68 matches
-
sugerat că suferințele țării din timpul regimului comunist se datorau evreilor și ungurilor, pe motiv că aceștia ocupaseră pozițiile de conducere în Partidul Comunist în perioada stalinistă (ignorând înlocuirea ulterioară a acestora cu români, de către Ceaușescu). În al treilea rând, sicofanții lui Ceaușescu, în special cei asociați cu fostul săptămânal Săptămâna, au devenit apărătorii cei mai ardenți ai ultranaționalismului într-o încercare de a îndepărta atenția publicului de la rolul pe care ei înșiși l-au jucat pe lângă dictator. Complexul de vinovăție
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
perioade și împrejurări, singura subzistență a libertății, dar scopul nu poate fi altul decât ieșirea la lumină.) Aristotel arată că regimul politic cel mai favorabil prieteniei e democrația, în vreme ce sub tiranie prietenia devine extrem de rară. Tiranii au numai adulatori și sicofanți ; ei nu pot avea prieteni și nici tolera prieteniile dintre supuși ; fac totul pentru a le ruina, prin insinuarea suspiciunii mutuale, îndemnarea la delațiune, dezbinarea prin tentație și frică. Prietenia e singura forță care, prin simpla ei existență, se opune
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
În afară de anumite negocieri de rând, în conținutul cărora avea abilitatea de a da întâietate interesului său personal, Domnului de Talleyrand nu trebuia să-i ceri nimic. Domnul de Talleyrand se ținea de câteva deprinderi și de câteva maxime pentru folosul sicofanților și al indivizilor dubioși din intimitatea lui. Toaleta sa pentru public, copiată după aceea a unui ministru de la Viena, era triumful diplomației sale. Se lăuda cu faptul că nu este niciodată grăbit; susținea că timpul este dușmanul nostru și că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
încercase fără succes s-o convingă să se răzgândească. Ne-am întâlnit la aceeași petrecere la care recidivasem cu consumul de stupefiante. Era îndrăgostită de mine, dar platonic, obiectiv, iar această distanță o făcea mult mai atrăgătoare decât gașca de sicofanți cu care fusesem obișnuit. Îmi jucam propriul rol oarecum distrat și mi-am dat seama că asta o frustra, cumva subtil. Da, jucam același joc duplicitar din studenție și asta mă făcea să mă simt mai tânăr. Aimee Light era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o poți avea decât la tine acasă și că esența ei a fost simțită întotdeauna de oamenii veritabili, superiori, așa cum o trăim noi: ca necesitate înțeleasă. Cu atât mai jalnică și odioasă ni se pare astăzi situația metecilor și a sicofanților literari, a celor care sfidând legile și libertățile țării lor își demonstrează în fond lipsa oricărei virtuți.“ (Tribuna, 19 mai 1977) „În corpusul de idei, indicații și orientări privind rolul și funcțiile literaturii și artei, desprins de uriașa activitate teoretică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lucruri. Într-adevăr, cine nu-l cunoaște în România? Dar cine îl cunoaște însă pe «adevăratul» Vadim, este o întrebare care își așteaptă răspunsul. Dacă cultul lui Ceaușescu a avut nevoie de susținerea unei armate de intelectuali „cel mai nerușinat sicofant a fost Corneliu Vadim Tudor, care, într-un articol publicat în 1980, la a șaizeci și doua aniversare a lui Ceaușescu, îl ridica în slăvi ca pe «zeul nostru laic, inima partidului și a națiunii, omul pentru istorie și pentru
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în spiritul de turmă, în acel nefast dogmatism al adeziunilor fanatice. A crezut în adevăr și rațiune și a știut că, dincolo de posibile erori parțiale, punctul său de vedere va fi cel învingător. [...] Memoriile lui Aron i-au iritat pe sicofanții profesioniști ai «sfintelor familii» marxiste: strânși în cămașa de forță a convingerilor lor obtuze, iremediabili la critică și inovație, marxiștii de catedră [...] l-au declarat arhidușmanul «socialismului realmente existent». Putea exista oare o mai mare onoare și satisfacție pentru un
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
importante sau pe care le-au atins tot în mod superficial. Totuși s-au format noi asociații de revoluționari și chiar partide (Alianța Civică, Partidul foștilor deținuți politici și multe altele). Regimul lui Iliescu s-a bazat din plin pe „sicofanți și yesmani”, cum îi numește scriitorul și publicistul Octavian Paler (adică oameni supuși care nu discută și nu analizează ordinele primite). Din acest punct de vedere regimul său seamănă cu o corporație, care nu mai pune în centrul său omul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în 1906, continuă să achiziționeze lucrările acestuia și alte picturi cubiste de Juan Gris, atâta vreme cât poate să-și permită prețurile. După război însă, mereu în căutare de talente „nedescoperite”, include în colecția sa lucrări de un gust îndoielnic ale unor sicofanți precum Francis Rose sau Jo Davidson. Ca și Stieglitz, surorile Cone sau Alfred Barnes, alți colecționari americani de artă modernă din prima parte a secolului al XX-lea, membrii familiei Stein au fost prea puțin interesați de valoarea financiară sau
Colecționari americani și avangarda europeană by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4532_a_5857]
-
