21 matches
-
majoritatea de atitudine progermană în anii neutralității, scriu Al. Bogdan-Pitești, I. N. Teodorescu, Al. Tissescu, Ludovic Dauș, D. Karnabatt (cu o prezență diversă, susținută pe întreaga perioadă a funcționării publicației), Tudor Arghezi, F. Aderca, Petre Locusteanu (care folosește frecvent pseudonimul Sfredeluș), Traian G. Stoienescu, N. I. Porfiriu (sub pseudonimul Escamillo), Ion Scurtu, Ion C. Bacalbașa, Radu Corbea, Z. C. Arbore, Ion Lupu, Ilie Bărbulescu, C. I. Dicescu, Ion Rădulescu-Joldea, Al. Filipescu, Ion Gorun, Ion D. Filitti, Emil Isac, C. Stere (rar, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
să spargi ziduri... Nu-și aducea aminte să fi umblat vreodată pe drum părăsit ori să se fi adăpostit în casă pustie, dar știa că nu i-a fost urât niciodată și simțea că nici nu poate să-i fie. Sfredeluș, dulgherul care lucrase și la case părăsite și știa de aceea mai multe, nu-l putea speria ușor cu poveștile lui pe un asemenea om. La un pahar de vin și unul de vorbă, multe se spun și apoi multe
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ușor cu poveștile lui pe un asemenea om. La un pahar de vin și unul de vorbă, multe se spun și apoi multe se uită. Tașcă n-avea să lase să treacă pe lângă el sfaturile unui bărbat serios cum e Sfredeluș, așa că nu va mai umbla niciodată liniștit cu bani nescuipați și nedescântați. Ce dacă nu credea în asemenea fleacuri?! Dacă scuipa și zicea, asta nu putea să-i strice. Călare pe buiestrașul lui, cu biciul atârnat de șea și cu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
uși, una fără cheie. Urât lucru! Tașcă propti o ușă cu scaunul, pe cealaltă cu masa. Acum era bine. Putea dormi, da, însă nu-i venea somnul. Nici nu era de mirare cu atâtea tocănituri, pocănituri, zăngănituri, zgâlțâituri. Avea dreptate Sfredeluș: e fioroasă întunecimea mai ales când stai singur într-o casă pustie. Și mai sunt și gândurile tale... de! se zice că de banii agonisiți pe cale nedreaptă n-are omul noroc. Târziu, în noapte, el tresări deodată speriat. În ușa
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fi uitat în vreo privință însușirile funciare de romancier sau știința antropologului-psiholog de a sonda profunzimile sufletești ale eroilor săi, Slavici e acum și un povestitor așezat asemenea personajelor sale. Tașcă e un om dintr-o bucată, la fel și Sfredeluș. Nu există nici un pic de poezie în istorisirile despre răposați, casele părăsite și bântuite sau despre banul legat. Eroii nu povestesc pentru a-și ușura sufletul ori pentru a-și umple timpul, ci pentru a-și face unul altuia viața
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pic de poezie în istorisirile despre răposați, casele părăsite și bântuite sau despre banul legat. Eroii nu povestesc pentru a-și ușura sufletul ori pentru a-și umple timpul, ci pentru a-și face unul altuia viața bună sau rea. Sfredeluș îi împărtășește tovarășului său de pahar din experiența sumbră a vieții sale, de aceea cu cât ascultătorul e mai reticent în a crede cele relatate, cu atât povestitorul e mai încrâncenat în a îngroșa literele vorbelor sale. Eroul nu își
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
după Todorov, căci "el nu durează decât atât cât ține ezitarea"148. În textul lui Slavici, la sfârșit, Tașcă profund marcat de experiențe trăite alege să-și pună ordine în viață. Nu știm dacă optează să-i dea crezare lui Sfredeluș sau dacă spaima fusese atât de mare, încât hotărârea nu poate fi decât una indiferent dacă el crede sau nu. Credem că această nelămurire a cititorului însuși păstrează nuvela pe linia mediană ce separă fantasticul-straniu de fantasticul miraculos păstrând terminologia
