8 matches
-
creat pe o bază solidă de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și liniștită după lucrările de construcții hidrotehnice de la Gura Văii și Ostrovul Mare prin formarea unor mari lacuri de acumulare, scaldă malul de nord-vest al comunei. Fluviul atinge pe «sforul apei», adică în mijlocul ei, adâncimea de 18-20 m și curge cu o viteză de până la 4,5 km/oră având un debit de 7.000 metri cubi pe secundă. Puține și foarte mici ape curgătoare șerpuiesc prin locurile mai joase
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
la mal. Abia atunci începu adevărata luptă cu puhoiul care, izbind, se trăgea spre gaura căscată în opust. încordate, vinele pocneau iar grumazul omului se înroșise. încet-încet, apa se dovedea mai tare. Morarul cercă să îndrepte trunchiul de-a lungul sforului, să-l poată scăpa prin strungă; dacă puterea copacului ar fi venit de-a curmezișul, izbitura ar fi rupt opustul și l-ar fi prăvălit în ape. în grindă felinarul începu a scârțâi. Lăsându-se cu totul în prăjină, omul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în braț o putere grozavă și trunchiul păru a se ușura. țăranul ținea în vârful prăjinii forța nemăsurată a apelor. în fața încordată, cu mușchii încleștați și cu o voință supraomenească, dinții mușcau buzele. încet-încet copacul se îndrepta de- a lungul sforului. Pe mal se apropiau în goană picuri de lumină. Atunci, din cotul bulboanei, se desprinse întreaga negură. în strașnica izbitură care urmă, prăjina omului se frânse. Grinzile opustului vuiră și întreg stăvilarul păru că a pornit din loc. Chiar în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a dus căruță, tot, și se zbătea apa ca într-o negură... Ce? crezi că nu cere? Cere; are și ea glas... Da’ atuncea pe cei ce veneau îi purta de-a rostogolu... Nimeni nu-i putea prinde. Îi lua sforul apei și-i mâna în Dunăre... Ș-apoi Dunărea cine știe unde îi ducea!... Moș Gheorghe tăcu. Flăcăuașii așteptară un timp, apoi unul trase de mânică pe celălalt, îi făcu semn de îndemnare cu capul și plecară. Așa stăturăm o vreme. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tainițile necunoscute profanilor. Cătră unul din aceste locuri, la un mal de baltă, am ajuns eu și tovarășii mei. Când am intrat în lutri, soarele abia răsărise. Ne-am dus printre sălcii, am cotit pe sub maluri nalte. Eram departe de sforul Dunării; s-auzeau din când în când dintr-acolo mugete de sirenă. Treceau din când în când într-acolo convoiuri de paseri sălbatice, prin văzduhul proaspăt al dimineții. După ce ieșirăm lângă luciul larg al unui lac, intrarăm în alt canal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
putut, cum n-am putut, m-am aruncat să-l prind de mână și să-l extrag din pericol, dar n-am reușit a-l desprinde și a-l mântui de cablul cel foarte încâlcit, încât bușteanul cel purtat de sforul apei negre l-a tras cu el Cu ochii căscați de groază l-am urmărit, privindu-l neputincioși pe Cărare, cel căruia i se spunea "francul și pasul", fiind scump la mers, cum se ducea, înaintând vijelios, zbătându-se între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înălțime, au trecut la acțiune. L-au traversat atât la dus cât și la întors, adică de două ori prin același vad numai că pieziș, cum s-ar spune în formă de X, de fiecare dată pornind din deal pe sforul apei spre vale, numai că la întoarcere Bidaru, care avea și ranița cu cele opt pâini pe cap, împiedecându-se, era cât pe ce să le prăpădească în râu. Ca să nu înghețe sângele în ei pe tot restul drumului până la tabără
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Tulburate de mîl, valurile se roteau groase pe sub salcîmi aplecați. Din pămînt răsăreau, ca arama nouă, frunze grase și rotunde. Între rugi uscați de mure și păiușuri galbene în care vibra metalic vîntul de pe omăt, noi ne cuibăream sub mal. Sforul apei rotea în bulboane: se vedea cum ies de la adînc, lent, frunze vechi de răchită și, ca într un ritual, se întorc îndărăt. Aveam credința că-s spinări de pești. Bunica cerca să mă lămurească, dar, cum nici la vîrsta
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]