902 matches
-
ce-îmbii Și ești raza mea de lumină O stea ce lucești sus pe cer Ești vântul duios ce suspină Și-mi mângâie trupul arcer Te vreau, te doresc ca un astru Ce périndă spațiul etern Să nu treier cerul sihastru Să nu rătăcesc un stingher Cu tine mă simt cel mai liber Cu tine mă simt acceptat Mă simt fericit într-o lume În care-s iubit și-adorat Întoarce-ți privirea spre mine În ochii-ți mă-înec cu
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
marelui voievod Matei Basarab unde petrece doi ani de zile (1836-1837) și primește numele de monah Alipie. Merge apoi la Sfântul Munte Athos și se stabilește la schitul românesc Lacu (tot cu hramul Marelui Mucenic Dimitrie) unde viețuiau peste 80 sihaștri români. Este tuns în monahism, devine lucrător al rugăciunii neîncetate a lui Iisus și se învrednicește de darul lacrimilor. La schitul acesta petrece nevoindu-se aproape 15 ani și apoi alți 4 în Mănăstirea Esfigmenu unde primește îngerescul chip al
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
trădare Lumini ce se-aprind în miezul de noapte. Mă culc să adorm fără loc în picioare Contemplu în noapte visând o chemare. Sunt glasul ce urlă departe-n neant Un cântec pierdut fără sânge în urme. Al visului nobil, sihastru garant Eu sunt vestitor al zilei de mâine. Îmi place să cânt iubirea-ntr-un vis Pe drum rătăcindu-mă chiar și de mine. Poemul acesta pe care l-am scris E lapte și miere și sânge și pâine. Sunt
SUNT UN OM de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1474613814.html [Corola-blog/BlogPost/374183_a_375512]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ... ȘI AU NUMIT-O CARTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Venea înspre pământuri din cer înțelepciune, ce-o adunau sihaștrii și o credeau minune, trăiri pe care dânșii ferindu-le de moarte, le-au dat o formă nouă și au numit-o carte. S-a așezat în vreme trăirea omenească, schimbându-se din haos, în ordine lumească; să poată să
... ŞI AU NUMIT-O CARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416131197.html [Corola-blog/BlogPost/358535_a_359864]
-
angajează să-i alimenteze pasiunea pentru pisici, ilustrate în calendare sau poze. Nici veselia exuberantă în prietenie și nici fantezia cu care încondeia pe cei apropiați n-ar fi răzbit până la noi fără evocarea Veronicăi Lerner, care completează astfel portretul sihastrului de la Rohia, parcă dând o nuanță nedescifrată altfel a „Jurnalului fericirii”, cartea de căpătâi care atrăsese atenția asupra lui Steinhardt ca scriitor. Prelungind admirația sa în postumitate, cu ocazia centenarului nașterii lui N. Steinhardt, organizat de Nicu Băciuț în iulie
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
sfârșite să reînvii încet prin vântul cald când umbrele se-mbata din amurguri în brațele de brum-aș vrea să-ți cad . ți-aș ține de urât poate o viață și glasul timpului l-am asculta în doi cât nuferii sihaștri râd în bolta din tu și eu , că suntem amândoi. te-aș creiona încet pe prag de vreme cu degetul rănit de asfințit și-aș prinde gândul meu de-un colț de ploaie să-ți curg din ochiul stâng ce
TE-AȘ DESENA PE POALA NOPȚII ALBE de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/loredana_nicoleta_vitelaru_1471848805.html [Corola-blog/BlogPost/373727_a_375056]
-
trădare Lumini ce se-aprind în miezul de noapte. Mă culc să adorm fără loc în picioare Contemplu în noapte visând o chemare. Sunt glasul ce urlă departe-n neant Un cântec pierdut fără sânge în urme. Al visului nobil, sihastru garant Eu sunt vestitor al zilei de mâine. Îmi place să cânt iubirea-ntr-un vis Pe drum rătăcindu-mă chiar și de mine. Poemul acesta pe care l-am scris E lapte și miere și sânge și pâine. Sunt
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
și dor, speranță, trădareLumini ce se-aprind în miezul de noapte.Mă culc să adorm fără loc în picioareContemplu în noapte visând o chemare.Sunt glasul ce urlă departe-n neantUn cântec pierdut fără sânge în urme.Al visului nobil, sihastru garantEu sunt vestitor al zilei de mâine. Îmi place să cânt iubirea-ntr-un visPe drum rătăcindu-mă chiar și de mine.Poemul acesta pe care l-am scrisE lapte și miere și sânge și pâine. Sunt gând ce gândesc
