149 matches
-
de un galben aprins, ca un glob de aur, părea că tocmai se naște, ca Afrodita, din spuma mării. Valul de somnoroși incorigibili năvălise ceva mai târziu, după ora nouă, fiind, așa cum mă informase Ali, compus doar din tineri. Mă sforțez din toate puterile să-i scanez atent, dar, cu toate străduințele mele, nu depistez niciunul. - Cum stai? mă întreabă Thomson la telefon. În partea asta nu se vede nimic! - Nici aici! zic. Probabil că e prea devreme pentru ei! - Dacă
DRUMUL APELOR, 59 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494173990.html [Corola-blog/BlogPost/352754_a_354083]
-
a făcut trei pași în spate, îndoit de mijloc și urlând. Femeia era mai îngrozită ca în primele momente. Se retrăsese la spatele mașinii și, răzimată de caroserie, cu o mână la gură, privea fără să înțeleagă ce se întâmplă. Sforțându-se din toate puterile, Mișu a reușit să se ridice. Împleticit în mers, a făcut un salt spre agresor, dar picioarele nu i-au mai dat forța de care avea nevoie și a ajuns doar la picioarele acestuia. A încercat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
sfârșește pentru totdeauna. - Nu vrei? Da’ piranda mea ai vrut-o, ha? Știi să mă rogi? Încearcă, băi, f...i mormântu’ mă-tii! Zi, băi, ceva! N-auzi? După alte două palme primite, Mișu a făcut ochii mari, s-a sforțat și l-a scuipat pe agresor în față. Saliva era amestecată cu sânge. A fost singura manifestare de voință a celui bătut, care i-a atras o ploaie de lovituri peste picioare din partea celorlalți doi agresori. Cel scuipat a ridicat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
Și fiecare dintre noi (cum scris e-n legi cutumiare) primi acea însărcinare ce se-asorta cu al săi soi. Fiind al aurorei fiu iubit, eu, Lucifer, lumină-nvăpăiată, luceafăr deveneam când crugul avea obrajii rumeni ca de fată și mă sforțam pân' la durere necunoscutul să-l străpung cu pâlpâiri fără speranță pentru un drum atât de lung, încât se șușotea la colțuri că sunt un vanitos rebel, dispus la orice mișelie doar-doar voi fi mai sus ca El. De-aceea
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
lăsați omul în pace!”, dar nu-l auzi nimeni. „Targă? De ce targă? Sunt întreg, nu m-a lovit mașina, oameni buni! Nu am nevoie de tomograf. Ce v-a apucat?” încercă din nou să strige și să le explice. Se sforță, dar nu rosti și nu văzu nimic. În schimb, oamenii de lângă el au văzut că a deschis ochii și s-au agitat mai mult. - Doctore, a deschis ochii! a exclamat un bărbat. - Da, da! Am văzut și eu, dar nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
de coborârea bruscă a temperaturii în ziua cu pricina. Dar fără conjunctura provocată de proaspăta lectură, florile din curtea noastră n-ar fi “înghețat” niciodată în iunie. Revenind la cititorul care semnează aceste rânduri, pe tot parcursul lecturii m-am sforțat să realizez disjungerea întregului între realul și imaginarul acțiunii, între istorie și literatură. Intuisem - dar și știam, într-o anume măsură, mai ales din textele ce umplu de conținut rubrica editorială “La est de vest” din “Literatura și arta” - că
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/_tema_pentru_acasa_de_nico_gheorghe_parlea_1373403189.html [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
O durea pieptul presat pe volan. O dureau picioarele și, de durere, avea senzația că i s‑a rupt gâtul sub moalele capului. A rămas îngrozită cu ochii țintă la trupul ce zăcea pe capotă și la mâinile ce se sforțau să‑l scoată din strânsoare, atât cât putea să vadă în lumina slabă răspândită de lămpile de poziție. Sistemul de alarmă acustică intrase în funcțiune în momentul impactului și mărea efectul groazei ce o stăpânea. După mai bine de cinci
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
Gavrilă. Iar, băiatule, că tu..., că tu ești copilu’ meu, Gavrilă! - Ce... ce prostie... zici, bă? - Eu... eu am greșit, băiatule. Că eu... eu am obligat‑o pe mă‑ta... Ea n‑are vină, să știi... - Ce? a mugit Gavrilă sforțându‑se. Unde, când? - Demult... Am amenințat‑o că‑l bag pe Vasile... că‑l bag în pușcărie și... și am prins‑o în șopron... când lua fân, a relatat Viorel pe scurt, ca într‑o spovedanie, ceea ce nimeni nu știa
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
