136 matches
-
pietre, au mers la Mitropolie, l-au ridicat pe I.P.S. Veniamin, și punându-l în fruntea lor, au pornit spre Curtea Domnească, „clocotind văzduhul de zgomotul și amenințările lor”. Vodă își trimise arnăuții și în timp ce mulțimea era prin dreptul Trii Sfetitelor, ei sloboziră flintele; opt din ei căzură morți. Norodul înfierbântat începu să urle. Blândul, smeritul, învățatul, mitropolit ce l-a avut Moldova, Veniamin Kostachi, văzând dezastru, îngenunche în fața acestor oameni, rugându-i să nu înainteze și, făgăduindu-le că va
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că îți merge rău de dihănii. în zilele de Filipi nu trebuie să se dea gunoiul afară din casă, nici cenușa din vatră, căci îi vor mînca lupii vitele. La Lăsatul de Sec de Crăciun [14 noiembrie] și la Trei Sfetitei* [30 ianuarie], se ține trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să oprească gura gavătului. în aceste zile înțepi bubatul dacă ai coase sau ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în foc. Calendarul sărbătorilor citate Sf. Vasile / Anul Nou - 1 ianuarie Boboteaza / Ziua de Iordan - 6 ianuarie închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru - 16 ianuarie Circovii de iarnă - 17-18 ianuarie (sărbătoare populară) Filipii de iarnă - 29-31 ianuarie (sărbătoare populară) Trei Sfetitei / Sfinții Trei Mari Ierarhi - 30 ianuarie Trif (cel nebun) / Sf. Trifon - 1 februarie Stretenie / întîmpinarea Domnului - 2 februarie Sf. Haralambie - 10 februarie Marțea Ciorilor / Sf. Toader - 17 februarie Dragobete - 24 februarie (sărbătoare populară) Zilele Dochiei - 1-9/12 martie (sărbătoare populară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu s-a mai găsit sămânță de gâlceavă? S-a găsit destulă, pentru că la 17 oct. 1731 (7240) în fața lui Grigorie Ghica vodă s-a prezentat la judecată „Leontie, egumenul de la mănăstirea noastră Sfetii Arhangheli (Frumoasa), cu Iezechiil de Trei Sfetitele și cu Ion Zosânu postelnic.” Fiecare pretindea că satul Coiceni de pe Prut, ținutul Iași, îi aparține. De fapt, toată încurcătura pornea de la greșeala voievodului Vasile Lupu, care a dat acest sat mănăstirii Trei Sfetite. Acest sat însă „au fost moșie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Arhangheli (Frumoasa), cu Iezechiil de Trei Sfetitele și cu Ion Zosânu postelnic.” Fiecare pretindea că satul Coiceni de pe Prut, ținutul Iași, îi aparține. De fapt, toată încurcătura pornea de la greșeala voievodului Vasile Lupu, care a dat acest sat mănăstirii Trei Sfetite. Acest sat însă „au fost moșie a lui Isacu Balica hatmanul, ctitorul și ziditoriul cel dintâiu aceștii mănăstiri” (Frumoasa). Si însuși vodă spune că: „Stându cu toții la divan și luîndu-le domniia mea sama cu amănuntul pe direse ce au arătatu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-i umple de glod, căci plouase în noaptea precedentă...” - Te-am ascultat cu luare aminte, dragule, pentru că povestea, deși vorbește de oameni și fapte care nu sunt plăcute, este totuși interesantă. Acum, dragul meu, eu voi fi îndată la Trei Sfetite. Te aștept în pridvorul bisericii... Nici nu am avut timp să-mi întorc privirea spre locul de unde izvora glasul Spiritului domnesc, pentru că o liniște grea s-a lăsat în jurul meu...Nu am mai stat pe gânduri; știam deja că vorba
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
locul de unde izvora glasul Spiritului domnesc, pentru că o liniște grea s-a lăsat în jurul meu...Nu am mai stat pe gânduri; știam deja că vorba Spiritului domnesc se schimbă în faptă pe dată... Am ajuns cu ușurință la poarta Trei Sfetitelor. Cum îi stă bine unui pelerin, m-am oprit în locul unde trebuia să se înalțe turnul clopotniță... - Nu zăbovi degeaba acolo, om bun, pentru că de o sută și un sfert de ani turnul nu mai este. A fost dărâmat de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