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de vraja lui: Stăpânit de gândul că nu poate să fie la mijloc decât un joc al Necuratului, el luă hotărârea de a se îndepărta fără întârziere din afurisita aceasta de casă. Eroul e om simplu, ca el e și Sfredeluș. Pentru ei, diavolul nu e "drăcușorul" eroilor lui Caragiale travestit în femeie, ied sau negustor care ispitește și apoi dispare. Satana e sursa răului, e însuși răul care odată ce pune stâpânire pe sufletul omului, e foarte greu de îndepărtat, de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de simboluri, nu foarte bogat, e adevărat, dar interesant în propunerile sale. Scriitorul se oprește atent la o terminologie onomastică din sfera imaginarului popular. Cei doi eroi pe care îi cunoaște cititorul în debutul operei sunt denumiți sugestiv: trașcă/Trașcă; sfredeluș/Sfredeluș. Pentru personajul principal și sfătuitorul său sunt alese, așadar, două porecle ce ascund trăsăturile definitorii ale acestora: Trașcă e robust, cerebral și teluric ca Șofron, Zamfir sau Duțu; Sfredeluș e sfătos, persuasiv și fin psiholog ca Burdea. Nici numele
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
simboluri, nu foarte bogat, e adevărat, dar interesant în propunerile sale. Scriitorul se oprește atent la o terminologie onomastică din sfera imaginarului popular. Cei doi eroi pe care îi cunoaște cititorul în debutul operei sunt denumiți sugestiv: trașcă/Trașcă; sfredeluș/Sfredeluș. Pentru personajul principal și sfătuitorul său sunt alese, așadar, două porecle ce ascund trăsăturile definitorii ale acestora: Trașcă e robust, cerebral și teluric ca Șofron, Zamfir sau Duțu; Sfredeluș e sfătos, persuasiv și fin psiholog ca Burdea. Nici numele satului
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cunoaște cititorul în debutul operei sunt denumiți sugestiv: trașcă/Trașcă; sfredeluș/Sfredeluș. Pentru personajul principal și sfătuitorul său sunt alese, așadar, două porecle ce ascund trăsăturile definitorii ale acestora: Trașcă e robust, cerebral și teluric ca Șofron, Zamfir sau Duțu; Sfredeluș e sfătos, persuasiv și fin psiholog ca Burdea. Nici numele satului în care urma să înnopteze Trașcă și nu ajunge, nu e unul real sau pus la voia întâmplării. El e o creație a scriitorului, întrucât nu a existat în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dure la adresa unor personalități precum Mihai Eminescu (se reia un articol al lui Nicolae D. Xenopol, plin de venin la adresa poetului, acuzat, printre altele, că nu cunoaște limba română), Tudor Arghezi (atacat pentru viața personală; autorul diatribei, Petre Locusteanu, semnează Sfredeluș, iar altădată Spurcocea), Camil Ressu ș.a.. Mai colaborează cu poezii autori ce preferă - ca mulți dintre cei ce scriu aici - folosirea unor pseudonime. Ilustrația gazetei este asigurată de Iser. A.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289616_a_290945]
-
dincolo, București, 1934; Ghiocul, București, 1934; Dumnezeu, București, 1936; Înălțarea la cer, București, 1938; Comedia umană, București, 1940; Pământ și om, București, 1942; Lumea cea mică, București, 1944; Obsesia, București, 1946; Oameni de lut, București, 1947; Floarea soarelui, București, 1953; Sfredeluș, București, 1953; Hoțu și Pachița, București, 1954; Versuri alese, București, 1955; Curcubeu peste Dunăre, București, 1956; Oameni în lumină, București, 1956; Picu și Gheorghiță, București, 1956; Lanterna magică, București, 1956; Bucuria tinereții, București, 1957; Prin ani, București, 1958; Hoinăreli prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
pe Balzac, de exemplu, din care citează fraze întregi în jurnal. Prima observație ce m-a frapat pe mine a fost aceea în care Gide urmărește de la fereastra o pisică jucându-se cu un puișor de roitelet,... o păsărica insignifianta,... sfredeluș?... care pui, golaș, nici macar nu are pene... Gide constată că orice pisică din lume atacă viețuitoarele adulte cu o prefăcătorie plină de prudență, dar sigur, să nu le scape, zbaterea lor mărindu-i felinei domestice apetitul sfâșierii... Urmărind pisică, Gide
