47 matches
-
59. Hipoacuzii cu pierdere socială de auz mai mare de 20 decibeli 60. Otită medie supurată bilaterală recidivantă (în ultimele 6 luni) 61. Tulburări de dicție și fonație, care împiedică o comunicare cvasinormală (dificultăți importante în pronunțarea unor foneme, rinolalie, sigmatism etc.) 62. Sindrom Meni'f3re 63. Alte boli O.R.L. severe 64. Scăderea acuită��ii vizuale după corecție la ambii ochi sub 1/2 cc 65. Scăderea acuității vizuale după corecție la un ochi sub 1/10 (inclusiv lipsa unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157465_a_158794]
-
se consideră a fi normal"13. Așadar, deficiența poate fi sau nu conștientă. Ea rezultă din rezultatele adaptării și integrării. Să luăm câteva exemple: să începem cu un subiect care pronunță greșit sunetul "s". Să presupunem că acesta prezintă un sigmatism interdental. El este numit "peltic" de cei din jur, iar sigmatismul interdental este clasificat, pentru vorbitorii de limbă română, drept deficiență. Același subiect, aflat într-un mediu de limbă engleză, va fi apreciat că se exprimă corect din punctul de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nu conștientă. Ea rezultă din rezultatele adaptării și integrării. Să luăm câteva exemple: să începem cu un subiect care pronunță greșit sunetul "s". Să presupunem că acesta prezintă un sigmatism interdental. El este numit "peltic" de cei din jur, iar sigmatismul interdental este clasificat, pentru vorbitorii de limbă română, drept deficiență. Același subiect, aflat într-un mediu de limbă engleză, va fi apreciat că se exprimă corect din punctul de vedere al regulilor acelei limbi. Rămânând tot în sfera tulburărilor de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete)127. Mai puțin pretențios explicată, Dislalia reprezintă pronunțarea greșită a unui sunet în accepțiunea regulilor unui anumit timp și loc. Pelticia manifestată sub forma unui sigmatism interdental este considerată pronunțare dislalică pentru vorbitorii de limbă română, dar acceptată drept corectă în mediul englezesc. Și grasierea era socotită semn de noblețe în spațiul nord dunărean, dar nu mai este considerată la fel astăzi. "Datele din literatura de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
o remediere în domeniul lor de competență. Dislalia dă cele mai multe cazuri de deviere de la normele acceptate, iar situațiile cele mai des întâlnite sunt pronunțarea greșită a lui "r" și a lui "s". Prima se numește rotacism, cea de a doua sigmatism. În același mod sunt catalogate și devierile de la pronunțarea acceptată drept corectă a celorlalte consoane (de exemplu, totacism pentru "t", landacism pentru "l", betacism pentru "b" etc.), însă asemenea erori de pronunție se întâlnesc infinit mai rar. Dislalia se poate
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
totacism pentru "t", landacism pentru "l", betacism pentru "b" etc.), însă asemenea erori de pronunție se întâlnesc infinit mai rar. Dislalia se poate manifesta în diferite forme. Cunoașterea fiecărui tip de deficiență este absolut necesară, fiindcă, de pildă, la un sigmatism interdental procedurile de corectare sunt diferite de cele ale unui sigmatism lateral ori de cele ale oricărui alt tip de sigmatism. De aceea, după ce se constată etiologia deficienței etiologie care, așa cum s-a arătat, poate ține de medicină (O.R.L.
