cronicar și prin solemnitatea cronologizării: „Și fără véste, din așternut l-au luat și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
versiune la Corbul de Edgar Allan Poe, iar Nicolae Budurescu transpunea Serenadă de Paul Verlaine. Alți colaboratori: Ion Agârbiceanu, Sextil Pușcariu, Vasile Savel, D. N. Ciotori, Al. G. Doinaru, I. Ionescu-Boteni, D. Cristorian, Ernest Ene, D. Ionescu-Morel, Ecaterina Bălăcioiu, C. Sfetea, Gheorghe Săpunaru, C. Rădulescu-Codin. I.I.
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
6927. Schieber Sady, 17 apartamente, București, str. Ana Ipătescu 9. a; B-dul 6 Martie 58 6928. Sinescu Ahil, 3 apartamente, București, str. Pictor Rosenthal 21 6929. Singer Ș.A. Mașini, 10 apartamente, București, str. Wilson 12; str. N. Bălcescu 23 6930. Sfetea Iuliu, 5 apartamente, București, Bd. Bălcescu 7 6931. Stan Elisabeta, 4 apartamente, București, aleea Zoe 22 6932. Stoica Gheorghe, 9 apartamente, București, str. Av. Marcel Andreescu 40; str. Paris 10 Chitila km. 15 Otopeni km. 15, Mamaia în blocul Edilitatea
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
și Ecaterina, 4 apartamente, București, calea Călărași 280, str. Claudiu 6 7173. Sterian Alex., 4 apartamente, București, str. Miron Costin 17 7174. Sasu Lucretia, 3 apartamente, București, str. Unirii 88. 7175. Sapira Aron, 6 apartamente, București, Cal. Dudești 32. 7176. Sfetea Regina, 7 apartamente, București, str. Pitagora 34-36 7177. Șfarț Iosif (succesiune), 3 apartamente, București, str. Aurora 60. 7178. Sprinceana Florica S., 8 apartamente, București, str. Mihai Vodă 49; str. Masarik 17; str. N. Bălcescu 3. 7179. Saragea Zamfir, 7 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
a expedia prin poștă, pe adresa cercului "Ovidiu", volume de cărți științifice și literare în valoare de 100 lei; dl. G. M. Grigoriu, librar din Constanța, a donat un frumos album al armatei franceze, în valoare de 50 lei; dl. Sfetea, din capitală, (...) a expediat volume în valoare de 60 lei; dl. Ignat Samitca, din Craiova, (...) a expediat volume în valoare de 30 lei; dl. V. R. Brăcăcescu, librar din Călărași, (...) de 33 lei; dl. D. Ionescu, librar din Brăila, (...) de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
carele iaste împregiurul haznelii cei vechi”. Iaca și mărturia mai multor vornici de poartă trimiși de “Io Matei Ghica voevod pentru locul domnescu carele iaste împregiurul haznalii cei vechi, din sus de hazna despre Podul Vechiu și din gios despre Sfeti Neculai, cum că ar fi împresurat de cătră megieșii ce au locuri a lor împrejurul locului domnescu”. Plângerea este făcută de către frații Dima și Constantin suiulgii, pentru că locul a fost încălcat de către mănăstirea Zlataust, mănăstirea Galata și preotul Iftimie “de la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
La velet 7262 <1753> sept(emvrie) 1” Ianachi blănarul, care, precum găsim consemnat în nota din subsol, “Zapisul este scris de el”. Să-l citim cu atențe: “Adecă eu, Ianachi blănarul, făcut-am zapisul meu la mâna preoților di la Sfetii Necolae precum să se știi că mi-au dat locu di dugheni la poarta Sifetilui Niculae, parte despre răsărit cu cât si afălă între pod și între zid ca si facu dugheni cu chiltuiala me... Și tocmala ni ești câti
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ar trebui la poartă cea noa să fie a mele și la cea veche iară așa... și în scurt cinci dughene... di-nceput până în sfârșit... să i le dau gata să între într-însele să șază”. Și toate acestea “Până la Sfeti Petre să i le isprăvescu”. Adică în trei luni. --Mare meșter teslarul! Și toată treaba a făcut-o pentru 500 de lei plătite “în trei rânduri: un cifert întâi, altul la mijloc lucrului, altu la sfârșit”. --Să nu zicem vorbă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de piiatră și cu două beciuri de piatră și cu locul ei... care casă cu locul ei este aice în Eși, pe Podul Vechiu... și se hotărăști... dispre răsărit... cu locul casi ce iaste a Bisericii Armenești, unde să prăznuiește Sfeti Grigorie”. Altfel spus, această casă se afla lângă biserica armenească cea veche. --Cumetre. Nu știu dacă ți-am zis sau doar am gândit ceea ce vreau să-ți spun acum. --Asta doar tu o știi. --Voiam să-ți spun că pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
alte doao dughene în locul celor doao dughene dintâi ca să fie locul mai bun... și să umble mai cu preț ca să cunoască și mănăstirea ceva folos mai bun; și eu mai având alte trei dughene în fața uliții Podului Vechiu, lângă zidiul... Sfeti Sava,... care și părinții egumeni epitropi mănăstirii Bărboiul, dacă le-au văzut le-au plăcut ș-au cunoscut să fac prețul îndoit și întreit decât moșie mănăstirii, dar poftindu și rugându-să părinții ca să dau aceste trei dughene... ca să fie și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și multe am auzit noi, dar ca “jaloba” făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul Sava mai rar. --S-o auzim. --“Către preacinstitul Divan a Cnejii Moldovei”. “Jăluim... că un Toader brașovenu, neguțător... are o dugheană... pe locul mănăstirii Sfeti Savii, lângă zid, din care dugheană este și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de oameni întră acolo, care obicinuiesc a întra și în mănăstire, ne temem ca nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Armenime... Așijdere, am mai vândut dumisali... un loc di casă ci să hotărăște tot cu acest loc, acesta este din Ulița Bărboiului, undi este un pod de piatră, păr-iarăși în locul acesta despre Cizmărie, iar piste ulița despre apus iaste biserica Sfeti Grigori, cari acest loc este cumpărat de tatăl mieu de la Ovanes zaraf (cămătar n.n) Țarigrădean”. --Din acest zapis am aflat întâi că acest Carabet era fiul negustorului Lohan, cu care ne-am întâlnit pe Podul Vechi. Apoi că pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]