39 matches
-
încredințate lui Sică Alexandrescu s-au păstrat numai trei (Zălog, Degustare și Venin); nu, din păcate, și Vițelul turbat: ,A fost sacrificat un text, o schiță a marelui Caragiale, despre care istoria literară nu va prelua decît o simplă fișă signaletică". Faptul ,echivalează cu o pierdere literară irecuperabilă pentru opera lui I.L. Caragiale și pentru patrimoniul literar național". Revista reproduce, în continuare, textele, dîndu-le un supratitlu circumspect-dubitativ: I.L. Caragiale - Trei schițe necunoscute? Urmează un comentariu al lui Barbu Cioculescu (Caragiale și
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
răcorite. Pictorul le menește, s-ar spune, unui Infern care nu doare, aproape facețios, flăcări de roșu rece, cyclamen, dar și griuri matur decantate, se alungă volubil prin cîmpul imaginii. Accentele disruptiv expresioniste se alcătuiesc laolaltă, fără prejudiciu, mai degrabă signaletic trebuitoare, cu o continuitate căreia nu-i fac lipsă nici humorul, nici un anume blînd „moelleux” al suprafețelor. Păsări ce mătură uneori spațiul își trec, tactil aproape, profeția, pe lîngă figuri de călăreți și cai parcă magic ajustați, să fie, expansiv
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
publicațiile apărute pe teritoriul unei țări, sunt scrise în limba țării respective, indiferent de locul apariției lor. Sunt cuprinse și publicațiile străine care privesc țara și poporul respectiv. E. modul în care se prezintă conținutul referințelor: 1. Bibliografii descriptive sau signaletice sunt acelea în care semnalările sunt efectuate conform regulilor de catalogare. 2. Bibliografii adnotate sau analitice care conțin, pe lângă descrierea bibliografică și adnotări(Bibliografia analitică a periodicelor românești, editată de Academie). 3. Bibliografii referative. În cazul acestora, descrierea bibliografică este
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
-și numească ficțiunea - concentra culminant lumea lui inventivă, exercita o magică preeminență. În domnia imaginarului, îi era hărăzit să fie «staretul pasarilor». Dar dacă ne îmbie într-acolo inspirația, dorul plutirilor semețe, nu înseamnă să reiterăm numaidecît cutare ipostaze fictive, signaletic definite, cu efecte deja încercate. Rămîne loc pentru descoperiri care să mențină prospețimea cuvenită acestor circuite de alegră empatie, ventilînd înspre ochiul nostru lăuntric flux de orizonturi perpetuu deschise. Așa ni s-au ivit, în consonanțe privilegiate, așa ne-au
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Nord la Sud, ori una roșie, găsită pe stradă, ca un talisman, premonițiile nus interzise nici în regimul de claritate al acestor acuarele. Fazanul negru se citește dincolo de somptuos, berbecele - alt motiv recurent al expoziției - și-a instalat aici o signaletică mai mult decît decorativă. Nu e acela care și-a prins coarnele, docil, în tufișul de lîngă locul sacrificiului, pregătit de Abraham - pentru a se conforma, sever, datelor impuse de concursul Baptisteriului, constrîngerilor din întrecerea istorică între Brunelleschi și Ghiberti
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
că « regulă care corectează emoția » - l-am citat pe cartezianul Braque - este virtual amenințată. Simplă impresie, provocată de șocul percepției primare. În realitate, alchimia raporturilor de calitate și cantitate continuă să funcționeze, dar cu un alt dozaj al culorilor. Nouă signaletica tonala urmărește provocarea unui sentiment de anxietate dus până în pragul spaimei, organizând iconografia sub imperiul culorii exaltate. La capătul încercării de a descifra motivația, semnificația și mesajele unei opere picturale neliniștite și interogative, rămâne certitudinea unei opțiuni unice, ca un
Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română organizează Expoziţie de pictură [Corola-blog/BlogPost/93394_a_94686]
-
să îmi amintesc că genul acesta de comportament civic (corect sau incorect) nu spune nimic moralmente despre un om. Zero. Este, pur și simplu, vorba de însușirea sau ignorarea unor norme care ar fi mai ușor de diseminat printr-o signaletică mai pronunțată. Omul nou, omul cu care putem construi viitorul (ca să vorbim în termeni de slogan politic) nu e doar cel alfabetizat civic. Din fericire, o persoană este mult mai mult de atât și poți găsi acea mână întinsă spre
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă () [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
pe o metodologie complexă: analiza de conținut a unui eșantion de 2.500 ore de programe (ficțiuni, reality show-uri, clipuri muzicale); analize ale impactului (anchete, focus grupuri) programelor violente asupra tinerilor; măsurarea receptivității și eficienței sistemelor de avertizare (a signaleticii antiviolență); receptarea acțiunilor sociale și educative antiviolență; analiza statisticilor privind violența din orașele și comunitățile americane (între 15-24 de ani, omuciderea este a doua cauză a mortalității la această vârstă în SUA; pentru tinerii negri este chiar prima cauză de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dintre programele analizate conțin violență; - 33% dintre programele violente conțin nouă interacțiuni violente sau mai multe (o aceeași scenă de interacțiune - să zicem într-un taxi - poate conține mai multe acte de violență); - 15% dintre programe erau însoțite de avertismente/signaletică antiviolență; - 51% dintre scene se desfășurau în contexte realiste; - 73% dintre scenele violente conțineau acte de violență nepedepsite; - 39% dintre programe erau prezentate cu umor; - 58% dintre interacțiunile violente nu arătau suferința; - 44% dintre scenele violente apăreau ca justificate” (cf.