136 matches
-
ambițiosul Carp și inspiratul Th. Rosseti, al cărui merit e de a fi găsit numele de botez al grupului. Oficina are neapărat mit fondator, potrivit căruia Maiorescu și Pogor, oprindu-se într-o zi în dreptul fînarului de lîngă Biserica Trei- Sfetitelor, au avut ideea înființării asociației literare. Mitul nu e scutit de controverse privind ziua de grație: într-o miercuri sau într-o vineri, banchetul de aniversare din fiecare an dînd naștere unor dispute evocatoare între tabăra miercuriștilor și cea a
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
om ca măritul voievod nu este slăbiciune, ci o virtute... Am tăcut apoi amândoi o bună bucată de vreme. --Ei? Ai curaj să mergem mai departe, fiule? --Abia aștept, sfințite. -I-a să vedem noi ce se mai întâmpla pe lângă Trei Sfetite... --Dacă nu-i cu supărare, aș aminti cum este descrisă această biserică de Marco Bandini la 1647, când a vizitat Moldova: “clădită... din piatră tăiată și lucrată cu cizeluri și... împodobită cu marmură neagră încrustată... (în felul unui ornament de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ei au primit multe înlesniri și locuri care se aflau în stăpânirea domniei. La 21 iulie 1757 (7265), Scarlat Grigorie Ghica voievod întărea celor doi suiulgii stăpânirea unui loc aflat în “târgul Iașilor, care este pe denainte porții mănăstirii Trii Sfetitelor, piste podul gospod al Uliții cei Mari, a căriia bucată de loc este începutul... drept în capul podelilor... Podului Vechiu, unde se împreună cu podul Uliții Mare”. --Cred că ai băgat de seamă, dragule, că cimotia Ghiculeștilor se rânduiește la domnia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
13 dzile, în anul 7241 (1723) au și sosit veste de la terzimanul la frate-seu, la Grigorie-vodă, precum împărăția au îmbrăcat pre capuchihaile lui cu căftane ca să să mute cu domnia în Țara Românească”. --Eu aș dori să revenim la Trei Sfetite. --Da’ cine se împotrivește, fiule? --Iar avem a face cu o vânzare și nu oricui, ci “Părintelui Xanthu egumenului de Trei Sfetitele”. Vânzarea o făceau Catrina cu fiica sa, Măricuța, care spun: “Să se știe că i-am vândut o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui cu căftane ca să să mute cu domnia în Țara Românească”. --Eu aș dori să revenim la Trei Sfetite. --Da’ cine se împotrivește, fiule? --Iar avem a face cu o vânzare și nu oricui, ci “Părintelui Xanthu egumenului de Trei Sfetitele”. Vânzarea o făceau Catrina cu fiica sa, Măricuța, care spun: “Să se știe că i-am vândut o dugheană la poarta Trei Sfetitelor pe locul sfintei mănăstiri”. Peste măsură de interesant este faptul că: “Și eu, Vasile copil în casă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fiule? --Iar avem a face cu o vânzare și nu oricui, ci “Părintelui Xanthu egumenului de Trei Sfetitele”. Vânzarea o făceau Catrina cu fiica sa, Măricuța, care spun: “Să se știe că i-am vândut o dugheană la poarta Trei Sfetitelor pe locul sfintei mănăstiri”. Peste măsură de interesant este faptul că: “Și eu, Vasile copil în casă, am scris cu zâsa lor”. Care este părerea sfinției tale? --Am să spun doar că la 22 iunie 1771, când Catrina cu Măricuța
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pas, dăm numaidecât peste o faptă mai puțin ortodoxă și mai ales din partea unei fețe bisericești. -Care ar fi făptașul? --Ascultă ce spune ierodiaconul de la “biserica a Sfântului Ierarhului Nicolae din orașul Iași”: “Cumpărând eu o casă suptu hanul Trei Sfetitelor despre Bahluiu... și mergând la părintele arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor, chir Ignatie ca să iscălească... și nevrând să iscălească,... am vândut sfinții sale,... cea mai sus numită casă”. --De semnat, ca să confirme cumpărătura, n-a vrut să semneze, dar de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ales din partea unei fețe bisericești. -Care ar fi făptașul? --Ascultă ce spune ierodiaconul de la “biserica a Sfântului Ierarhului Nicolae din orașul Iași”: “Cumpărând eu o casă suptu hanul Trei Sfetitelor despre Bahluiu... și mergând la părintele arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor, chir Ignatie ca să iscălească... și nevrând să iscălească,... am vândut sfinții sale,... cea mai sus numită casă”. --De semnat, ca să confirme cumpărătura, n-a vrut să semneze, dar de cumpărat a cumpărat casa, plătind “dreptu acești mai sus numiți bani