Despre Marx by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15575_a_16900]
-
7, nr. 52 și vol. 8, nr. 1,2,3). La distanță de un secol, sunt surprinzătoare asemănările cu revistele umoristice de azi: un exemplu îl constituie pseudonimele glumețe cu care articolele sunt semnate, unele mai simple și previzibile (Tarascon, Sfredeluș, Sarsailă, Biciușcă, Nae Saltimbacu), altele create prin jocuri de cuvinte plurilingvistice (dar în care e implicată cu preponderență franceza): Jorj Labonvivan, Kiriak Napadarjan, Baronul Maparol d’Oner. În genere, sunt frecvente jocurile de cuvinte, nu totdeauna reușite; multe pornesc de la
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
se întrebă dacă seara, când închidea ochii, protejată de întuneric, Nina mai făcea exerciții de gândire în particular. Probabil că da, încerca să netezească, să dea o tentă rozie aspectelor colțuroase ivite peste zi. Era un mic jucător devotat, un sfredeluș care umbla cu repeziciune de colo, colo și aducea alinare victimelor lui Alexe, îi mângâia, le spunea câte-o vorbă bună, ei, lasă, că nu s-a sfârșit lumea, nu-i nici o tragedie, nu-i dracu chiar așa de negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ce sta atârnată,în cuiul de lângă marea oglindă de pe peretele dinspre miază-zi, și-ncepe a o face să zbârnâe, în feluri și chipuri,încât, cu toții, am pornit o horodincă, strunită mâinile părintelui, apar, si de ale gazdei. Și, d -i sfredeluș,în inimile și-n trupurile noastre! Și, dă-i bâțâieli! Și, dă-i, când învârtite, când țupăite, când aplecate aproape pe genunchi, când... dar..., la ce să mai lungesc vorba, că, obosindu-ne oleacă, a trebuit să ne mai odihnim
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
soare Și sălciile-n albă floare Răsuflu cald al primăverii Adus-a zilei miresmi. Și cât e de frumos în sat Creștinii vin, încet, din vale Și de se-ntâlnesc în cale Își spun „Hristos a înviat!” 104 ¾ ZIUA COPILULUI Sfredeluș de Demostene Botez Sfredeluș, e-un băiețel, Mare. Și cu două uși Că și ține, mititel. Vrea s-adune multă lâna, Are nasul mic, turtit, Ca să-și facă toți mănuși. Părul creț și ciufulit Au o capră, cinci oițe, Ochii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
albă floare Răsuflu cald al primăverii Adus-a zilei miresmi. Și cât e de frumos în sat Creștinii vin, încet, din vale Și de se-ntâlnesc în cale Își spun „Hristos a înviat!” 104 ¾ ZIUA COPILULUI Sfredeluș de Demostene Botez Sfredeluș, e-un băiețel, Mare. Și cu două uși Că și ține, mititel. Vrea s-adune multă lâna, Are nasul mic, turtit, Ca să-și facă toți mănuși. Părul creț și ciufulit Au o capră, cinci oițe, Ochii vii de veverița Și-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
berbec pe rotite. Și pe obraz o alunița. Iar de pază, un dulău El nu-i singur niciodată; Nemaipomenit de rău. Împrejurul lui stau roată, Dar când lupul din zăvoi Bucuroși, ceilalți copii, Vine noaptea după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La cămin, azi, face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli copii ce se joacă Zarea-i un cântec și cântă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
politice, cronici teatrale, cronici artistice, interviuri, note și însemnări diverse (de multe ori cu accente zeflemiste), publicistul este prezent în „Epoca”, „Liberalul” (Iași), „Viitorul”, „Furnica”, „Minerva”, „Seara”, „Rampa nouă ilustrată”, „Mișcarea” (Iași), „Semnalul”, „Universul”. A mai semnat cu pseudonimele Aghiuță, Sfredeluș (și prescurtările Sf., Sfr., Sfred.), Spurcocea, Cronicarul Dâmboviței (și C. D.). Fire energică, jovială, cu manifestări histrionice de exuberanță, L. șochează pe toată lumea, și prieteni și inamici, punându-și capăt zilelor cu un foc de revolver. „Amator de glume”, cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]