analfabet. Ierarhia de partid nu e, în România acestor vremuri, o vorbă în vânt. Un lider e chiar un lider. Dacă nu intervine ceva dramatic, nici unul din șefii de partid nu dă socoteală în fața nimănui. Protejați de-o curte de sicofanți mai ceva decât sultanii Orientului, ei fac și desfac destinele țării în funcție de interese care rămân ascunse pe veci omului de rând. Prin invocarea "disciplinei de partid", acești indivizi au devenit, încetul cu încetul, instrumente docile în fața unor personaje pentru care
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]
-
valurile mării și crestele munților. Ca oamenii responsabili măcar față de propria lor imagine, poate că mai-marii Alianței vor folosi acest interbal al concediilor pentru a-și evalua realist, departe de intoxicările serviciilor secrete și de sigurața de sine indusă de sicofanții din imediata apropiere, șansele. Și poate că vor lua singura decizie folositoare cu adevărat României în acest moment: declanșțarea de urgență a procedurilor pentru alegerile anticipate. Altminteri, degeaba se vor dăuli peste un an c-au comis o eroare.
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
în stilul urmașului său: „Despre ce reforme vorbește tovarășul Mihail Sergheevici? Astfel de reforme noi am făcut de mult!” La urma urmelor, cine să asculte cerințele europene? Garda veche de politruci de pe vremea lui Ceaușescu? Ori mai noii diletanți și sicofanți ce nu scot o vorbă fără să ne prevină că-l citează pe Năstase? Măreți cum suntem, nu acceptăm lecții de la nimeni. Ion Rus, omul de la interne, pune punctul pe i: „N-avem nevoie de exemplul bulgarilor!” Într-adevăr, ce-
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
în vântul nesfârșitei grădini/ de la Marghita/ pe cărări numai de tine știute// tot acest sex care le iese pe nas/ și pe față/ celor de azi/ n-ar mai fi fost// nici visele de mărire și bogăție fără rușine/ ale sicofanților/ nu ar mai fi pătruns în cercul/ sau infernul tău/ naive amândouă/ (sate înfrățite)" (p. 44). Dacă imaginarul poetic al lui Nicolae Prelipceanu este unul dominat de culori terne, acoperit de nori, mohorât, în care nu răzbate nici o rază de
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
Radu Cange Vestea Miroase a timp putrezit, în această primăvară. Tone de poezie zac, urlându-și disperarea. Lemne de foc, spunea cineva... În piață, sicofanții fac giumbușlucuri: Mai iau câte un premiu literar, mai aruncă o sfidare. Patria este o cortină după care se petrec lucruri ciudate. Doar o cruciada a copiilor o mai poate reanima. O veste cutremurătoare: S-a sinucis nebunul cu trompeta
Poeme noi by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/4634_a_5959]
-
Infernul erau „întotdeauna ceilalți” - cum spunea un tovarăș de convingeri demonice al lui Ceaușescu, Jean-Paul Sartre. Aparatul propagandistic dezvoltase o strategie sofisticată, menită să explice că nenorocirile social-economice n-aveau nicio legătură cu Liderul Suprem, care, bietul, era mințit de sicofanții din jur... Am auzit adeseori oftaturi dezolate care accentuau tocmai această parte „umană” a personajului: el ar vrea să facă bine, dar nu poate, pentru că i se ascund lucrurile grave de către cei vinovați, cărora le e teamă că vor fi
Un ins infect și bine informat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3392_a_4717]
-
sunt în egală măsură participanți la complot. Elementul-cheie în această operație rămâne, din păcate, presedintele Constantinescu. Spun din păcate, pentru că a devenit o axioma incapacitatea să de a face gesturi radicale - altele decât acelea de a se înconjura exclusiv de sicofanți și de înși incapabili. L-am urmărit cu atenție în momentele în care-și anunță intenția de a declara starea de urgență. Pe chip nu i se citea hotărârea, ci spaimă. Pentru câteva clipe, figură pierdută, expresia de disperare s-
Si caii se spintecă, nu-i asa? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18148_a_19473]
-
ar fi fost să murim, literalmente, de foame." Fără îndoială, în mintea lui Dalí, la acea vreme, bazându-se pe experiența lui Baudelaire și a altor genii, nu era nici o îndoială că geniul era sortit, în mod fatal, mizeriei. Filistinii, sicofanții, epigonii și mediocritățile avansau. Geniile mureau de foame. Desigur, biografii au putut citi - și au și făcut-o - orice fel de lucruri din amintirile lui Dalí cu privire la sărăcia sa de tânăr artist la începuturile vieții sale cu Gala. Ei vor
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
acceptat invitația de a veni în țară la noi în acest an, cam în septembrie.“ (p. 53) Ca detaliu pitoresc, unul din informatorii Securității care îl va urmări constant pe dirijor va fi criticul de artă Petru Comarnescu, un sinistru sicofant, care nu va ezita să-și toarne toți apropiații în schimbul vizei care îi permitea deplasarea în Occident. Sergiu Celibidache va veni de trei ori în România, în 1970 cu Orchestra RTV din Stockholm, și apoi 1978 și 1979, cînd va
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
mișcare pentru blamarea acestor "directori de conștiință" convinși, în sfârșit, să acționeze. Ratarea referendumului pentru votul uninominal, din noiembrie, menit să spargă încremenirea clasei politice și uniformizarea ei internă - adevărata probă de corupție totalitară -, nu a anulat acest sprijin, acuzele sicofanților clasei împricinate făcându-l, dimpotrivă, mai pregnant. Anul 2007 a fost momentul în care intelectualitatea veritabilă a ales acțiunea.
