50 matches
-
trecând la începutul secolului XIX în principatul Moldovei. Asupra arborelui genealogic al acestei familii a atras cândva atenția regretatul istoric și genealogist Dan Pleșia (1912 - 1997), într-o comunicare (nepublicată) susținută în anii '80, în cadrul Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie de pe lângă Institutul de Istorie "N. Iorga". Numele "Cugler" a devenit cunoscut în lumea românească grație poetei Matilda Cugler-Poni, soția savantului chimist Petru Poni și mătușa celui ce avea să devină autorul lui Apunake. în cercul rudelor acestuia trebuie, de asemenea
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
Secretar, apoi secretar general al Comitetului Național al Istoricilor Români (1977-1993) și președintele acestuia (din 1993), Dan Berindei a fost principalul organizator al Congresului Internațional de Științe Istorice de la București, din 1980. Membru fondator al Comisiei de heraldică, genealogie și sigilografie și vicepreședinte (1971), apoi președinte (din 1981). A publicat, singur sau în colaborare, peste 50 de volume și 550 de studii și articole științifice și a susținut conferințe în țară și în circa 20 de state ale lumii. În martie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
În general, simbolistica însemnelor unui stat, este un subiect mai greu accesibil și uneori chiar de neînțeles pentru cei care nu sunt de specialitate, chiar dacă patriotismul, reprezentarea artistică sau coloritul le fac atractive. Subiectul referitor la heraldică, vexilologie, sigilografie și a altor științe care determină însemnele unui stat cu tradiție și istorie bine conturată este în mare parte manipulat, discutat și la îndemâna specialiștilor în materie, rămânând pentru novici un miraj, o enigma sau chiar uneori un secret bine ascuns
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
incluse în compoziția însemnelor statului român și totodată a producerii lor, sunt atribuțiile specialiștilor in materie, începând cu arheologi, istorici, lingviști, cercetători, experți militari, reprezentanți ai puterii statale, numismați, filateliști, designeri, muzicologi, și finalizând cu Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie de pe lângă Academia Română. Limbajul, studiile și fenomenul de cercetare a elementelor din compoziția însemnelor României, sunt de un înalt nivel, având o valoare deosebită. De aceea, sunt folosite de specialiști străini ca material de referința și comparație, acțiune prin care, experții
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
trei; e) În inserțiune sunt reprezentate ținuturile Mării Negre; pe albastru, doi delfini de aur afrondați, cu cozile ridicate. Sigiliul României Știința care se ocupă cu studierea originii, a semnificației, a reprezentărilor artistice si heraldice ale sigiliilor și peceților se numește sigilografie. Sigiliul statului este un instrument puternic, de o deosebită valoare în validarea actelor, documentelor, înțelegerilor și tratatelor internaționale. Elementele heraldice ale Sigiliului României se aseamănă cu cele ale Stemei României, fiind de fapt o reprezentare a acesteia, diferențierea fiind de
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
secretar al Comisiei heraldice și membru în Comisia de achiziții a Muzeului Orașului București. Biblioteca Academiei Române l-a avut printre salariații săi. A participat la realizarea colecției Documente privind istoria României și a dat curs pasiunii sale pentru paleografie și sigilografie. Între 1934 și 1950 a predat paleografia chirilică la Școala de Arhivistică din București, și ulterior la Facultatea de Istorie a Universității bucureștene, ieșind la pensie în 1965. Semnătura lui, însoțind cercetări solide, multe rămase în aceste publicații, poate fi
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite pe Internet, atât din partea inițiatorului și realizatorului stemei, Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătam mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite pe Internet, atât din partea inițiatorului și realizatorului stemei, Comisia de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătăm mai sus, probleme în legătură cu receptarea mesajului ridică și modul în care este realizată stema Universității pe medalia din 2010 (fig 62av). Dacă timbrarea stemei cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
economice și social-culturale locale, specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale. ... (2) Elaborarea proiectului stemei se face cu respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice și a tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Națională. ... (3) Proiectul stemei poate fi realizat de autoritățile administrației publice locale prin mijloace proprii sau de către graficieni heraldiști abilități de Comisia Națională. Machetă originală se realizează manual, cu respectarea culorilor și metalelor specifice
