57 matches
-
Pământului, dintre care și eu fac parte. Îmi petrec viața cântând și încercând să mă port frumos, să vorbesc civilizat. Dar în adâncul meu am apucături primitive, specifice omului născut, crescut și educat la țară. De fapt, ce sunt timiditatea, sfioșenia, bunacredință ? Celor fericiți le cer iertare pentru doinele mele triste, iar pe cei care mai au lacrimi pe obraz îi rog mult să înțeleagă cântecele mele de joc, cu haz de necaz. Am vrut să fiu, să fiu Un tril
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/_cu_inima_in_palme_comen_constanta_abalasei_donosa_1363866184.html [Corola-blog/BlogPost/349097_a_350426]
-
câțiva soldați germani au ieșit neînarmați din adăposturile lor și s-au îndreptat spre pozitiile inamice, cântând și ducând cu ei crengi de brad cu ornamente de Crăciun. Tabăra, inamică până cu un minut înainte, acum era cuprinsă de aceeași sfioșenie a Sărbătorii Crăciunului și tinerii soldați au răspuns întinzându-le mâinile, la început cu precauție, dar apoi cu o călduroasă fraternitate. Un acord tacit: armele să tacă, să se lase învinse de Lumina divină. Pentru câteva clipe, toți au considerat
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1449826496.html [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
firesc al plămânilor, ca și cum atmosfera aceea compusă din câteva elemente chimice atât de cunoscute tuturor devenea brusc un soi de intrus complet nedorit în stare să îmi spargă în mii de bucăți micul edificiu estetico-emoțional, ce tocmai se străduia cu sfioșenie a-și contura o soliditate concretă a sa într-un teritoriu al spiritului armonizat geometric și cu bună meșteșugeală de către constructorii lui după legi fizice numai de ei știute. Un actor de factură stanislavskiană în toată puterea cuvântului. Cred că
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
martie 2011 Toate Articolele Autorului „Mi-e inima din flori țesută și din petale ce mă dor...” (FB) De ce mă voi fi simțind descoperită atunci când un val de duioșie îmi dă târcoale? Romantismul de la începutul adolescenței mele se asociase cu sfioșenia și tăcerea. Aș putea să tac la nesfârșit și acum, dar mi se pare nepoliticos. Este adevărat că și după atâția ani consider că cele mai minunate femei sunt cele care tac... dacă își permit acest lux. Sunt oameni care
FEMEI ŞI FLORI de FLORICA BUD în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Femei_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/341652_a_342981]
-
Analizând formele „grotești” ori cele de „scălâmbăială” copilărească ce li se fereau ochilor, mai închipuite sau mai adevărate: urechi clăpăuge, umeri cocârjiți și trași pretimpuriu sau prea aplecați, genunchi îndoiți nefiresc proptind colțuri de bancă, capete înmărmurite și aplecate cu sfioșenie, statul într-un picior. Căderea piezișă a privirii ori fixarea ei, pierdută într-un închipuit și regăsit orizont-colț de tavan al speranței - acolo unde-și agață paingul pânza întrețesută a hamacului său și asupra căruia se îndreaptă cu îndârjire neîncetată
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
în oceanele de mirosuri și culori năucitoare, Mancuse o luase în brațe și o strîngea la pieptul lui cu disperarea sacră, originară, a ordinii din Univers, ea era supusă, încă tremurătoare de dorință, i s-ar fi dat iar, cu sfioșenie, cu supunere, cu blîndețe, încă se mai simțea pătrunsă de tăișul lui de zeu, care o despicase în două și o umpluse de fericire, dar încet încet își revenea din plăcerea orgasmică asemenea unei flori fecundate de bîzîitul tandru al
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
introduce mai multe semne ale fertilității și erosului: un corn al abundenței în dreapta jos și un amoraș care trage într-o parte „cortina” în momentele care preced coitul, căci nu ne putem îndoi de faptul că puterea zeului va înfrânge sfioșenia sau repulsia Maiei. În pornografia contemporană expunerea părților intime și a coitului, mai ales în filmele „pentru adulți”, este socotită un afrodiziac pentru spectator. Artele plastice și fotografia nu au, desigur, aceeași „dinamică”, preferându-se captarea tensiunii erotice, a expunerii
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_cuplu_si_specta_dan_caragea_1376821370.html [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
Nevoia de a simți gratitudine îl face pe bărbat să transforme o prostituată într-o făptură iubită datorită iluziei masculine de a triumfa, seducând ființa al cărei corp este public. La rândul lor, aceste femei răspund cu atitudini de o sfioșenie aproape virginală și care, catastrofic, pot anula motivul pentru care au fost râvnite. Aș mai dori să mă refer acum la cuplurile insolite, spunând mai întâi că exoticul a fost astăzi depășit și că, deseori, asistăm la propuneri artistice de
