4 matches
-
Morte Alla Francia I'Italia Arde" (). O altă variantă a originii termenului ar avea legătură cu o legendă siciliană; organizarea Mafiei și răzvrătirea siciliană împotriva ocupației franceze, a fost declanșată, când un soldat francez în timpul vecerniei, ar fi violat o siciliancă. Mama fetei necinstite ar fi strigat pe stradă "Ma fia! Ma fia!" („fiica mea” în dialect sicilian vechi). Acest incident ar fi dus la izgonirea dinastiei de Anjou din Sicilia. În opera "Confesiunile unui cap al Mafiei" (2008), scrisă de
Mafia (organizație) () [Corola-website/Science/302490_a_303819]
-
celebra logodna. Ei încep să danseze o tarantela în timpul căreia Roberto, Teabaldo și alți soldați își fac apariția, admirând femeile și încercând să fraternizeze cu nuntașii. Procida în mod deliberat îi încurajează până în momentul în care francezii răpesc câteva tinere sicilience. Roberto ordona că Elenă să-i fie încredințată lui Procida, pe care în mod eronat îl considera prieten. După ce tinerele fete au fost rapițe, Elenă și Procida le reproșează lui Danieli și prietenilor acestuia că nu și-au aparat onoarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din actul ÎI Rezumat: Procida își cheamă partizanii la lupta de eliberare a patriei. Aria Au sein de la puissance (În braccio alle dovizie) - din actul III, scena 1. Rezumat : Monforte află că fiul pe care l-a avut cu o sicilianca, cu 18 ani în urmă, este unul din rebelii sicilieni. El își mărturisește sentimentul de singurătate și bucuria pe care i-o provoacă aflarea veștii că are un fiu în viață. Romanța O jour de peine (Giorno di pianto) - din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de civilizații, varietatea monumentelor, expansiunea naturii și subtilitățile dialectului/dialectelor locale, cu similitudini neașteptate cu graiurile românești. A impresionat-o nu demult un premiu oferit de orașul Siracusa, prin care i se recunoștea și calitatea de fiică a locului, de siciliancă faimoasă. Au prețuit-o peste măsură studenții ei udinezi, care veneau s-o asculte în număr mare. Prin Teresa Ferro, româna ajunsese la Universitatea din Udine între "marile limbi", cu locul ei firesc între limbile romanice, cu sunetul ei specific
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]