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
din 2 martie 1993, precum și orice dispoziții contrare. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu București, 16 ianuarie 2003. Nr. 25. Anexă BIROURILE ZONALE ale Comisiei Naționale de Heraldica, Genealogie și Sigilografie care avizează propunerile de steme București
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
statului național unitar român care este riguros redată cu mijloacele tradiționale ale heraldicei, fiind neutră din punct de vedere politic. În heraldică o stemă este cu atât mai autentică cu cât timpul (istoria) o confirmă. Comisia de Heraldică - Genealogie și Sigilografie de pe lingă Institutul de Istorie „N, Iorga” București a elaborat stema de stat a României postdecembriste având ca punct de plecare stema României Mari din 1918. Stema de stat elaborată de specialiști, respectiv heraldiști, are elemente specifice unei steme și
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
conceptuale propuse, precum și contaminările mitice din analiza lui Vasile Lovinescu - pentru mulți, speculații generoase și paleative interpretative - convenabile însă - pe un câmp arhitextual atât de subtil și complex al artefactelor despre care vorbim, considerând heraldica “o ramură a hermetismului, iar sigilografia o specificație a heraldicii. Știința blazonului rezuma o știință a Inimii lumii și condensa o cunoaștere cordială (de la cord = inimă, n. a.). Inima lumii nu reprezintă în mod necesar centrul ei ultim, cel imuabil și nemanifestat, ci o polarizare a lui
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
informațiile cumulate de-a lungul timpului în domeniul antroponimiei au fost valorificate și prin intermediul unui curs universitar de antroponimie românească, ținut la Institutul Romano - Catolic din Iași. A fost membru fondator, din anul 1993, al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române - Filiala Iași, în cadrul căreia a susținut mai multe comunicări pe teme de antroponimie istorică. A publicat numeroase studii și articole în domeniile dialectologiei, interferențelor lingvistice și antroponimiei în țară și în străinătate (Germania 2002). A decedat la data
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
toate dimensiunile și grosimile, care, acționate de mici pîrghii, cîntă melodii întregi. * Ordinul Bunei Vestiri este echivalentul italian al Ordinului Lînei de aur sau al Ordinului Jartierei. 254 Absolvent al "Ecole des Chartes", echivalentul francez al Școlii de Paleografie și sigilografie de la București. 255 Anexarea Austriei la Germania, 15 martie 1938. 256 Este vorba de acordul semnat la 23 august 1939. 257 Privitor la regiunea Sudeților. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- DIMITRIE GHYKA Memorii (1894 1940) 6 1
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și istoricul literaturii române vechi Grigore Scorpan (Iași). Cei apropiați orientării guvernamentale au fost privilegiați: A. Oțetea a trecut de la Catedra de Istorie economică (desființată) în locul lui Gh. Brătianu (Istorie universală), E. Condurachi și-a transferat Catedra sa de Numismatică, sigilografie și arheologie medie și modernă de la Școala Superioară de Arhivistică la Facultatea de Litere din București, N. Grigoraș a fost și el transferat de la Institutul de Istorie Națională din Iași, unde era șef de lucrări, la Catedra de Istoria românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bizantine (părinții asumpționiști). A scris despre statutul Asăneștilor (AAR și BSH 1942-1943), ducatele bizantine Paristrion și Bulgaria, (AAR. și BSH 1943/1944), N. Iorga (RI 1945; AAR 1946), Mircea cel Bătr`n (RI și BSH 1947), regatul Ciprului (AAR 1947), sigilografie bizantină (BSH 1946), relațiile țaratului bulgar cu Țările Române (AAR 1948 și broșura 1947). N. Bănescu a fost vicepreședinte al Academiei Române `ntre anii 1938 și 1947. Despre cronicarii bizantini Nikephoros Gregoras și Laonikos Chalkokondyles a scris `n BSH - 1946, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
luminatoarele. 9) Articolele de feronerie și de lăcătușerie. 10) Obiectele de vitrină (cutii, bomboniere, tabachere, cutii de tutun, sipete, evantaie etc.). 11) Instrumentele de muzică. 12) Articolele de ceasornicărie. 13) Lucrările de gravare a pietrelor prețioase (camee, pietre tăiate) și sigilografie (sigilii, peceți și altele asemănătoare). Articolele de la această poziție rămân clasificate aici, chiar dacă au suferit restaurări și modificări, cu condiția ca acestea din urmă să nu le fi modificat caracteristicile originale ale articolelor numite și să nu constituie decât accesorii
ANEXĂ nr. 97 din 5 ianuarie 2000 OBIECTE DE ARTA, DE COLECTIE SAU ANTICHITATI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166825_a_168154]