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să găsească informațiile de care au nevoie și cum să opereze În mod corect cu ele; să fie deprinși cu utilizarea lucrărilor de referință simple, dicționarelor enciclopedice și a enciclopediilor pentru adolescenți și tineri, a revistelor de specialitate, a revistelor signaletice și a diferitelor tipuri de buletine informaționale, de bibliografii selective pe teme anumite etc. Astfel, Încă din liceu elevii pot și este necesar să se deprindă: - să identifice surse de informație; - să perceapă sursele de informație și de documentare; - să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Lucrarea de față, mai exact primul volum al lucrării Bibliografie signaletică de didactică a limbii și literaturii române (1757-2010), este produsul unei echipe de cercetare și documentare alcătuită din prof. univ. dr. Mihaela Secrieru de la Facultatea de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași - director de proiect, (cf. contractul de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române (1757-2010) Volumul al II-lea by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/441_a_1141]
-
României, București. Documentarea și realizarea cercetării pentru acest prim volum a durat aproximativ 3 ani, fiind Începută În 2004 și finalizată În 2007. Ediția a II-a, Editura PIM, Iași, cod CNCSIS 66. Această a doua ediție a lucrării Bibliografie signaletică de didactică a limbii și literaturii române (1757-2010), spre deosebire de ediția I, respectiv a volumului I publicat, care se oprea la anul 2004, este o ediție revăzută și completată mergând În consemnarea anilor până În anul 2010 inclusiv. Volumul I a fost
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române (1757-2010) Volumul al II-lea by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/441_a_1141]
-
engleză există termenii references pentru bibliografia specială și bibliography pentru bibliografia generală, care fac bine distincția Între cele două categorii de bibliografii. Din punctul de vedere al cantității de informație oferite În cazul unui titlu, există două tipuri de bibliografie: signaletică și analitică. 2.3. Bibliografia signaletică Este cea mai răspândită și se rezumă la prezentarea fișei cărții respective (sau a articolului, studiului etc.): Marian Petcu, Istoria jurnalismului și a publicității În România, cuvânt Înainte de Mihai Coman, Polirom, Iași, 2007; Ilie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
specială și bibliography pentru bibliografia generală, care fac bine distincția Între cele două categorii de bibliografii. Din punctul de vedere al cantității de informație oferite În cazul unui titlu, există două tipuri de bibliografie: signaletică și analitică. 2.3. Bibliografia signaletică Este cea mai răspândită și se rezumă la prezentarea fișei cărții respective (sau a articolului, studiului etc.): Marian Petcu, Istoria jurnalismului și a publicității În România, cuvânt Înainte de Mihai Coman, Polirom, Iași, 2007; Ilie Rad, „Journalistic Education at the «Babeș-Bolyai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Militară, București, 1973; D. Vatamaniuc, Lucian Blaga, 1895-1961. Bibliografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977; Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, 1871-1940. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1976. 3. Organizarea repertoriului bibliografic Indiferent de tipul bibliografiei (generală, specială, analitică, signaletică, bibliografia unui autor), aceasta poate fi redactată În ordinea strict alfabetică a autorilor, respectiv În ordine cronologică. 3.1. Bibliografia redactată În ordinea alfabetică a autorilor Este cea mai răspândită. Această variantă devine absolut obligatorie În cazul În care pentru
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
programele analizate conțin violență; 33% dintre programele violente conțin nouă interacțiuni violente sau mai multe (o aceeași scenă de interacțiune - să zicem într-un taxi - poate conține mai multe acte de violență); numai 15% dintre programe erau însoțite de avertismente/signaletică antiviolență; 51% dintre scene se desfășurau în contexte realiste; 73% dintre scenele violente conțineau acte de violență nepedepsite; 39% dintre programe erau prezentate cu umor; 58% dintre interacțiunile violente nu arătau suferința; 44% dintre scenele violente apăreau ca justificate. Evaluări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
weekend/restul săptămânii). În a doua etapă s-a făcut o analiză comparativă între cele 12 canale studiate în cele 2 perioade. Categorizările și „contextele de semnificare” au fost operaționalizate în 35 de grile de: numărare, înregistrare, contextualizare-evaluare, semnificare, aplicarea signaleticii de avertizare. Un exemplu de grilă de analiză a scenelor din emisiunile de informare și din cele ficționale este tabelul 4. Tabelul 4. Categorii și contexte de semnificare Categorii contextuale de evaluare Tipuri de violență Psihologică, verbală, fizică, socială, economică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