poate!” , încercă el să riposteze cu voce tare. „Sun viu, oameni buni, lăsați omul în pace!”, dar nu-l auzi nimeni. „Targă? De ce targă? Sunt întreg, nu m-a lovit mașina, oameni buni!” încercă din nou să le explice. Se sforță, dar nu văzu nimic. În schimb, oamenii de lângă el au văzut că a deschis ochii și s-au agitat. - Doctore, a deschis ochii! a exclamat un bărbat. - Da, da! Am văzut și eu, dar nu mișcă deloc, se auzi o
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nevazator_marian_malciu_1390414678.html [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
viața mea mărturisește poetul în poezia ca un fel de pretext, și mai există și așteptarea - un alt cuvânt-repetiție care vrea să accentueze starea de disconfort produsă de solitudine, greul pe suflet, sisific, pe care poetul se obligă și se sforțează să-l ducă până la finalul existențial. La Teodor Dume ne întâlnim cu verbul suferinței. Repetiția este strunită în sensul evidențierii stărilor de sfârșeală, de anemie sufletească, de dificultate în a depăși aceste stări latente, prin revenirea la cuvinele: gol, așteptare
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
Răscoala (nu însă Ion, care, la prima confruntare, m-a plictisit!) etc. Prima mea lectură franceză a fost La chartreuse de Parme, descifrată, cu mari eforturi, prin clasa a patra de liceu. Cartea m-a încântat atât de mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim cu toții. Care
Paul Cornea by George Arion [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
în vreun fel, Iuliana nu ar fi putut. Cuvintele și atitudinea băiatului de care era îndrăgostită au amuțit-o. Nu-i venea să creadă că este adevărat. I se părea că se află în toiul unui vis urât și se sforța să se miște pentru a se trezi, pentru a se salva din infernul în care intrase fără voia ei. Nu a avut timp să ia o hotărâre. Relu a prins-o de braț și a readus-o cu forța în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1428941716.html [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
se trezise scăldat într-o lumină de vis, orbitoare, nicio scamă măcar pe bolta ca lacrima și până la prînz și plesniră mugurii arțarilor, roșii ca focul și străzile se umplură de veselia buimacă a unei lumi ce mai mult se sforța să se smulgă din somnolența în care zăcuse până atunci... Frunza platanilor se făcuse cât palma, iar prin curțile pitice și prin grădini, câte mai rămăseseră, și prin parcuri, caișii și piersicii și zarzării și prunii și cireșii înfloreau de-
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
de plecare. Visezi sau dormi? N-ai auzit c-a sunat și doamna a ieșit din clasă? - Ba..., cred că da, dar eram cu gândul departe... Cum s-a stabilit în pauza cealaltă? Ce s-a mai vorbit? întrebă Mariana, sforțându-se să se reculeagă. - Nu s-a mai vorbit nimic. Doar tu și Andrei ne veți povesti... S-a stabilit unde mergem. Hai! Acum, că, dacă așteptăm să ne adunăm după ce ajungem acasă și mâncăm, nici trei-patru nu se mai
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Muntele_sihastrilor_1_marian_malciu_1373620658.html [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
O durea pieptul presat pe volan. O dureau picioarele și, de durere, avea senzația că i s-a rupt gâtul sub moalele capului. A rămas îngrozită cu ochii țintă la trupul ce zăcea pe capotă și la mâinile ce se sforțau să-l scoată din strânsoare, atât cât putea să vadă în lumina slabă răspândită de lămpile de poziție. Sistemul de alarmă acustică intrase în funcțiune în momentul impactului și mărea efectul groazei ce o stăpânea. După mai bine de cinci
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1438210687.html [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
Gavrilă... Iar, băiatule, că tu..., că tu ești copilu’ meu, Gavrilă! Ce..., ce prostie... zici, bă? - Eu..., eu am greșit, băiatule. Că eu..., eu am obligat-o pe mă-ta... Ea n-are vină, să știi... - Ce? a mugit Gavrilă sforțându-se. Unde..., când? - Demult... Am amenințat-o că-l bag pe Vasile..., că-l bag în pușcărie și... și am prins-o în șopron... când lua fân, a relatat Viorel pe scurt, ca într-o spovedanie, ceea ce nimeni nu știa
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1438210687.html [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
puteau sădi și la vremea lor făceau de 100 de ori mai multe semințe decât sunt ele acum. - Da, dar nenea nu a vrut să‑mi spună când se coc toate semințele astea. Ceeee! a început Gavrilă să se smiorcăie, sforțându‑se în zadar să scoată și câteva lacrimi. - Ba eu știu că ți‑a spus. Și ieri ți‑a spus să nu le rupi degeaba. Le iei pe astea, te duci acasă și le tai mărunt cu toporișca pe butuc
