50 matches
-
toate variantele propuse ca steag al județului Harghita vor fi contestate. Dacă propunerile noastre nu sunt luate în considerare, vă facem cunoscut că vom contesta toate variantele propuse ca steag al județului Harghita la Comisia Națională de Heraldică Genealogie și Sigilografie a Academiei Române și la toate organismele abilitate ale statului român', se arată în adresa trimisă Consiliului Județean. În document se mai subliniază că Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș 'va întreprinde toate demersurile necesare, pentru apărarea și
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
unui vestigiu dacic, ca simbol a prezenței românilor în zonă'. Forumul a avertizat că dacă propunerile sale nu vor fi luate în considerare, va contesta toate variantele propuse ca steag al județului Harghita la Comisia Națională de Heraldică Genealogie și Sigilografie a Academiei Române și la toate organismele abilitate ale statului român. Steagul secuiesc a fost îndepărtat, în urmă cu câteva zile, de pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc și a fost arborat vineri, imediat după votul favorabil dat de consilierii județeni. Steagul
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
asociat SNSPA, București (2002); senior reader ''George C. Marshall'' Center for Security Studies, Garmisch-Partenkirchen, Germania (2003); profesor asociat la Universitatea Națională de Apărare (din 2005). A desfășurat și desfășoară o bogată activitate științifică, fiind membru al Societății Române de Heraldică, Sigilografie și Genealogie a Academiei Române, filiala Iași (din 1993), membru al board-ului științific al Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, Iași — București (1996-1998), director al Centrului de Studii Românești din Iași al Fundației Culturale Române (1996-1999), membru al European Association
Cine este Mihai Răzvan Ungureanu, nominalizarea lui Klaus Iohannis la șefia SIE by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103695_a_104987]
-
luminatoarele. 9) Articolele de feronerie și de lăcătușerie. 10) Obiectele de vitrină (cutii, bomboniere, tabachere, cutii de tutun, sipete, evantaie etc.). 11) Instrumentele de muzică. 12) Articolele de ceasornicărie. 13) Lucrările de gravare a pietrelor prețioase (camee, pietre tăiate) și sigilografie (sigilii, peceți și altele asemănătoare). Articolele de la această poziție rămân clasificate aici, chiar dacă au suferit restaurări și modificări, cu condiția ca acestea din urmă să nu le fi modificat caracteristicile originale ale articolelor numite și să nu constituie decât accesorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166825_a_168154]
-
În general, simbolistica însemnelor unui stat, este un subiect mai greu accesibil și uneori chiar de neînțeles pentru cei care nu sunt de specialitate, chiar dacă patriotismul, reprezentarea artistică sau coloritul le fac atractive. Subiectul referitor la heraldică, vexilologie, sigilografie și a altor științe care determină însemnele unui stat cu tradiție și istorie bine conturată este în mare parte manipulat, discutat și la îndemâna specialiștilor în materie, rămânând pentru novici un miraj, o enigma sau chiar uneori un secret bine ascuns
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
incluse în compoziția însemnelor statului român și totodată a producerii lor, sunt atribuțiile specialiștilor in materie, începând cu arheologi, istorici, lingviști, cercetători, experți militari, reprezentanți ai puterii statale, numismați, filateliști, designeri, muzicologi, și finalizând cu Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie de pe lângă Academia Română. Limbajul, studiile și fenomenul de cercetare a elementelor din compoziția însemnelor României, sunt de un înalt nivel, având o valoare deosebită. De aceea, sunt folosite de specialiști străini ca material de referința și comparație, acțiune prin care, experții
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
trei; e) În inserțiune sunt reprezentate ținuturile Mării Negre; pe albastru, doi delfini de aur afrondați, cu cozile ridicate. Sigiliul României Știința care se ocupă cu studierea originii, a semnificației, a reprezentărilor artistice si heraldice ale sigiliilor și peceților se numește sigilografie. Sigiliul statului este un instrument puternic, de o deosebită valoare în validarea actelor, documentelor, înțelegerilor și tratatelor internaționale. Elementele heraldice ale Sigiliului României se aseamănă cu cele ale Stemei României, fiind de fapt o reprezentare a acesteia, diferențierea fiind de
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
Secretar, apoi secretar general al Comitetului Național al Istoricilor Români (1977-1993) și președintele acestuia (din 1993), Dan Berindei a fost principalul organizator al Congresului Internațional de Științe Istorice de la București, din 1980. Membru fondator al Comisiei de heraldică, genealogie și sigilografie și vicepreședinte (1971), apoi președinte (din 1981). A publicat, singur sau în colaborare, peste 50 de volume și 550 de studii și articole științifice și a susținut conferințe în țară și în circa 20 de state ale lumii. În martie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/medalion-dan-berindei-90/ [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
