15 matches
-
̦ii autorității locale şi ai clerului, cu oameni de cultură și artă, precum și cu alți reprezentanți ai comunității sibiene.
Principesa Margareta și Principele Radu, de 1 Decembrie, la Sibiu cu Trenul Regal by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102700_a_103992]
-
pregătiți? - Nu e vorba atât de schimbări survenite, cât de o încercare de a diversifica activitatea și aria preocupărilor Centrului Cultural Interetnic Transilvania, dincolo de editarea propriu-zisă a Revistei Transilvania. În acest sens, am prevăzut editarea mai multor volume cu tematică „sibiană”, antologii de poezie, proză, eseu, dramaturgie, monografii și studii ale unor critici, istorici, cercetători sibieni, în ideea stimulării unui program editorial dedicat patrimoniului literar și cultural sibian. O parte din proiectele de anul viitor vizează, în egală măsură, componenta interetnică
Maraton poetic de toamnă by http://www.zilesinopti.ro/articole/638/maraton-poetic-de-toamna-colocviile-transilvania [Corola-blog/BlogPost/96913_a_98205]
-
istorie. Natalia începe a scrie textele compozițiilor lui Andrei și cu ajutorul tatălui reușește și ea să compună. Acum se află și ea în lumea muzicii jazz și pop, si a câștigat multe premii întâi cu propriile compoziții. "Conexiuni Bop - Formații Sibiene de Jazz" (LP, Album), Electrecord, 1979 "Sunet Proaspăt/Fresh Sound" (LP, Album), Electrecord, 1990 "Călătorul/ The Traveller", Natalia & Andrei Colompar compositions, 2000 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2003 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2005 "E- Ballads" (irish - romanian folk - jazz fusion) - live recording Bob
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
a dovedit a fi cel mai rodnic din activitatea sa. Munca în redacția "Tribunei", alături de I. Slavici, I. Bechnitz, de Septimiu Albini, toți oameni cu o serioasă cultură înaintată, a însemnat o adevărată școală literară. Anii petrecuți în redacția "Tribunei" sibiene (1887 - 1889) vor culmina cu apariția poemului "Nunta Zamfirei", un poem - spectacol admirabil, care a impresionat chiar și pe olimpianul Titu Maiorescu. Cu "Nunta Zamfirei" George Coșbuc s-a impus definitiv în atenția cititorilor și a criticilor de peste munți, fapt
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Sibiu, 1971; Folclor satiric din Mărginimea Sibiului, Sibiu, 1971; Cântecele dorului, Alba Iulia, 1997; Lucian Blaga și Sibiul, Sibiu, 1998; Eminescu și Sibiul, Sibiu, 1998; Ethnos. Studii de etnografie și folclor, I, Sibiu, 1998; Magia la români, București, 1998; Prezențe sibiene, Sibiu, 1999; Lucian Blaga. Evocări și interpreteri, Sibiu, 2003. Repere bibliografice: Virgiliu Florea, „Studii și cercetări de folclor”, ST, 1971, 6; Bârlea, Ist. folc., 539-540; Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, București, 1979, 396; Boris Zdericiuc, Profil contemporan. Profesorul Gh. Pavelescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
ceea ce numea el "a patra generație postmaioresciană". De atunci, datează și calitatea de "cerchist", sinonimă cu scriitor lansat ce ne-o dădeam, sprijinită pe argumentul prezenței celor mai mulți dintre noi cu colaborări remarcate în principalele publicații literare ale țării, în cele sibiene, în primul rând "Transilvania" și "Saeculum", și în câteva prestigioase reviste din capitală: "Revista Fundațiilor Regale", "Universul literar", "Vremea", "Calende" etc. La începutul lui 1945, în fine, când am putut să scoatem revista proprie, aceasta nici nu se putea chema
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Geo Vasile Cităm câteva titluri din bibliografia de după 1989 a scri-i-toarei sibiene Rodica Braga, reperate cu greu pe Internet, de vreme ce recenta carte la care ne vom referi, Adagio (Editura Dacia, Cluj-Napoca , 2007, 207 p.) nu cuprinde nicio semnalare tip de același autor, ca să nu mai vorbim de lipsa unor minime date biografice
Un bărbat și o femeie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8443_a_9768]
-
care nu era, la drept vorbind, exilat. Poate că e mai bine că Revoluția i-a scutit pe inițiatori de ridicol: au survenit evenimentele cunoscute și Asociația nu s-a mai făcut. * Numărul unu, ianuarie, februarie, martie 2002 al revistei sibiene EUPHORION (din care, vai, lipsește Iustin Panța) e consacrat în bună măsură unei anchete referitoare la Critica literară, azi (de citit!). Semnalăm un interesant interviu cu dl N. Breban, poeziile lui Adrian Alui Gheorghe și o justă și moderată în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
asupra resorturilor intime ale actului de creație încercată Programul Galei de Balet de la Sibiu a cuprins șapte pas de deux-uri, toate partituri celebre, interpretate de dansatorii Teatrului de Balet Sibiu, dar și de invitați de la Opera Națională București. Dansatorii companiei sibiene au interpretat cu acuratețe pas de deux -ul din Frumoasa din Pădurea Adormită, de P.I.Ceaikovski (Alexandra Nicoară-Rus și Yuki Seki ), cel din La Sylphide, de H.S.L0venskjold (Andreea Jura și Takashi Okita ), precum și cel din Corsarul de Adolf Adam
Gala de Balet de la Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6454_a_7779]
-
politici și personalități din România. Scrisoarea îi era adresată lui Ioan Bianu, omul forte a lui Dimitrie A. Sturdza, viitor președinte al Partidului Național Liberal și viitor premier. Vin jandarmii ! Despre acțiunile concrete ale forțelor de ordine în redacția „Tribunei” sibiene aflăm amănunte de la Coșbuc. Tânărul poet își făcea stagiul de gazetar sub ochiul atent al lui Slavici. Tracasările la care a fost supusă publicația în acea perioadă îl făceau să nu se simtă în elementul său. Prefera să le ocolească
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
Baciu, Valentin Mihali, Valler Dellakeza, Ion Colan, Cătălin Băicuș, Angel Rababoc, Adrian Andone, Nicolae Poghirc. Cioran la Sibiu Dacă ne-am putea bucura vreodată de apariția cu întîrziere a unui număr de revistă, atunci, probabil, acesta ar fi cazul publicației sibiene Alkemie (directori: Mihaela-Gențiana Stănișor și Răzvan Enache). Numărul 6, dedicat lui Emil Cioran, trebuia să fie tipărit la finalul anului 2010, însă, din motive ușor de înțeles în aceste vremuri (eterna piedică financiară), numărul a apărut în martie 2011, cu
Ochiul by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5568_a_6893]
-
cercetări de etnologie”, 1990) este o monografie temeinică a unei vechi localități din județul Sibiu, cu o existență menționată într-un document de la 1291. Bogate capitole sunt consacrate graiului local, ocupațiilor tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată june, pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
un studiu monografic despre Ion Agârbiceanu și o lucrare, realizată în colaborare cu Ion Istrate, despre Societatea Academică „Petru Maior” (Budapesta), alături de materialul redactat pentru Dicționarul cronologic al romanului românesc. SCRIERI: Poezia lui Eminescu în Transilvania, București, 1969; Momentul „Tribunei” sibiene (1884-1903), București, 1985. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Drepturile editoriale ale cercetării bibliografice, „Scânteia tineretului”, 1969, 6 403; Grațian Jucan, „Poezia lui Eminescu în Transilvania”, IL, 1970, 1. C. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]