auzeau în tot orașul - marcând risiprea timpului ...Dar... M-am desprins cu greu de locul unde m-am oprit și am înaintat până sub arcada de inspirație gotică a intrării în biserică. - Stii care a fost prima danie făcută Trei Sfetitelor de către ctitor? - Recunosc, mărite Spirit, că nu știu.Uite ce scrie - pe scurt - diacul domnesc în suretul din 7146 (1638): „Vasilie (Lupu) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli, au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a fost dat mănăstirii Trei Sfetite ca să-l administreze și să folosească venitul ce se obținea. - Cu alte cuvinte, mărite Spirit, începea înzestrarea mănăstirii cu venituri bănești, moșii, sate, heleștee, vii și câte altele... - Iată o nouă danie, făcută Trei Sfetitelor de către Vasile Lupu voievod - din vama domnească - la 17 iulie 1639 (7147): „Io Vasilie voievod...Adică domnia mea bine am voit ...și am început și am zidit a noastră sfânta mănăstire...în numele sfinților Trei Ierarhi...Si am dat și am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lor voievozii au luat în seamă doar „netocmeala și lipsa lor.” Eu zic să nu ne îndepărtăm de școală și să ne gândim că acolo unde este învățătură se vor tipări și cărți. Așa sa întâmplat și la mănăstirea Trei Sfetite. De sub teascurile tiparniței trimise de „Pătrașco Moghila arhiepiscopul Kievului”, așezate în chiliile mănăstirii - în 1643 - a ieșit „Cazania” sau „Carte românească de învățătură”, prima tipăritură în limba română. Aș mai adăuga și „Sinodul interortodox de la Iași”, care s-a ținut
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sinod a fost prezidat de Vasile Lupu voievod și de Mitropolitul Varlaam. - De prin zapisele acelor vremuri am aflat, mărite Spirit, că la 13 oct. 1668 (7177) Iliaș Alexandru voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite și Golia: „Adecă au venit înaintea noastră... rugătorii noștri, egumenul și tot săborul de la svânta mănăstire din Trieh Svetiteli...și au pârât de față...pe rugătorii noștri, pre egumenul și pre tot săborul din svânta mănăstire din Golia...pentru feredeul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la svânta mănăstire din Trieh Svetiteli...și au pârât de față...pe rugătorii noștri, pre egumenul și pre tot săborul din svânta mănăstire din Golia...pentru feredeul cel mare ce iaste lângă Bahlui...și lângă feredeu școala...” Cei de la Trei Sfetitele susțineau că locul pe care a zidit Vasile Lupu voievod feredeul și școala este cumpărat de la Mihail Fortuna, fost mare comis. După zidirea feredeului și a școlii, la dăruit mănăstirii Trei Sfetite. De o bucată de vreme însă, egumenul de la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Bahlui...și lângă feredeu școala...” Cei de la Trei Sfetitele susțineau că locul pe care a zidit Vasile Lupu voievod feredeul și școala este cumpărat de la Mihail Fortuna, fost mare comis. După zidirea feredeului și a școlii, la dăruit mănăstirii Trei Sfetite. De o bucată de vreme însă, egumenul de la Golia a început să ia jumătate din venitul feredeului, pe motiv că Stefăniță Lupu voievod le-a dat un uric pentru asta și că mănăstirea Golia este tot ctitoria lui Vasile Lupu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe motiv că Stefăniță Lupu voievod le-a dat un uric pentru asta și că mănăstirea Golia este tot ctitoria lui Vasile Lupu voievod. Peste un an, dă un alt uric de întărire a daniei făcute de tatăl său Trei Sfetitelor. În cele din urmă, voievodul Iliaș Alexandru face dreptate după obiceiul țării. A rupt uricul de împărțire a venitului feredeului între cele două mănăstiri și l-a întărit pe cel care spune că tot venitul i se cuvine Trei Sfetitelor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sfetitelor. În cele din urmă, voievodul Iliaș Alexandru face dreptate după obiceiul țării. A rupt uricul de împărțire a venitului feredeului între cele două mănăstiri și l-a întărit pe cel care spune că tot venitul i se cuvine Trei Sfetitelor. Si spune voievodul mai departe: „Si de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul mănăstirii Trih Svetitelii și școală. Si din vinitul acela să poarte egumenul grija ceasornicului celui mare din clopotnița mănăstirei.” Iaca tocmai unde am aflat noi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Nu-i de mirare, mărite Spirit, faptul că aproape toți domnii ce au urmat după Vasile Lupu au dat zapise de scutire de toate angheriile pentru oamenii care lucrau la feredeu (butucari, bărbieri, și alte feluri de slugi). - Mănăstirea Trei Sfetite a mai primit danii de la enoriași pentru pomenirea după moarte a lor sau a celor apropiați. Zapisul unei asemenea danii, cea din 22 oct. 1669 (7178), sună destul de interesant, dragule: „Adecă eu, giupâneasa lui Dumitrașco Soldan ce-au fost vornic
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
