21 matches
-
și gemetele familiare în lumea naturală; acum părea un susur îndepărtat de pârâu, acum căderea unei cascade, acum vântul deasupra unui lan de grâu sau, vijelios, încovoind ramurile într-o altă pădure. Dacă era agitat, Cucoaneș vorbea aproape incomprehensibil. Teribile siflante, neverosimile palatale, asemenea unor pocnituri de monstruoase dopuri în pântecul unei umede, stâlcite viori, șuierături și triluri guturale, uneori atât de joase încât le credeai smulse cine știe cărui obiect din lumea lucrurilor moarte - un birou mișcat din loc, o ladă uriașă
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
remarcate de unii cercetători ca Nicolae Iorga, Radu Rosetti, Gustav Weigand, Dumitru Martinaș, Márton Gyula, Bakó Géza, Ștefan Metes, Szabo T. Attila, Francisc Mattas, Mikecs László și alții. Atenția unora dintre aceștia a fost reținută în primul rând de rostirea siflantă observată la ceangăi. Ioan Dănilă trece în revistă opiniile lor și constată că "specialiștii maghiari și cei români au manifestat inconsecvențe în abordarea unuia sau altuia dintre aspecte, ceea ce a dus la încetinirea procesului de cunoaștere a specificului graiului ceangău
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
maghiare asupra limbii române și influența limbii române asupra limbii maghiare, pe baza celor mai recente cercetări. întreprinde o analiză migăloasă a termenului "ceangău" (istoric, etimologie, grafie). Analizează într-un întreg capitol particularitatea definitorie a graiului ceangăilor din Moldova: pronunțarea siflantă. în secțiuni succesive sunt analizate relațiile ceangăilor din Moldova cu limba română și cu limba maghiară, sunt apoi discutate critic cercetările anterioare în materie, cu accent special asupra cercetărilor lingvistice și, în particular, asupra celor dialectale. Bogăția referințelor bibliografice, nu
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
o traiectorie curbă, un ocol derutant al indirecției. Nu-i de mirare că, în fumul ce împânzea atmosfera, adresanții auziră în politicoasa interpelare mai mult un șuier de lasou ce-i viza (deși totuși greu explicabil, dată fiind absența consoanelor siflante atât din originalul olandez cât și din traducere). De câte ori fuseseră abordați în acest fel impecabil, sfârșiseră prin a resimți, într-un fel sau altul, revendicarea fondului cu armături juridice al lumii lui de baștină. Ca și cum, de dincolo de respectul vehiculat de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
126 Constantin Păunescu (coord.), 1976, p. 254. 127 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dislalia, 30.03.09. 19,43 128 Ibidem. 129 Constantin Păunescu (coord.), 1976, pp. 254-5. 130 Ibidem. 131 De pildă, pentru sigmatism, cunoaștem următoarele forme: interdental, peridental, siflant, labiodental, lateral, nazal, stridens, palatal etc. În mod similar, distingem și formele particulare ale rotacismului, totacismului etc. 132 Emil Verza, 1977, p. 85. 133 http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar medical/b.html?pag=7 134 Ibidem. 135 Ibidem. 136 De pildă
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cu dificultate sau eronat conținutul cuvintelor, acestea rămânându-i de multe ori neclare și generând confuzii și înlocuiri V cu F, P cu Bă; dificultăți lexicale, morfologice și sintactice, datorit confuziilor și înlocuirilor din cuvânt; Omite sunete, pronunțsunetele deformat, neclar siflantele, șuierătoarele, africateleă, înlocuiește sunetele pe care nu știe cum sle articuleze corect, confundfrecvent sunetele sonore cu cele surde; Dificultăți grave în redarea ideilor într-o succesiune logică, coerentși corectceea ce a fost unul din considerentele pentru care a fost diagnosticat
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