-
celorlalte localități componente ale acestora; ... b) elaborează, la propunerea autorităților administrației publice locale, proiecte de legi privind schimbarea sau actualizarea unor denumiri ale unităților administrativ-teritoriale; ... c) analizează documentația privind stemele unităților administrativ-teritoriale, transmisă de Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, coordonează activitatea de elaborare a stemelor județelor, municipiilor, orașelor și comunelor și elaborează proiectele de hotărâri ale Guvernului, împreună cu notele de fundamentare și descrierea stemelor; ... d) analizează și formulează propuneri cu privire la proiectele de acte normative care vizează autoritățile
REGULAMENT din 22 noiembrie 2010 de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale pentru relaţia cu comunităţile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227672_a_229001]
-
Ștefănescu, flautist; - domnului prof. Radu-Anghel Vasilescu, director general al Palatului Național al Copiilor. Articolul 5 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F "Promovarea culturii", domnului Szekeres Attila Istvan, membru al Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 25 mai 2011. Nr. 512. ---------
DECRET nr. 512 din 25 mai 2011 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232535_a_233864]
-
Istoria Greciei-de la cucerirea romană până în vremurile noastre. Karl Hopf a scris O Istorie a Greciei de la începutul evului mediu până în vremurile noastre. Jean Sabatier a scris „Descrierea monedelor bizantine”, punând bazele numismaticii bizantine, iar G. Schumberger a pus bazele sigilografiei bizantine în 1884. În epoca științifică-informatică, au fost înființate primele școli de bizantologie, prima fiind fondată de K. Krumbacher. A apărut prima revista despre bizantologie. A doua școală de bizantologie a fost înființată în Rusia de către Vasilievski în care se
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de specialitate "Arhiva Genealogică" (apar numai 11 numere) iar încercarea de relansare din 1944 sub numele de "Arhiva Genealogică Română" fiind un eșec oprindu-se editarea ei după primul număr. În 1970 ia ființă la București Comisia de Heraldică, și Sigilografie din cadrul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga". Între 1943 și 1945 a funcționat la Iași Cercul Genealogiștilor Români. Unul din membrii fondatori a fost Theodor Râșcanu. În 1999, tot la Iași, a fost înfiițat Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
Sigilografia sau sfragistica (gr. "sfragis" sau lat. "sigillium, i" - sigiliu, pecete) este știința auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare atât matricele, cât și impresiunile sigiliare, care sunt studiate din toate punctele de vedere: istoric, artistic, tehnic, diplomatic. Tot această
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
atât matricele, cât și impresiunile sigiliare, care sunt studiate din toate punctele de vedere: istoric, artistic, tehnic, diplomatic. Tot această știință se ocupă și de modalitățile de aplicare ale sigiliului, de depistarea falsurilor sigiliare precum și de conservarea și restaurarea lor. Sigilografia apare în perioada medievală ca o necesitate de a putea autentifica documentele originale de cele falsificate. Astfel, în lucrarea sa, "De re diplomatica" (libri VI) din 1681, Jean Mabillon, întemeietorul diplomaticii, prezenta și importanța sigiliilor pentru validarea actelor. În secolul
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
Mabillon, întemeietorul diplomaticii, prezenta și importanța sigiliilor pentru validarea actelor. În secolul al XVIII-lea apar o seamă de cataloage și albume sigilografice, realizate de către colecționari pasionați, în care erau reproduse diverse sigilii sau matrițe sigilare, însă cel care fundamentează sigilografia ca știință auxiliară a istoriei este socotit J. S. Heineccius (Heineck), cu lucrarea sa D"e veteribus Germanorum aliarumque nationum sigilis" (Frankfurt - Leipzig, 1709). După apariția lucrării, sigilografia a devenit un domeniu curent de cercetare. În secolul XIX și la
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]
-
care erau reproduse diverse sigilii sau matrițe sigilare, însă cel care fundamentează sigilografia ca știință auxiliară a istoriei este socotit J. S. Heineccius (Heineck), cu lucrarea sa D"e veteribus Germanorum aliarumque nationum sigilis" (Frankfurt - Leipzig, 1709). După apariția lucrării, sigilografia a devenit un domeniu curent de cercetare. În secolul XIX și la începutul secolului XX au apărut și o serie de manuale aflate în uz și astăzi ale lui Theodor Ilgen, Joseph Roman, Wilhelm Ewald. În țările române primele studii
Sigilografie () [Corola-website/Science/301416_a_302745]