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_cuplu_si_specta_dan_caragea_1376821370.html [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
a trântit în pat. Subtilă i s-a dezvăluit, încetul cu încetul. Tresărea când o atingea cu degetul său umezit. Încerca să-și închidă fecioria și ceda doar sub presiunea mâinilor hămesite, dar ceda. Atunci, îi sorbea cu ochi avizi sfioșenia și năvalnic se cufunda în ea. Apoi, a preluat ea controlul, satisfăcându-i toate dorințele, râzând și lăcrimând de plăcere. S-au devorat reciproc în toate pozițiile posibile: stând pe spate, pe-o rână, sprijinit în coate... O noapte albă
NECUNOSCUTA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_suciu_1439322447.html [Corola-blog/BlogPost/345021_a_346350]
-
pentru o clipă/ din drum,/ te recunoaște lumea!”. Desigur, mai depinde și de ce, și pentru cine - mai ales, ne întoarcem din drum, fie și pentru o clipă... Dar Petre Curticăpean e un român ardelean cumsecade, tolerant, cu bun-simț, învăluindu-și sfioșenia din „Convingeri” într-o perdea subțire de zâmbet: „nu știu cum se face/ dar oricât mă străduiesc/ să văd ceva în urma mea,/ nu observ mare lucru.../ poate a început/ să mă lase vedea...// ar trebui/ să-mi schimb ochelarii”. Cine spunea că
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Prietnul_petre_curticapean_ogranda_al_florin_tene_1350723715.html [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
cocos ... Margarone era un tip special! 60 STAREA DE GRAȚIE Imaginați-vă o fată asemenea unei pene majestoase de struț! Pasărea asta nu are o denumire pentru femelă, la fel ca păunul. Cum să le zicem delicatelor domnișoare pline de sfioșenie: păunoaice sau struțoaice?! Asta sună ca și cum am zice femeie-bărbățoaie, fată-fetișcoi, tînără-tînăroi, iapă-iepoi, găină-găinoi ... deși știm cum ar fi normal: păun-păuniță, struț, struțoaică, femeie-bărbat, fată-băiat, tînără-tînăr, iapă-armăsar, găină-cocoș ... Cum arăta fata aia? Avea o față prelungă și rotundă, bărbia mică, buzele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
după moartea prematură a mamei sale. Vin nu de departe, din lunca Moldovei, mai din aval, de-acolo unde prozatorul "s-a inițiat în codul permanențelor etice ale străvechii civilizații autohtone, perpetuate de către rudele sale de pe mamă". Eu vin cu sfioșenie la Fălticeni, din locul în care Sadoveanu a găsit prototipul personajului său preferat - țăranul român: "Țăranul de departe rămâne frate cu cel pe care l-am văzut întîi la apa Moldovei", confirmă scriitorul. Eu vin din alte locuri cântate atât
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
79 din 20 martie 2011. „Mi-e inima din flori țesută și din petale ce mă dor...” (FB) De ce mă voi fi simțind descoperită atunci când un val de duioșie îmi dă târcoale? Romantismul de la începutul adolescenței mele se asociase cu sfioșenia și tăcerea. Aș putea să tac la nesfârșit și acum, dar mi se pare nepoliticos. Este adevărat că și după atâția ani consider că cele mai minunate femei sunt cele care tac... dacă își permit acest lux. Sunt oameni care
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
deja a treia ... Citește mai mult „Mi-e inima din flori țesutăși din petale ce mă dor...” (FB)De ce mă voi fi simțind descoperită atunci când un val de duioșie îmi dă târcoale? Romantismul de la începutul adolescenței mele se asociase cu sfioșenia și tăcerea. Aș putea să tac la nesfârșit și acum, dar mi se pare nepoliticos. Este adevărat că și după atâția ani consider că cele mai minunate femei sunt cele care tac... dacă își permit acest lux. Sunt oameni care
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Dacă -vremurile nu i-ar fi hărăzit caracterul domol și sfioșenia, această doamnă (1825-1909) ar fi reușit performanța de a fi mai mult decât „umbra” unui domnitor. Mica Elena Rosetti Crescută la ța-ră, printre mărunțișuri prețioase, precum mătăniile de mărgean ale bu-ni-căi de la Solești. Fiică a postelnicului Iordache Rosetti și a
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
și prețuire fără margini. Cu sufletele îngenuncheate în rugăciune, locuitorii movileni au participat și la o slujbă de pomenire oficiată de către preot paroh Marius Sinca și preot Ionescu Alexandru Bogdan . A fost un regal de spirit înalt, de recunoștință și sfioșenie în care s-a implicat fiecare localnic prezent la aceste clipe comemorative. Presarati pe-a lor morminte, ale laurilor foi / Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi. Ridicați pe piramida nemuririi, faima lor, / Scris în cărțile de aur, cântecul
FLORI ȘI RUGĂCIUNE PE LESPEDEA TRECUTULUI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1495727918.html [Corola-blog/BlogPost/354558_a_355887]
-