respiră în noi, chiar dacă inteligența lui ne scapă. Fotografia înrămată a președintelui țării din biroul unui prefect joacă un rol analog celui al unui medalion cu Isis în hipostilul templului de la Edfu, rol care este cu mult mai mult decât signaletic sau decorativ. Isis se află acolo, ca și președintele, în persoană. Ei privesc și supraveghează ce se face și se spune în prezența lor. Îi împiedică pe cei aflați sub sau alături de ei, preoți sau funcționari, să facă sau să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care lumea nu mai vrea să le privească în față și mai ales să le examineze în detaliu. Se estompează angoasanta multiplicitate a chipurilor și a corpurilor. Ușurarea privirii prin metonimia Șefului: unul pentru toți. Sau label-ul în locul imaginii, reflexul signaletic substituindu-se discriminării optice și critice. Vizualul indică, decorează, valorizează, ilustrează, autentifică, distrează, dar nu arată. El este destinat să identifice produsul într-o secundă, și nu să fie privit pentru el însuși. Imaginea destabiliza, vizualul securizează. Tocmai aceasta este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sau un tabel cronologic pentru a situa un eveniment), cum se făcea odinioară în documentarele din seria Connaissance du monde sau în actualitățile Pathé-Gaumont? Acest lucru ar întrerupe "efectul de real". În audiovizual nu există spațiu geografic semnificativ, ci doar signaletic și abstract: harta meteo (sau geografia egoistă). Aparat ideologic, deci narcisist, televiziunea atestă o apartenență. Promotor al evadărilor, mentale și fizice, cinematograful ne rupe de rădăcinile noastre (făcându-ne să fim ceva mai puțin plante sau legume). Funcție prioritar socială
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Nu mai există gros-plan fiindcă nu există decât gros-planuri" (Daney). Această libertate a vizorului de cameră, garanție a unui control interior asupra lumii exterioare, ar explica aptitudinea cinemaului de a reuși trecerea spre simbolic, acolo unde imaginea televizuală rămâne în signaletic sau imaginar. Astfel încât cel dintâi te face să crești, iar cea din urmă să regresezi. Adolescentul devine adult prin intermediul marelui ecran; adultul, adolescent prin intermediul celui mic. Televiziunea catehizează. Ea pune accent mai mare pe datorie decât pe vedere, își face
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
i-mediatul și cu realitatea. Simbolul mai curând recuperează și sedimentează un sens, este retroproiectiv (prin analepsă), în timp ce semnul este prevestitor sau prospectiv (prolepsă). Imaginile literare sau ansamblurile plastice complexe care oglindesc structurile imaginarului conțin atât imagini-simbol, cât și o "signaletică" ce trimite la aspecte sociale, identitare și la programe politice și religioase relevante pentru receptor (prezența unor indicii culturale în figurarea iadului din frescele comandate de Petru Rareș, semne ce duc la identificarea păgânilor, reprezentați în locul sau alături de cohorta diavolilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de argumentare scrisă în învățământul liceal, două auxiliare educative publicate în cadrul a două sisteme de învățământ contemporane diferite - cel românesc și cel britanic - încercând să surprindem asemănările și/sau deosebirile care apar în cele două abordări didactice. Consultând Bibliografia românească signaletică de didactica limbii și literaturii române, Mihaela Secrieru, 2007, și Didactica limbii române în contextul european al începutului de secol XXI, Mihaela Secrieru, 2009, am constatat inexistența în literatura de specialitate didactică românească a unor studii comparative privind problematica predării
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
139 pag. 3. Mihaela Secrieru, Cumulul de funcții sintactice în limba română (“elementul predicativ suplimentar”), Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2001, 235 pag. 4. Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Ovi-Art, Botoșani, 2004, 410 pag. 5. Mihaela Secrieru, Bibliografie signaletică de didactică a limbii și literaturii române, vol I, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2007, 444 pag. 6. Mihaela Secrieru, Didactica limbii române în contextul european al începutului de secol XXI, Editura Universitas XXI; Iași, 2009, 442 pag. REEDITĂRI
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Roxana-Doina Murarasu, Studii de didactică a limbilor moderne, Editura Universitas XXI, Iași, 2008, 254 pag. Note asupra edițiilor Ediția I, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cod CNCSIS 136. Lucrarea de față, mai exact primul volum al lucrării Bibliografie signaletică de didactică a limbii și literaturii române (1757-2010), este produsul unei echipe de cercetare și documentare alcătuită din prof. univ. dr. Mihaela Secrieru de la Facultatea de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași - director de proiect, (cf. contractul de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]