celorlalte localități componente ale acestora; ... b) elaborează, la propunerea autorităților administrației publice locale, proiecte de legi privind schimbarea sau actualizarea unor denumiri ale unităților administrativ-teritoriale; ... c) analizează documentația privind stemele unităților administrativ-teritoriale, transmisă de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, coordonează activitatea de elaborare a stemelor județelor, municipiilor, orașelor și comunelor și elaborează proiectele de hotărâri ale Guvernului, împreună cu notele de fundamentare și descrierea stemelor; ... d) analizează și formulează propuneri cu privire la proiectele de acte normative care vizează autoritățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227672_a_229001]
-
Ștefănescu, flautist; - domnului prof. Radu-Anghel Vasilescu, director general al Palatului Național al Copiilor. Articolul 5 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F "Promovarea culturii", domnului Szekeres Attila Istvan, membru al Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 25 mai 2011. Nr. 512. ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232535_a_233864]
-
economice și social-culturale locale, specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale. ... (2) Elaborarea proiectului stemei se face cu respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Națională. ... (3) Proiectul stemei poate fi realizat de autoritățile administrației publice locale prin mijloace proprii sau de către graficieni heraldiști abilități de Comisia Națională. Machetă originală se realizează manual, cu respectarea culorilor și metalelor specifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
din 2 martie 1993, precum și orice dispoziții contrare. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu București, 16 ianuarie 2003. Nr. 25. Anexă BIROURILE ZONALE ale Comisiei Naționale de Heraldica, Genealogie și Sigilografie care avizează propunerile de steme București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
de specialitate "Arhiva Genealogică" (apar numai 11 numere) iar încercarea de relansare din 1944 sub numele de "Arhiva Genealogică Română" fiind un eșec oprindu-se editarea ei după primul număr. În 1970 ia ființă la București Comisia de Heraldică, și Sigilografie din cadrul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga". Între 1943 și 1945 a funcționat la Iași Cercul Genealogiștilor Români. Unul din membrii fondatori a fost Theodor Râșcanu. În 1999, tot la Iași, a fost înfiițat Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
românești. În paralel cu activitățile didactice, Carol Walenstein s-a implicat în organizarea muzeului înființat în anul 1834 la Colegiul Sfântul Sava din inițiativa lui Mihalache Ghica. În calitatea funcției de "conservator" al muzeului, Wallenstein a îmbogățit colecția de numismatică, sigilografie și științele naturii cu multe exponate, mai ales la secția de ornitologie de care era pasionat. Wallenstein a fost primul director al Muzeului Național din București din data de 8 iulie 1837. Prin decretul dat de către Barbu Știrbei în data
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
Sigilografia sau sfragistica (gr. "sfragis" sau lat. "sigillium, i" - sigiliu, pecete) este știința auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare atât matricele, cât și impresiunile sigiliare, care sunt studiate din toate punctele de vedere: istoric, artistic, tehnic, diplomatic. Tot această
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
atât matricele, cât și impresiunile sigiliare, care sunt studiate din toate punctele de vedere: istoric, artistic, tehnic, diplomatic. Tot această știință se ocupă și de modalitățile de aplicare ale sigiliului, de depistarea falsurilor sigiliare precum și de conservarea și restaurarea lor. Sigilografia apare în perioada medievală ca o necesitate de a putea autentifica documentele originale de cele falsificate. Astfel, în lucrarea sa, "De re diplomatica" (libri VI) din 1681, Jean Mabillon, întemeietorul diplomaticii, prezenta și importanța sigiliilor pentru validarea actelor. În secolul
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
Mabillon, întemeietorul diplomaticii, prezenta și importanța sigiliilor pentru validarea actelor. În secolul al XVIII-lea apar o seamă de cataloage și albume sigilografice, realizate de către colecționari pasionați, în care erau reproduse diverse sigilii sau matrițe sigilare, însă cel care fundamentează sigilografia ca știință auxiliară a istoriei este socotit J. S. Heineccius (Heineck), cu lucrarea sa D"e veteribus Germanorum aliarumque nationum sigilis" (Frankfurt - Leipzig, 1709). După apariția lucrării, sigilografia a devenit un domeniu curent de cercetare. În secolul XIX și la