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
în pământ la vremea lor și făceau de 100 de ori mai multe semințe decât sunt ele acuma...? - Da, dar nenea nu a vrut să-mi spună când se coc toate semințele astea, ceeee!, a început Gavrilă să se smiorcăie, sforțându-se în zadar să scoată și câteva lacrimi. - Ba eu știu că ți-a spus. Și ieri ți-a spus să nu le rupi degeaba. Le iei pe astea, te duci acasă și le tai mărunt cu toporișca pe butuc
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
mai văd nimic. Purcelușii au dispărut, părinții mei au dispărut, grădina, casa... E beznă și e răcoare. Sunt speriat și vreau să mă așez direct pe solul afânat, dar nimeresc într-o groapă... *** Babele acestea mă sperie. Încep să plâng, sforțându-mă aiurea cu gura larg deschisă, scoțând felurite zgomote. Una dintre ele m-a scuipat undeva între ochi, arvunindu-mă cu ceea ce am înțeles mai târziu că se numește „ursită”. Grețoasă masă apoasă! Când am mai crescut nu mi-a
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1489265694.html [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
am vrut să-l dau afară cu fusul. M-am speriat tare și nu l-am mai dat, spuse tânăra țărancă și a leșinat. De sâmbătă dimineață stă pe spate cu ochii-n tavan. Încăpățânat copil, îl simte, ori de câte ori se sforțează și împinge, cum se agață, cum se opintește să nu iasă. L-ar blestema dar îi e frică de ce vede pe tavan. Asta n-o împiedică să-i alerge tot felul de gânduri prin cap. Dintr-odată parcă toată viață
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396950179.html [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
rusești, și anume Omul care iubea femeile. Cît despre Eu, tu și toți cei pe care îi știm, voi începe o anecdotă. Co-vizionatorul meu comenta după cam 20 de minute: "Of, iar genul ăla de film independent american care se sforțează să imite stilul european". Vaietul emis nu duce lipsă de niscaiva adevăr, doar că europenii i-au acordat acestei pastișe atît de relevante "Camera d'Or" anul trecut. Povestea îi are în centru pe Richard Swersey (John Hawkes), un vînzător
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
s-o fac; fălcile mi s-au descleștat să absoarbă aerul. Și unde era barca de salvare? Ei bine, bărci și plute se aflau ici și colo printre focurile de pe apă. Eu scuipam și vomitam apa de mare, plângând și sforțându-mă să mă îndepărtez de corabia în flăcări din care oamenii încă săreau, în albeața focului. M-am îndreptat spre barca ce plutea la câțiva metri mai încolo. M-am chinuit s-o ajung cuprins de spaima că se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Ciudat, arătarea jerpelită, aplecată în onctuoasa reverență, radiază în efluvii un parfum seducător difuz, ca de paciuli. Sile nu percutează, cum era și normal, horăind netulburat și uniform, de-a-mboulea, cu capul său cât o baniță, scăpat pe ceafă. Vierme se sforțează să nu lepede coșul, ogârjit de surpriză, iar Fratele, uluit și el, face ca peștele. Adică își închide și-și deschide buzele, fără să articuleze vreun cuvânt! Numai Dănuț nu-și dezminte proverbialul său sânge rece și i se adresează
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
acțiunile Spiritului dacă suntem rigizi, alipiți de bunurile noastre, de ideile noastre, de concepțiile noastre etc.; pentru a ne lăsa călăuziți de Spiritul lui Dumnezeu, avem nevoie de multă docilitate și maleabilitate, care se dobândesc puțin câte puțin practicând detașarea. Sforțându-ne să nu ținem la nimic, nici material, nici afectiv, nici spiritual”. Numai dedicându-ne unei practici severe a umilinței vom avea o inimă golită, în care Spiritul poate să-și reverse darurile sale, primul fiind iubirea, esența însăși a
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
la începutul, în dezvoltarea și în încheierea unei predici. - Întâi de toate trebuie să știm să începem, introdu-cându-ne în slujirea Cuvântului în mod potrivit, lăsându-ne imediat acceptați de ascultători, știind să folosim bine disponibilitatea atenției care e încă întreagă, sforțându-ne să scrutăm pe fețele ascultătorilor, ajutându-ne să alegem între ei câteva puncte constante de referință, știind să-i atragem la ascultare, schițând trasee ale discursului care să suscite uimirea și așteptarea de răspunsuri. - Mai mult este necesar să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]