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
asemenea erori de pronunție se întâlnesc infinit mai rar. Dislalia se poate manifesta în diferite forme. Cunoașterea fiecărui tip de deficiență este absolut necesară, fiindcă, de pildă, la un sigmatism interdental procedurile de corectare sunt diferite de cele ale unui sigmatism lateral ori de cele ale oricărui alt tip de sigmatism. De aceea, după ce se constată etiologia deficienței etiologie care, așa cum s-a arătat, poate ține de medicină (O.R.L., neurologie, stomatologie etc.), se trece la diagnosticul diferențial în cadrul entității logopedice
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
se poate manifesta în diferite forme. Cunoașterea fiecărui tip de deficiență este absolut necesară, fiindcă, de pildă, la un sigmatism interdental procedurile de corectare sunt diferite de cele ale unui sigmatism lateral ori de cele ale oricărui alt tip de sigmatism. De aceea, după ce se constată etiologia deficienței etiologie care, așa cum s-a arătat, poate ține de medicină (O.R.L., neurologie, stomatologie etc.), se trece la diagnosticul diferențial în cadrul entității logopedice. Despre ce fel de dislalie este vorba?131. Un sunet
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
intră în contact activ cu subiecții. 126 Constantin Păunescu (coord.), 1976, p. 254. 127 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dislalia, 30.03.09. 19,43 128 Ibidem. 129 Constantin Păunescu (coord.), 1976, pp. 254-5. 130 Ibidem. 131 De pildă, pentru sigmatism, cunoaștem următoarele forme: interdental, peridental, siflant, labiodental, lateral, nazal, stridens, palatal etc. În mod similar, distingem și formele particulare ale rotacismului, totacismului etc. 132 Emil Verza, 1977, p. 85. 133 http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar medical/b.html?pag=7 134
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Educației, Universitatea „Al.I.Cuza”Iași, au fost elaborate și prezentate o serie de programe complexe de terapie, cum ar fi : Program terapeutic complex pentru dislalie, Program complex în terapia sunetului „r”(rotacism - pararotacism), Program complex în terapia sunetului „s” (sigmatism - parasigmatism) Program terapeutic complex pentru corectarea dislexiei disgrafiei Program terapeutic individualizatt•în alalie Fișă de evaluare psihopedagogică Plan Educațional de Intervenție Individualizată (exemplu) Program de intervenție - Sindrom Down Consider că acest mod de organizare și structurare a prezentării unor modele
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
debitul rapid, prin inerție respiratorie, uneori chiar prin aritmie și precipitații. Tulburările mai sus descrise determină fenomene dislalice variate, influențând direct gradul de neinteligibilitate al actului comunicativ. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s”, ale cărui formații eronate le numim sigmatism (vezi „Tratatul de Logopedie și Foniartrie”, Hvattev, Seeman, Vallancien, BorelMaisonny, Luchsinger și Arnold, op. cit.). Influența ocluziei asupra formării corecte a lui „s” este atât d mare pentru că formarea perfectă a sunetului cere o poziție extrem de fină a limbii pe suprafața
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este atât d mare pentru că formarea perfectă a sunetului cere o poziție extrem de fină a limbii pe suprafața supra-dentală de articulare și cele mai mici transformări influențează emisia sunetului. Mulți cercetători au dovedit că există o corelație foarte strânsă între sigmatism și starea ocluziei (mușcătură) (39; p.38-39; 54; p.50-61; 26; p.266-279). Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și starea ocluziei (mușcătură) (39; p.38-39; 54; p.50-61; 26; p.266-279). Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
p.266-279). Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție nasală și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție nasală și suflu nasal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție nasală și suflu nasal B2 suflu răgușit al gâtului; 3. Tipul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
corectă și incorectă. Din aceste date, cu ajutorul mașinii de calcul am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor dislalice pe forme de despicături; c) Frecvența fenomenului de omisie, substituire, deperdiție nasală, sigmatism în cele două forme de despicături; d) Erorile aceleași consoane pe forme de despicături; e) Ordinea frecvenței consoanelor dislalice pentru limba română, comparativ cu ordinea și frecvența demonstrată de alți autori pentru limba franceză, rusă, cehă și engleză în cazul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în cele două forme de despicături. Insuficiența velară ca și tulburările de ocluzie influențează asupra formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de încercările de adaptare a funcției fonemice la aparatul fonator malformat, pe de altă parte, de actele compensatorii care agravează și mai mult tulburarea de emitere a codului lingvistic specific. Apar astfel următoarele categorii de erori: omisiuni, înlocuiri, suflu nasal, sigmatisme. - Fenomenul de omisiune se manifestă prin absența totală a unei consoane dintr-un anume cuvânt fără vreo încercare de simulare, suflare nasală sau laringeală, astfel: cuvântul apă este pronunțat a-a, cuvântul tata este pronunțat -a-a, cuvântul cană este pronunțat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a frecvenței în ambele forme (grafic 19). Procentele oarecum moderate explică faptul că acest fenomen nu este specific insuficienței velare ci tulburărilor de echilibru ocluzal pe care le întâlnim de fapt în despicătura de buză și de maxilar în care sigmatismul are o frecvență mai mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece sigmatismele apar ca formă de tranziție după operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ci tulburărilor de echilibru ocluzal pe care le întâlnim de fapt în despicătura de buză și de maxilar în care sigmatismul are o frecvență mai mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece sigmatismele apar ca formă de tranziție după operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat de suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în despicătura de buză și de maxilar în care sigmatismul are o frecvență mai mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece sigmatismele apar ca formă de tranziție după operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat de suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându-se procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]