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
care erau reproduse diverse sigilii sau matrițe sigilare, însă cel care fundamentează sigilografia ca știință auxiliară a istoriei este socotit J. S. Heineccius (Heineck), cu lucrarea sa D"e veteribus Germanorum aliarumque nationum sigilis" (Frankfurt - Leipzig, 1709). După apariția lucrării, sigilografia a devenit un domeniu curent de cercetare. În secolul XIX și la începutul secolului XX au apărut și o serie de manuale aflate în uz și astăzi ale lui Theodor Ilgen, Joseph Roman, Wilhelm Ewald. În țările române primele studii
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
fi trebuit să conțină studii de sigilii. Din nefericire, în ciuda eforturilor autorului, această parte nu a apărut niciodată însă, cunoscută fiind în anumite cercuri de interesați, a dat un serios impuls în vederea culegerii de materiale sigilogragice. Un secol mai târziu sigilografia se dezvoltă impresionant după semnalul tras de Gheorghe Asachi, pasionat de heraldică și genelogie, care întrevede foarte bine importanța sigilografiei în dezvoltarea acestor științe mult mai populare în mediile științifice românești ale acelei perioade. După mijlocul secolului al XIX-lea
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
fiind în anumite cercuri de interesați, a dat un serios impuls în vederea culegerii de materiale sigilogragice. Un secol mai târziu sigilografia se dezvoltă impresionant după semnalul tras de Gheorghe Asachi, pasionat de heraldică și genelogie, care întrevede foarte bine importanța sigilografiei în dezvoltarea acestor științe mult mai populare în mediile științifice românești ale acelei perioade. După mijlocul secolului al XIX-lea apar mai multe expoziții de sigilii și matrițe sigilare, precum și câteva studii și lucrări ale istoricilor Ioan Bogdan, V. A
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
al XIX-lea apar mai multe expoziții de sigilii și matrițe sigilare, precum și câteva studii și lucrări ale istoricilor Ioan Bogdan, V. A. Urechia, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Dumitru A. Sturdza, Constantin Moisil. V. A. Urechia, în lucrarea sa "Schițe de sigilografie românească" (1891) are meritul de a fi deschis șirul preocupărilor pentru sigiliile cu stema unită a Moldovei și Țării Românești și de a fi introdus și la Universitatea din București noțiuni de sigilografie, iar Constantin Moisil, întemeietorul științei moderne, vede
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
A. Urechia, în lucrarea sa "Schițe de sigilografie românească" (1891) are meritul de a fi deschis șirul preocupărilor pentru sigiliile cu stema unită a Moldovei și Țării Românești și de a fi introdus și la Universitatea din București noțiuni de sigilografie, iar Constantin Moisil, întemeietorul științei moderne, vede în sigilografie "sora numismaticii". În secolul XX, sigilografia românească devine tot mai importantă, atât pe plan intern cât și extern, mulți cercetători aducând în prim plan importanța și necesitatea studierii peceților în cunoașterea
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
1891) are meritul de a fi deschis șirul preocupărilor pentru sigiliile cu stema unită a Moldovei și Țării Românești și de a fi introdus și la Universitatea din București noțiuni de sigilografie, iar Constantin Moisil, întemeietorul științei moderne, vede în sigilografie "sora numismaticii". În secolul XX, sigilografia românească devine tot mai importantă, atât pe plan intern cât și extern, mulți cercetători aducând în prim plan importanța și necesitatea studierii peceților în cunoașterea istorică. Printre numele mari ce au studiat această disciplină
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
deschis șirul preocupărilor pentru sigiliile cu stema unită a Moldovei și Țării Românești și de a fi introdus și la Universitatea din București noțiuni de sigilografie, iar Constantin Moisil, întemeietorul științei moderne, vede în sigilografie "sora numismaticii". În secolul XX, sigilografia românească devine tot mai importantă, atât pe plan intern cât și extern, mulți cercetători aducând în prim plan importanța și necesitatea studierii peceților în cunoașterea istorică. Printre numele mari ce au studiat această disciplină auxliară a istoriei se remarcă: Aurelian
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
a istoriei se remarcă: Aurelian Sacerdoțeanu, Emil Vîrtosu, Jean N. Mănescu, Dumitru Ciurea, Sigismund Jakó, Maria Dogaru. Un tip aparte de sigiliu este sigiliul bizantin ce apare în perioada romano-bizantină și se extinde la scară mare în perioada Imperiului Bizantin. Sigilografia bizantină începe să fie apreciată la sfârșitul secolului al XIX-lea când este publicată lucrarea lui Gustave Schlumberger sub numele de "Sigillographie de L'Empire Byzantine" (1884). În România, preocupări cu privire la sigilografia bizantină au avut: Ion Barnea, Vsile Culică, Ion
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]