192 matches
-
mult mai larg, Almăjana este marcată, cel puțin în ceea ce privește numărul său aniversar, adică nr. 2/2004, de melancolia profundă și de tonul solitar al lui Gh. Azap: ,,E toamnă - și-o floare umilă -/ Frumoase , castanele pică./ Invoc cea mai blîndă sibilă. / E seară. Sunt sceptic. Mi-e frică. (Mai cade o frunză) Spre desosebire de Almăjana, Foaia dalboșeană este o publicație cu un program educativ mai pragmatic. Ea încearcă localizarea și descrierea istorico-geografică și socio-economică a localității Dalboșeț în spațiul mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
obișnuiește pentru izvoarele antice, dar e regretabil că, din nou, inconsecvența, care pare a fi trăsătura caracteristică a acestei ediții în toate compartimentele ei, se face resimțită: nu toate numele sunt însoțite de explicații - Apollo, Donatus, Esculap (sic!), Jupiter, Marte, Sibila, Tages, Tarquinius Superbus. Trecem acum la partea „istorică” a ediției, datorată d-lui Dragoș Mîrșanu. Puține scrieri bisericești se pretează la un comentariu istoric atât de atent precum DMP, opusculul recomandându-se mai puțin ca o lucrare teologică, cât mai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vezi lumini de baluri; / Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, / Pătrunde luna, Înălbind păreții. (...) Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. / Preot rămas din a vechimii zile, / Sân Marc sinistru miezul nopții bate. / Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, / Rostește lin În clipe cadențate: „Nu-nvie morții e-n zadar, copile!”»); falnicul poet, cu zidurile trupului ruinate, era el Însuși cu viața În stingere, ca un far cu feștila măcinata. A doua zi părăsește Veneția, fără să fi vrut
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
vizionar, pe mine mai puțin. Amândouă suntem influențate de Ted Hughes. Dar eu am scris un poem lung, The Celebrants, care mă distanțează de atracția lui seducătoare pentru șamanism. Amândouă am fost influențate de Leonard Basin cu înspăimântătoarele lui păsări/sibile cred. Oricum, în versuri nu prea semănăm. L.V. Ai un curaj care conviețuiește cu spaima, fragilitatea, regretul. În Regret scrii, "Dumnezeu pedepsește regretul." Trebuie să mergem înainte cum putem. E aceasta filozofia ta de viață? Am impresia că nu te
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
doctorul rătăcitor nu avea nicio o știință și care moștenește gustul pentru aventură al familiei și dexteritățile tatălui. Explorarea conduce la un alt vechi prieten, profesorul Oxley (John Hurt), tutorele lui Indiana Junior, pe jumătate nebun, al cărui limbaj de sibilă este descifrat pas cu pas de doctorul Jones. Ca și în celelalte filme ale seriei, indispensabil aventurii, și în acesta avem multă acțiune trepidantă. Performanțele fizice ale lui Indiana merg adesea spre atletism, iar Harrison Ford se ține excelent încît
Indiana Jones - ultimul cruciat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8433_a_9758]
-
smulg sfârcurile cu clești ruginiți. Dimineața mă prelinsesem într-o farmacie, unde, după tejghea, trăia o doamnă cu crucifix de bronz la gât. Am intrat palpitând printr-o pâclă cerebrală, iar ea, din prag, a constatat, expertă: — Vă doare capul. Sibilă profesionistă, m-a întrebat ce mai luasem Îtrei nurofene) și mi-a scos de sub tejghea două hapuri fără nume, recomandându-mi să le înghit cu votcă. Pentru atâta omenie neașteptată mi-a cerut trei lei. Cea de-a doua persoană
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ori cărora le lipsește și firmitura de pâine, găsesc prilejul în această zi de a se răzbuna pe Dumnezeu prin tot felul de invective și blestemuri nemaipomenite. Tineretul de ambele sexe visează fericirea-i de mâine și consultă oracole și sibile populare cu privire la ursita lui; copilașii nevinovați, singurii poate pentru care există un An Nou, stau extaziați înaintea jucăriilor, mai mult sau mai puțin potrivite înțelegerii lor și s-or fi mirând unii de risipa șampaniei băută de părinții lor în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Pe care o crestează / Cu dinți și unghii liturgice, va renaște" ( În bezna asta de elfi și talisman...). Sechestrat fiind de un întreg "ocean cu bestiale roze", poetul percepe iarăși în cheia mitologiei elene, atît de scumpă lui Hölderlin, că "Sibila printre puteri mă citește". Aceleiași Elade zeești a marelui precursor i se face parte largă în alte caracteristice secvențe, precum această patetică invocație în care funebralul e ținut în cumpănă de o mirabilă energie crepusculară: "Bătaie de aripi funebre, / Și
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