prudent, doar... călcâiul ei trandafiriu, ascuns în hlamida mării - imprevizibilă făptură de ape, vulnerabilă, care adună, minuțios, toate comorile sufletului: iubiri, visări, dorințe, speranțe, aruncându-le apoi pe țărm, mai în glumă, mai în serios, cu tandrețe și cu o sfioșenie aproape surprinzătoare pentru ditamai „crucea de voinic” din Drăgășanii Oltului, pe care te-ai aștepta mai degrabă să-l vezi dând de pământ, pentru „Doamna în alb”, taman cu Zmeul-Zmeilor. Doamna Cosânzeană fiind, desigur, cum ați putut bănui, micuța muză
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cacaiul_vulnerabil_al_marii_cronica_al_florin_tene_1348334915.html [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
embrionii/ străvezii/ ai sorții...”( Vino). La”marginea nopții” poetul își vede iubirea crescând, deschizându-se asemenea florilor de nufăr: ”și îți număram visele/ îngrămădite/ pe pieptul ascuțit/ ca o lance/ a arcuitei dorinți,/ doar îți vedeam iubirea,/ pașii îmi clătinau/ sfioșenia/ ca o scânteie/ în liniștea cubică/ a preaînaltului/ cuvânt...” ( Îți vedeam iubirea). În momentul în care clipele se dezmorțeau, gândul, ”despărțit de umbre transsensibile” și ”împărțit de lumini lacome”, își caută drumul printre cuvinte, poetul așternând pe hârtie imnuri pentru
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1478682922.html [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
modest!), m-am trezit în imposibilitatea de a explica și altora (rude, prieteni din provincie și chiar turiști străini) semnificația acestuia. Așadar, există cel puțin o problemă. În al doilea rând, nu pot să nu recunosc că mă apropii cu sfioșenie și emoție profundă de plăcile acelea de bronz unde, în relief, sunt numele celor care au murit la revoluție, unul dintre ei fiindu-mi coleg de clasă, prieten și murind, la 22 decembrie 1989, la numai câțiva pași de mine
Cum vad eu tzeapa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83040_a_84365]
-
s a u g ă s i t . A s t f e l , p e l â n g ă reală, seamănă, ca în basme, ca două „cugetătorului sărman” s-au îmbrăcat cu metempsihoza Zoroastru - Dan - picături de apă. Sfioșenia ideală, pilda rodnicia iubirii împlinite a Mariei reale. Dionis, cititorul descoperă în opera lui mută pentru trăirea firească și intensă a „Travestită în băiet”, Maria îl vizitează și Eminescu și puterea iubirii de a naște iubirii, e completată în planul
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
o fetișcană durdulie, cu bluza albă de in topit, cu catrință înflorată și o bonețică albă și ea, cum îi helgea, pusă ștrengărește peste cocul ei, o ștrengăriță bucovineană, plină de zâmbet și de ispită, care s-a apropiat cu sfioșenie și a mai umplut o dată paharele cu afinată. Îmi permiteți, da? Zise ea încet. Și fără să aștepte nici o încuviințare, le umplu și dispăru. Miu ridică din nou paharul, îl înclină în sănătatea oaspetelui și zise, către el: Serviți!... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
unei start de normalitate dezavuează atât febra festivismului cât și viclenia demitizărilor brutale. Au apărut deja, ori sunt doar anunțate deocamdată, multiple volume care reeditează opera lui Eminescu, noi monografii, studii și abordări critice inedite, care ne îndeamnă să păstrăm sfioșenia când ne înfruptăm din lucrătura geniului. Cu siguranță că un rol de ferment pentru discuțiile eminescologice și din acest an va continua să îl joace și lucrarea Dubla sacrificare a lui Eminescu, semnată acum doi ani de Theodor Codreanu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
patru colțuri. Avea un mod anume de a depănușa: mânuia cotolanul În așa fel, Încât acela ieșea la iveală cu nemaivăzută porcie, ca un falus nerușinat ce izbucnește, zâmbăreț, la lumină dintr-un prohab ce până atunci Îl ascunsese cu sfioșenie. Îl mângâia apoi, Îl trecea prin palmă și prin cercul Închipuit de arătătorul și mijlociul cu vârfurile lipite, ca să-l curețe, vezi Doamne, de chica cea roșiatică. Îl azvârlea, apoi, spre spate, unde se Înălța, Încet-Încet, o nouă grămadă formată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cosițele-i bălaie./ Frumoasă fără seamă cum e ea,/ Nici în virtute nimeni n-o-ntrecea./ și lumea, negăsindu-i nici o vină,/ O lăuda cu laudă deplină./ Curată-n cuget și la trup era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă dreaptă,/ Necătând cuvinte-ntortocheate/ Spre-a dovedi ce știe și ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Convorbiri literare”. Din 1895, a renunțat la poezie. Încă de la început, scrisul său în proză are un caracter de mărturisire, evident în forma epistolară și de amintire a multor povestiri. Toate personajele lui sunt retractile, se închid în cochilia unei sfioșenii aproape maladive, ilustrative fiind Pană Trăsnea Sfântul ori Andrei Rizescu. Tânjesc necontenit, așteaptă mereu ceva ce nu se mai întâmplă, cu toate că au oroare de orice schimbare. Când totuși survine schimbarea, are aspect catastrofic, nu pentru că personajul nu se poate adapta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]