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
cazul să aibă, dreptul de a dicta cine să fie sau nu invitat la diferitele emisiuni. Dar, Președintele României are obligația morală ca prin exemplul personal să promoveze și să încurajeze caractere și competențe: el trebuie să respingă din preajma sa sicofanții epocii de aur. Când nu va fi loc în aparițiile publice pentru adulatorii vechiului regim, atunci spiritul vremii se va fi schimbat cu adevărat; nu vom mai vedea în funcții publice personaje anacronice, atmosfera morală nu va mai fi viciată
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
feeria burtonescă își face loc subversiv macabrul împins prin grotesc până la un comic absurd, psihedelic. Regizorul se joacă cu convențiile, cu formele, deformân-du-le, lăbărțându-le, cu zâmbetele transformându-le în rânjete, cu grația transformând-o într-un fel de balet sicofant cum este cazul cu Regina Albă (Anne Hathaway), atât de artificial și ireliabil că sare în ochi. Mai mult decât atât, Regina Albă face una dintre acele remarce care i se potrivește lui Burton însuși, când aceasta supralicitează macabru comparația
Imaginarium-ul „doctorului” Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6411_a_7736]
-
nu știm ce să facem cu ele. Inițiativa Muzeului Cotroceni, susținută de Apa Nova, e una lăudabilă, dar, din păcate, cu ea nu se face primăvară. Tricourile artistului Deși expoziția de T-shirturi a lui George Bodocan cu titlul ultragiant pentru sicofanți și snobi, Suck my Art, s-a încheiat pe 30 aprilie 2010, am reușit să prind un mic vernisaj în casa artistului și am realizat că îmi place foarte mult conceptul. Lumea noastră alcătuită din obiecte de cult ale plăcerii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6333_a_7658]
-
pentru rezolvarea problemelor interne cu care se confruntă partidul. Dacă această cooptare s-ar fi făcut dintr-o reală dorința de unificare, aș fi salutat-o cu entuziasm. Pe fondul profundei diviziuni a partidului și al vindictei meschine practicate de sicofanții lui Blaga ea este însă mai degrabă ca un plasture lipit pe o rană nevindecata, netratata și chiar nespălata. În plus, mi se pare ridiculisima această proliferare de prim-vicepreședinți. Funcțiile din BPN se aseamănă cu sferele suprapuse de tronuri
Theodor Paleologu a identificat prezidențiabilul plauzibil al PDL by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36562_a_37887]
-
Mi-l pot imagina invitat la una dintre petrecerile lui Gatsby, Marele Gatsby, sau chiar la cele la care participa Scott Fitzgerald, în sunetele unui jazz îndrăcit, mi-l pot imagina în compania oricărei personalități culturale sau celebrități fără aerul sicofanților care însoțesc trenele cu reverențe onctuoase și aceasta și pentru că ceva din universul cinematografului intrase în el. Da, pentru mine Alex. Leo Șerban venea de acolo, din universul filmului care depășește marginile pânzei și ochiul atotcuprinzător al camerei. Sigur, Alex.
Alex. Leo Șerban, cel care nu se uită by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5643_a_6968]
-
Pus în fața unui asemenea rău, reacția firească e să-i înțelegi patologia. Aceasta e logica pe care stă volumul lui Gabriel Liiceanu. La mijloc e dorința autorului de a înțelege metamorfoza prin care trece un om care acceptă să fie sicofantul Securității. De acea subtilul cărții ar fi putut fi: patogenia delațiunii ca act spiritual. Ce izbește la Dragul meu turnător e tonul cald, de spovedanie epistolară, fără accente justițiare și fără imbolduri de incriminare a posteriori. În loc de acuze ivite din
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]