1 match
-
lui Ion Costinescu, din 1870. Și definiția de acum aproape un secol și jumătate era mai aproape de cea a etimonului francez: „moț, smoc, mănunchi de păr, de barbă, de pene”; „mișcare de nerăbdare și de mânie”; a avea tupet - „îndrăzneală, sfrunterie”. Semnificațiile - atât proprii, cât și figurate - sunt cele înregistrate de dicționarele istorice ale limbii franceze. Pentru trecerea de la sensurile „moț”, „smoc de păr”, „smoc de pene” la acela de „îndrăzneală” există mai multe explicații; cel mai probabil, e vorba de
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]