îl va cuprinde temnița, acela las eu să hie domnescu, iar celălalt loc încolo tot le-am dat danie svintei mănăstiri Tri Svetiteli.” - Drept să spun, mărite Spirit, m-au cam trecut fiorii când am auzit că în apropierea Trei Sfetitelor se afla temnița domnească. Stiam de fântânile din fața Curții Domnești, știam că au fost și spânzurători în preajma acestora, dar despre temnița domnească habar nu aveam. - Uite că ai aflat acum. Dar să mergem mai departe și să vorbim despre alte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră...ce sântu pe Ulița Chervăsăriei.” Iaca și o danie care nu-i de ici de colo. La 1 ianuarie 1703, Constantin Sevastos, fiul lui Iacov Sevastos, lasă prin testament mănăstirii Trei Sfetite moșia Rediul lui Tatar de lângă Iași. Altă danie de seamă, făcută la 16 sept. 1744 (7253), este satul Bălănești din ținutul Tutova. Motivul; foștii stăpâni ai moșiei au fost înmormântați la această mănăstire. Acestor danii li se mai adaugă: un
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
un pogon și un sfert de vie în Vămășoaia, dăruit de Simeon, fiul lui Stratulat Chirițe, la văleat 7250 (1742); o casă în Muntenimea de Mijloc „In ulița care merge domnia la Cerdacul Copoului.” Si câte altele... - Incet-încet, mănăstirea Trei Sfetite a prins cheag, mărite Spirit, dacă mai luăm în seamă și scutirile de dări acordate mănăstirii pe dughene, pivnițe și cârciumi. Să nu uităm de miluirile cu zeci de poslușnici. Când am spus asta am avut în vedere și scutirea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mărite Spirit. Rămân mereu un învățăcel. Intâlnirea cu tine este ca o ploaie venită la vreme, care îmi va fi de mare folos... - Ei, da’ timpul ca timpul... Nu iartă pe nimeni. Așa s-a întâmplat și cu biserica Trei Sfetite. Din zapise aflăm că în vremea lui Constantin Alexandru Mavrocordat s-a pornit la repararea bisericii. Dovada o găsim în împuternicirea dată la 1 mai 1742 (7250) unui om al domniei pentru a merge la Răchiteni, să cumpere 260 căpriori
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
multe materiale pentru tocmirea bisericii. - Așa se face că la 16 mai 1742 (7250) sunt date două porunci domnești : „Carte dată acestui armaș, ca să margă să stei zapciu asupra oamenilor carii au luat bani pe piatră, pentru lucrul mănăstirii Trieh Sfetitele, ca să scoată toată piatra.” Apoi, „Un armaș să margă să stei zapciu asupra oamenilor carei fac var pentru lucrul mănăstirii Trieh sfetitele.” După aceea, la 7 iunie 1742 (7250), „S-au scris la Ioniță Hăbășescul postelnic să să scoale să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
armaș, ca să margă să stei zapciu asupra oamenilor carii au luat bani pe piatră, pentru lucrul mănăstirii Trieh Sfetitele, ca să scoată toată piatra.” Apoi, „Un armaș să margă să stei zapciu asupra oamenilor carei fac var pentru lucrul mănăstirii Trieh sfetitele.” După aceea, la 7 iunie 1742 (7250), „S-au scris la Ioniță Hăbășescul postelnic să să scoale să margă la satul Răchiteni, să stea zapciu asupra oamenilor , să taie lemn după izvodul ce s-au trimis și să-l pornească
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
scris la Ioniță Hăbășescul postelnic să să scoale să margă la satul Răchiteni, să stea zapciu asupra oamenilor , să taie lemn după izvodul ce s-au trimis și să-l pornească, să-l aducă aici cu carăle lor, la Trei Sfetitele.” La 9 aug. 1742 (7250): „O carte legată la Ioniță Pisoțchi, părcălabul de Baia, să stea zapciu asupra târgoveților de Baia să pornească cum mai în grabă șindila Trei Svetitelor și a Bărboiului, ce sânt datori până într-o săptămână
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1742 (7251) voievodul este nevoit să mai dea „O carte...unui om gospod, să margă la băieși, să plinească 60.000 șidile, pentru care au mers un armaș și n-au mai plinit și este grabă pentru graba mănăstirii Trii Sfetitele.” Mare necaz cu „șindilele”, pentru că la 27 ian. 1743 (7251) „O carte s-au scris la dumnealui Iordache Roset biv vel vornic...Viind carte domnii meli, să dai poroncă pietrenilor (Neamț) să facă o sută de mii de șindilă pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aice la mănăstire.” O ultimă împuternicire este cea din 27 sept. (7250), când s-au dat unui om gospod, să margă să aducă pe Ioniță Coca petrar ot Scheie și pe Irimie din Târgușor, care sânt tocmiți la mănăstire Trii Sfetitele pentru ca să lucrezi.” Iți amintești, dragule, că în 1641 Vasile Lupu voievod a adus de la Constantinopol moaștele Sfintei Parascheva și le-a depus în noua sa ctitorie?Imi aduc aminte, mărite Spirit. - Uite că voievozii care au urmat au confirmat dreptul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]