în dezvoltare, nu mai reacționa la sunetele de intensitate obișnuită, iar ulterior vorbirea sa s-a dezvoltat mai greu. Nu diferențiazde obicei, fonemele apropiate, consoanele sonore și cele surde -b și p ,d și t, g și c, șuierătoarele și siflantele s și z, j și ș etc. Face greșeli în cuvintele în care se găsesc alăturate mai multe consoane. Etapele proiectului de intervenție 1. Diagnosticul diferențial -tulburări ușoare ale auzului fonematic. 2. Posibile cauze anamneza : la șapte luni s-a
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
o rezonanță de „fund de sac” (220; p.11). Când aceste aspecte coexistă, vorbirea poartă caracterul unei rhinolalii mixte. Rhinolalia devine funcțională în hipertonia velară de origine centrală și prin obicei vicios și selectivă când se grefează pe grupa consoanelor siflante, manifestându-se ca fenomen compensator în pronunția acestor consoane. Adenoidectomia duce, în unele cazuri, la apariția unor elemente de rhinolalie apperta sau schimbă componenta rhinolaliei închisă în deschisă (88; p.124) al căror comportament seamănă, dar presupune o metodică de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a consemnat în fișe cum înghite copilul, care este poziția vârfului limbii, majoritatea cazurilor păstrând o deglutiție de tip infantil (primară) prin așezarea vârfului limbii între arcadele dentare, de multe ori cauză de deformare a punctului de articulare pentru consoanele siflante. A fost necesară cunoașterea exactă a posibilităților respiratorii ale copilului pentru a preciza exercițiile logopedice necesare formării suportului material normal pentru emisia vocalică. S-a observat capacitatea de a reține aerul prin proba umflării cu aer măsurată în secunde; s-
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posterior al faringelui, sau, în unele cazuri înlocuite cu h; f, v devin bilabiale când lipsesc incisivii superiori sau când buza superioară nu se poate ridica suficient; t, d sunt interdentale, vârful limbii luând contact cu vârful incisivilor superiori. Consoanele siflante sunt substituite, eliminate sau cu suflu suprapus. În timpul dezvoltării vorbirii articulate are loc de obicei un schimb gradat în substituirile lui s, totdeauna în progres. Un s faringian poate trece prin stadii de tranziție în care se folosește s fricativ
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
etc. - Fenomenul de suflu nasal include toate consoanele suflate nasal, sforăite nasal, dar care păstrează într-o oarecare măsură punctul normal de articulare, peste care se suprapune o mare cantitate de deperdiție nasală. - În grupa sigmatismelor au fost incluse consoanele siflante și șuierate pronunțate într-o formă sigmatică: nasal, laringeal, palatal velar, interdental, stridens, adental, latero-lingual etc. Iată valoarea procentuală a acestor forme de erori comparativ în cele două forme de malformații ale tractului vocal supra-laringeal (tabel 16). Cea mai frecventă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
caz pronunția este compensată prin fenomene de nasonare, laringisare, faringisare, aducând vorbirii elemente parazitare care amplifică aspectul necomunicativ al mesajului transmis în astfel de condiții. Și din această ilustrare grafică deducem unele indicații terapeutice extrem de valoroase. Erorile de emisie ale siflantelor marchează valori procentuale ridicate în despicăturile totale, păstrând aceeași ordine a frecvenței în ambele forme (grafic 19). Procentele oarecum moderate explică faptul că acest fenomen nu este specific insuficienței velare ci tulburărilor de echilibru ocluzal pe care le întâlnim de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