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a vrut să semneze, dar de cumpărat a cumpărat casa, plătind “dreptu acești mai sus numiți bani, cincizece”. Cam necreștinească purtarea egumenului Ignatie, părinte. --Am spus-o de la început, fiule. Dar cred că ai băgat de seamă că mănăstirea Trei Sfetitelor avea un han. --Desigur, părinte. Și pot să mai aduc o dovadă despre existența acestui han, dintr-o mărturie hotarnică a vornicilor de poartă, făcută la 4 iulie 1785. --Apoi asta-i mană cerească. Să auzim! --“Sfinție sa părintele Ignatie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Și pot să mai aduc o dovadă despre existența acestui han, dintr-o mărturie hotarnică a vornicilor de poartă, făcută la 4 iulie 1785. --Apoi asta-i mană cerească. Să auzim! --“Sfinție sa părintele Ignatie arhimandritul și egumenul mănăstirii Trei Sfetitelor” - vechea noastră cunoștință - a dat jalbă la vodă arătând “că sfinta mănăstire ari câteva locuri aicea în Ieși, pe care și-au făcut case unii și alții... și nu vor ca să plătească bezmen,... cum și din vale,... spre Bahlui, ar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în vale s-au rugat... ca această să nu fie supărată... cu vrun feliu de dare”. Și după aproape doi ani, adică la 20 septembrie 1795, Alexandru Ioan Calimah voievod confirmă scutirea de dări a morii cu cai a Trei Sfetitelor. --Să coborâm de pe cai și să vedem ce se întâmplă pe hudița dintre biserica Catolică și Trei Sfetite, loc pentru care a fost multă gâlceavă. --La 2 noiembrie 1743 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat voievod scrie: “Facem știre tuturor... pentru o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aproape doi ani, adică la 20 septembrie 1795, Alexandru Ioan Calimah voievod confirmă scutirea de dări a morii cu cai a Trei Sfetitelor. --Să coborâm de pe cai și să vedem ce se întâmplă pe hudița dintre biserica Catolică și Trei Sfetite, loc pentru care a fost multă gâlceavă. --La 2 noiembrie 1743 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat voievod scrie: “Facem știre tuturor... pentru o pivniță cu băutură ce vor avea aici, în târgu Iași, preoții franciscani de la biserica ungurească... domniia mea încă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
domniia mea încă le-am înnoit și le-am întărit pe acea pivniță ca să fie în pace de toate angăriile”. --Dar apar și dovezi ale neînțelegerilor dintre cele două biserici. Prima este legată chiar de pivnița catolicilor dinspre zidul Trei Sfetitelor. Cea despre care tocmai am vorbit. Așa se face că la 7268 întâlnim “O mărturie de la 4 mahali (hamali n.n), prin care arată că ei de 40 și mai bine de ani au băgat vinu în pivnița preuților ungurești
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că la 7268 întâlnim “O mărturie de la 4 mahali (hamali n.n), prin care arată că ei de 40 și mai bine de ani au băgat vinu în pivnița preuților ungurești, ce iaste pe Ulița Mari, în prejma zidului Tri Sfetitelor, și zic că tot acolo au apucat gârliciul și gura pivniții... Și au apucat denaintea gârliciului și o tindă cam de 2 stânjini”. --La 22 aprilie 1777 - anul în care, la 1 octombrie, a fost ucis, în Beilic, Grigorie Alexandru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
strâns “mahalagii și împregiurași” din “mahalaua Feredeilor cât și la Ulița Mare... și i-au întrebat pentru acea hudiță... Aceștie toți au mărturisit că din vechi au apucat hudița aceasta ce începe din Ulița Mare și merge pe lângă zidul Tre Sfetitelor, pe din sus, și alăture cu locul bisericii ungurești... pogoarî la vale în mahalaoa Feredeilor, spre Bahluiul, și zic că nu era pre largă, ci ca de un stânjân, cât merge omul călare și pe gios... Când s-au făcut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Feredeilor, spre Bahluiul, și zic că nu era pre largă, ci ca de un stânjân, cât merge omul călare și pe gios... Când s-au făcut dughenile popilor ungurești... s-au poprit a nu le lipi de zidul mănăstirii Tre Sfetitelor, pentru hudiță”. Necazul vine însă de la “acei ce șădu în dugheni”, care “au făcut adaos,... pe locul hudiții”. Răspunsul către vodă spune: “Și dacă ar fi luminată poroncă,... acel adaos ce s-au făcut... de cătră dughengii să să surpe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locul lui Locman catolicii aveau, pe lângă dughene, și un “trahtir”, adică un han, birt sau ospătărie. Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ne-am pus degitile, făcut-am... scrisoare noastră la mâna părintelui Antonie Mavro, prefectul de la biserica ungurească... Și noi... sântem oamini vechi de vârstă,... și n-am apucat nici de la părinții noștri,... ca să fie fost vreodată drum pentre zidul Tri Sfetitelor și pentre beserica ungurească. Și, după cum știm, mărturisim cu sufletele noastre înainte lui Dumnezeu și denainte ori la ce giudecată ar fi ceruți”. “Eu, Anița Măteiasă, fămei bătrână, ce țin minte de când au venit Cantemir beizade cu muscalii în Moldova
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trii stânjini pentru întâmplare de foc și pentru trebuințili orășenilor”. În iunie 1794, se face o nouă cercetare, urmată de anaforă către vodă, confirmată de acesta tocmai la 30 iulie 1795, în care citim: “Hudița între zidul sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor și întru biserica Catholicească să rămâie după cum se află acum”. Nu se spune însă de câte palme să fie lățimea hudiții. --Probabil de șase palme domnești, cum a mai fost. După aceste cuvinte, bătrânul și-a ridicat privirea spre înalturi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un suret găsim: “Zapis din văletul 7187 (1678) octombrie 9, în care scrie Cârste c-au vândut lui Iane Hadâmbul postelnic casele cu pivniță și cu loc cu tot... care case sânt pre Podul Vechiu, în capul uliții dinspre Tri Sfetitele” - a turuit gândul de veghe pe nerăsuflate. --Dintr-un alt suret, de la 3 martie 1680 (7188), aflăm că “Erina și cu frate-său Dumitrașcu, i (și n.n) fiul ei, Neculai... au vândut... o case cu loc cu tot... pe Podul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-i supărare. Ei? --Apoi este vorba de un zapis făcut de Mihălache cofetar și nevasta lui, Măriuța, la 13 iunie 1749 (7257), în care cei doi spun: “Dat-am zapisul nostru la mâna sfinții sale chir Gavriil egumenul de Trii Sfetitele... că, făcând eu 2 dughene cu pivniță de lemn pe locul mănăstirii ci iaste... pe Podul Vechiu, cu zapis de tocmală ca să dau chirie locului pe tot anul câte cinci ocă de ceară; și trecând la mijloc 3 ani în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iese la iveală o neregulă privind o împresurare de doi stânjini cu cele două dughene și pivniță făcute pe locul mănăstirii Trei Iererhi de bietul cofetar. --Stai să judecăm lucrurile la rece... Mihălache cofetarul primește locul de la Gavriil, egumenul Trei Sfetitelor, și își face două dughene și o pivniță pe el. Cum putea cofetarul să facă construcțiile pe alt loc și nu pe cel primit și măsurat? Loc pentru care i s-a impus să dea mănăstirii câte cinci ocă de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe el. Cum putea cofetarul să facă construcțiile pe alt loc și nu pe cel primit și măsurat? Loc pentru care i s-a impus să dea mănăstirii câte cinci ocă de ceară pe an. Acum sfinția sa Dosoftei egumenul Trei Sfetitelor l-a dat de gol pe egumenul Gavriil, care de fapt împresurase de multă vreme acel loc de doi stânjini reclamat acum de “dumnealui Manolache Costache biv vel vornic”, reclamantul care pierde judecata cu egumenul Dosoftei”. --Le judecăm noi la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Nica lipțcanul neguțitoriul din Iași... ce-am scos la vânzare... o pivnițe de piatră și cu dugheană pre pivniță-crâșmă și cu tot locul pivniții și a casălor bătrâne... care pivniță este în capul uliții pre Podul Vechiu, denainte mănăstirii Tri Sfetitelor. --De ce a vândut “giupâneasa” aceste bunuri? --Pentru că “Ioniță păharnic a luat cu zapisul său, la văletul 7257 (1749) ghenarie 3, o pungă de bani, cinci sute lei, de la Umeru neguțitoriu turcu,... ca să-i dea de acei bani miere
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]