acolo, privirea ațintită în gol trece în altă dimensiune, cuvintele au ceva de transă hipnotică, momentul este urmărit parcă pe viu, venind de departe cu emoția care-l conține și acel timbru nu se uită ca și ochii morți de sibilă ai lui Ted. Magia poveștii redeșteaptă instinctul puternic al învingătorului în Bobby și nu este vorba de o victorie precară, la fotbal american, ci de una care reunește tot ceea ce are mai bun ființa lui. Ted îl scoate la suprafață
Et in Atlantida ego... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6170_a_7495]
-
în Anglia și pentru că uneori din film răzbate ceva din ceremonialul Tea Party al unei atmosfere victoriene pe care unele personaje o reclamă vădit ironic. Ironic nu din perspectiva lor, ci a povestitorului, recte a regizorului. Doamna Crystal joacă rolul Sibilei și face judecăți de predicție cu privire la personajele din anturajul unei alte respectabile doamne, Helena (Gemma Jones), sexagenară divorțată de soțul ei, Alfie (Anthony Hopkins). După o cură de întinerire cu legume și fitness, acesta a decis să-și schimbe viața
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
Și caruselul farselor pe care viața le rezervă acestor personaje se tot învârte până când naratorul îl oprește după bunul său plac. Încă o dată, să joace doamna Crystal în rolul idiotului care spune povestea acestor personaje? Să se audă prin această sibilă de duzină vocea zeilor - și hohotul lor de râs -, zei care decid traseul destinal al fiecăruia ca la un joc de ruletă, par hazard? În mod cert, Woody Allen nu a realizat o comedie cu acest film, dar nu avem
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
vine ca turnată peste proaspăta credință în metempsihoză a Helenei. Rămâne ca ea să se decidă dacă a fost cândva Cleopatra sau Ioana d’Arc. De ce este Helena singura care cunoaște fericirea, de ce dorințele pe care i le sugerează lucrativ sibila i se împlinesc? Poate pentru că Helen posedă ceea ce Lamar Keene numește true believer syndrome, este singura care crede cu hotărâre în destinul ei revelat metodic de profețiile improvizate între două ceaiuri și un cub de zahăr ale sibilei de ocazie
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
sugerează lucrativ sibila i se împlinesc? Poate pentru că Helen posedă ceea ce Lamar Keene numește true believer syndrome, este singura care crede cu hotărâre în destinul ei revelat metodic de profețiile improvizate între două ceaiuri și un cub de zahăr ale sibilei de ocazie. Să fie naivitatea autentică - pentru a nu spune prostia înzestrată cu bune intenții - modul absurd de a valida găsirea fericirii? Regizorul ne face atunci cu ochiul, toate celelalte rețete de fericire nu fac doi bani, doar prostia primește
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
a ctitorului. Batiștea își trage numele de la obiceiul femeilor de a bate pânza în apa Bucureștioarei, care trecea prin mahalaua cu pricina, izvorând din lacul Icoanei. Biserica Sfinților, de pe Calea Moșilor, în a cărei horă pictată se prind deopotrivă sfinți, sibile și filosofi greci, desparte două mahalale. Altă despărțitură e făcută de cârciuma „La trei ochi sub plapumă” (aceea din În curte la Dionis) numită inițial, nu mai puțin pitoresc, a Fărâmițoaiei. Bucureștiul acestor mahalalele care curg dintr-una într- alta
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
de insomnie. De presupus că am fi fost și ceva mai bravi unde? cînd? sau mai treji în baia cu aburi a somnolentei colective... Ah dacă!... pe cînd locuiam în trecutul imprevizibil mai confortabil decît în prezentul mereu amînat iar Sibila Carpaților era curva... În Périgord Cîinele alergînd în colțul ochiului meu trage după el linia orizontului spre colina ce zace greoaie pe feșele ei ierboase. Infinit supurînd în amurg - sexualitate amăruie a toamnei... Groapă proaspăt săpata la zidul cimitirului își
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
Saturn/Zalmoxe/Crăciun și evenimentul creștin al Nașterii Mântuitorului? Pentru a răspunde, trebuie să lămurim că „ideea mesianică” nu este proprie tradiției mozaice, ci era răspândită în toată lumea antică, îmbrăcând însă forme diferite, corespunzător mentalității fiecărui popor. Sub forma profețiilor Sibilei din Cumae, antichitatea greco-romană păstra străvechea tradiție a venirii unui Mântuitor ceresc, menită să pună capăt „vârstei de fier” și să restaureze „vârsta de aur”, vârsta lui Saturnus Senex. Această doctrină a fost „reactualizată” de Virgiliu în Egloga IV, când
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