spirituală, reprezintă pe românii de rit catolic, iar alta, în zona Trotuș - Tazlău, alcătuită din români secuizați sau secui refugiați aici. Din punct de vedere lingvistic, cei din prima grupă vorbesc limba română, având o trăsătură fonetică specială, numită “vorbirea siflantă” (adică înlocuirea șuierătoarelor ș, j cu siflantele s, z.), în vreme ce vorbitorii din a doua categorie sunt bilingvi. Nu poate fi acceptată nici ipoteza unor specialiști unguri, potrivit căreia ceangăii sunt maghiari românizați. Dar acest fenomen nu se putea produce în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fonemelor și exerciții de pronunțare coarticulată a grupurilor silabice. Se va insista asupra exercițiilor care antrenează mișcările necesare în articularea consoanelor cu o biomecanică complexă, care apar ultimele în evoluția ontogenetică. Dificultățile disfazice ale copiilor preșcolari apar la pronunțarea consoanelor siflante s-z, fricative ș-j sau vibranta r și mai puțin la rostirea consoanelor uvulare c-g sau a africatelor f-v. Prin solicitarea mușchilor articulatori se urmărește menținerea echilibrului dintre forțele antagoniste ale mandibulei, limbii și pereților externi ai
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
îngustarea canalului articulator la nivel labiodental, și este emisă surd, lipsind sonorizarea laringeană. Fonemul f este caracterizat printr-un zgomot fricativ, care se produce prin frecarea aerului în constricția canalului vorbitor, fapt pentru care se mai numește fonem fricativ sau siflant îșuierător). Poziția sistemului articulator la emisia fonemului f Maxilarul inferior este coborât până ce buza de jos, trasă puțin înăuntru, se așează direct dedesubt și anterior de incisivii superiori din mijloc, aproape strâns lipită de ei. Buza superioară se retrage în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe mizera stradă irlandeză: „Down on Cypress Avenue / With a child-like vision leaping into view/ Clicking, clacking of the high-heeled shoe / Ford & Fitzroy, Madame Joy...” Cântecul are, cu siguranță, yarragh: de la explozia vocii lui Van Morrison, rostind, aproape monosilabic, închis, siflant, primele cuvinte, dublată de intrarea intempestivă a bass-ului peste sunetul deliberat dulce al chitarei reci, ești propulsat într-o atmosferă aproape suprarealistă: un copil purtând uniformă soldățească, mimând maturitarea, bea vin, în timp ce strada e invadată de parfumul de Shalimar
Van the Man (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5953_a_7278]
-
în analogia dintre ele”. Și mai departe: „Celelalte instituții sunt bazate (în grade diferite) pe raporturile naturale dintre lucruri [...]. Limbajul și scrierea nu sunt bazate pe raportul natural dintre lucruri. Nu există nici un raport, nici un moment, între un anumit sunet siflant și forma literei S, după cum cuvântul cow desemnează o vacă la fel de bine ca și cuvântul vacca”. Așa este, dar rămâne întrebarea dacă la început, atunci când Adam-Omul a dat nume primei vaci, a făcut sau nu vreo legătură între ființa desenată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
comportă diminuarea forței de articulare și o deperdiție nazală care reduce suflul, vocalele închise și unele consoane sunt nazalizate, alte vocale sunt diftongate, fonemele terminale sunt adesea eludate, oclusivele posterioare sunt slab pronunțate, fapt cauzat de aspectul paretic al glotei, siflantele și șuierătoarele sunt slăbite. Ceea ce impresionează este inversarea unor nazale cu oclusive și fricative, inversarea de silabe, egalizarea ritmului și a tonului, toate conducând către o aprozodie vădită. Fiind vorba de o dizartrie pseudobulbară (fiind lezate căile supranucleare bilaterale care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ș j, s z, l, r, h vs. consoane africate (semioclusive prin cumularea ocluziei cu constricția): ț, ĉ ĝ (clase diferențiate după modul de articulare a acestor consoane). Acestora li se adaugă: consoanele lichide (vibranta r și laterala l), consoanele siflante s z, consoanele șuierătoare ș j și consoanele nazale m și n. I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere Litera este, în principiu, semnul grafic al unui sunet. În practica ortografiei și a ortoepiei, deși este considerată o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tulburări de articulație, dificultăți de coordonare și control al mișcărilor de vorbire, viteza deficitară a mișcărilor articulatorii, omisiuni și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori, auzul fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]