să se privească chiorâș, schimbând strigăte de amenințare. Se pare că totul e pe cale să se prăbușească, iar planul părinților Întemeietori ai cetății se destramă În lupte interne. - Planul acela, dacă a existat vreodată așa ceva, s-a scris, precum răspunsurile Sibilei, pe frunze, pe care chiar și o adiere ușoară de vânt izbutea să le răvășească, replică Dante, scuturând din cap. Filosoful privea și el În jur abătut. - Dar cum se face că orașul vostru a ajuns În această stare Întristătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
prea sus și m-am izbit cu capul de stele. De-atunci mă dor visele, mă dor și zâmbetele, proscrisele. De-atunci îmi sângerează amintirile și iubirile fire subțiri și fragile de versuri, de sensuri subtile, de pași rituali de sibile... De-atunci nu îmi mai dau regatul pentru un amărât de dans sau pentru-n cal și-am aruncat la coșul vieții medalii, diplome, trofee, și “Les fleurs du mal”, întreaga mea bibliografie de proză și de poezie, de editoriale
FLORIN T. ROMAN de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362502_a_363831]
-
basmic, dar nimic nu-i poate opri pe cei doi, călăreț și cal, din expediția lor către un ideal. Spațiul traversat devine tot mai mult o funcție a timpului. După ce se potolește tornada care i-a surprins în pădurea de Sibile, drumeții zăresc pe cer „două luni în loc de una”. Calul, etern raisonneur avizat, îi conștientizează voinicului că se află pe tărâmul Gheonoaiei care se și ivește „cu trup de șarpe și cap de broască”. I se taie coada (în basm i
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
totul Priviți în sus Nu lipsește niciun înger Deși nu mai contează Nici eu nu știu cine sunt De unde vin Și încotro mă grăbesc Mi-e jenă să recunosc Însă poezia celorlalți îmi ocupă tot timpul Jocul de-a fericirea O po sibilă definiție a vieții Sau a morții Un poem cu care te ștergi la gura flămândă Un poem antiglonț Coboară noapte Patul lui Procust te așteaptă Și n-AM SĂ MAI SCRIU CU MĂNUȘI NICIODATĂ Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
EREZIA CA ARTĂ POETICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367906_a_369235]
-
Zamfir, devenise coloana sonoră a filmului „Adorația Sfintei Fecioara Maria” - Mama care a-ndurat enorm (imposibil a se descrie în cuvinte suplicul groazei) când a văzut cum i-a fost răstignit Fiulul pe muntele Golgota. Orga se ruga cu glas de sibilă, prevestind omenirii că Mântuitorul Iisus Cristos va învia și se va ridica la ceruri, iar naiul chema cu ultimile-i puteri pe bunul Dumnezeu să aibă milă de cei care suferă, să-i izbăvească de păcate și să îndepărteze moartea
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Zamfir, devenise coloana sonoră a filmului „Adorația Sfintei Fecioara Maria” - Mama care a-ndurat enorm (imposibil a se descrie în cuvinte suplicul groazei) când a văzut cum i-a fost răstignit Fiulul pe muntele Golgota. Orga se ruga cu glas de sibilă, prevestind omenirii că Mântuitorul Iisus Cristos va învia și se va ridica la ceruri, iar naiul chema cu ultimile-i puteri pe bunul Dumnezeu să aibă milă de cei care suferă, să-i izbăvească de păcate și să îndepărteze moartea
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Zamfir, devenise coloana sonoră a filmului „Adorația Sfintei Fecioara Maria” - Mama care a-ndurat enorm (imposibil a se descrie în cuvinte suplicul groazei) când a văzut cum i-a fost răstignit Fiulul pe muntele Golgota. Orga se ruga cu glas de sibilă, prevestind omenirii că Mântuitorul Iisus Cristos va învia și se va ridica la ceruri, iar naiul chema cu ultimile-i puteri pe bunul Dumnezeu să aibă milă de cei care suferă, să-i izbăvească de păcate și să îndepărteze moartea
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
jertfelnic al Viței alese, în Seminția ca leagăn al dumnezeirii, în Hotarul cu Cetăți al omeniei sfinte, în Ținutul sacru în care se preumblă surâzând binecuvântarea, în privirile Zărilor zalmoxiene în care se răsfață de-a pururi lumina, în cugetul Sibilelor pelasge în care s-a întrupat Profeția, în brațele Veșniciei în care se leagănă Nemărginirea, de-a lungul și de-a latul ei, Frumusețea și-a țesut sufletul din mireasma diafană a Naturii plină de sărbătoare și din șiragul de
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
trecut coboară Spre timpii ce treptat se întomnară Cu foșnetul de frunză arămie. Momente, locuri - cronică nescrisă, O împletire tainică, subtilă Din cartea vieții noastre larg deschisă, Mai fascinant cu fiecare filă, Fiorul frumuseții ne strecoară, Legende cu mesaje de sibilă. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Mesaje / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II, 01 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MESAJE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361653_a_362982]