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Cât va fi lumină și viață pe pământ! (repetă 46) Creatorul: 86 -Sunt vesel și sunt mulțumit De felul cum Te-am împodobit Maramă abia ghicită, de amurg Ți-acoperă șăgalnic rodu-n părg. Terra: 87 -Mi-a răsărit, din dorul meu sihastru În pântec, neștiutul soare albastu, Mi-e o lumină azurie întreg interiorul Vibrez în unda Ta, precum fiorul! Creatorul: 88 -Munții neclintiți întru mărirea lor Stau strajă răsăritului cu dor Iarpeste dealurile cu meri, pruni Chipul luminii face iar minuni
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Iubita mea, prin cugetul tău tainic Analizezi eternul transcendent Și -am să devin al gândurilor crainic Căci în octombrie cel roșu sunt docent Iubita mea, prin harul tău măiastru În zori, când a cântat deștept, cocoșu' Am devenit lunatic, si sihastru Octombrie s-a îmbrăcat de tot în roșu. 03 octombrie 2015 Referință Bibliografica: OCTOMBRIE ROȘU / Daniel Bertoni Albert : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2100, Anul VI, 30 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Bertoni Albert : Toate Drepturile
OCTOMBRIE ROȘU de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1475266438.html [Corola-blog/BlogPost/371399_a_372728]
-
cu putere absolută. Este blând cu oamenii buni, dar nemilos cu cei răi. Se sfătuiește permanent cu duhovnicul său - un călugăr ortodox sporit, de un înalt nivel spiritual, precum odinioară Ștefan cel Mare și Sfânt se sfătuia cu Sfântul Daniil Sihastrul. Blazonul casei regale este identic cu cel al Regelui Carol I al României, și conține inscripția “NIHIL SINE DEO” (NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU). Miniștrii și parlamentarii României mele sunt, printre alții, Părintele Mina Dobzeu, Părintele Rafail Noica, Părintele Tănase de la Valea
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479670361.html [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
e plină Că sângele azi în râuri a curs Și vremea rămâne-n altare senină Cu marea puterii din care s-a scurs. Și cântecul nostru sub cerul albastru Rămâne doar oda cu mii de eroi Acolo pe unde rămâne sihastru Poemul rescris cu-al țării nevoi. Referință Bibliografică: Vremelnice timpuri / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2238, Anul VII, 15 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Manuela Cerasela Jerlăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VREMELNICE TIMPURI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1487143050.html [Corola-blog/BlogPost/372511_a_373840]
-
de noi înșine, deși toată istoria noastră este presărată cu mari trăitori și martiri ai dreptei credințe). O lămurire edificatoare, în acest sens, este și aceea a Părintelui Petroniu Tănase - cu care am stat de vorbă, care a spus că : "Sihaștrii din Carpați veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstrească, de viață pustnicească, mai bună, mai deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întamplat să se stabilească în mănăstiri de
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
lor și, astfel, au întemeiat Schitul Prodromul. Este de altfel grăitor, pentru vocația sihăstrească românească a înduhovnicților români, faptul că primii trei stareți de la Prodromu - Nifon, Damian și Ghedeon - s-au retras din stăreție și și-au încheiat zilele ca sihaștri, în peșteri sau chilii din apropiere, iar cel dintâi a refuzat cinstea de arhimandrit, rămânând până la capăt simplu ieroschimonah și lăsând un testament în care cheamă cu precădere la nevoință, pocăință și smerenie și, din care, iată spicuim și noi
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea sa încruntată i-a izgonit pe turci la anul 1821, este cea mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de gând să ridice acolo un schit "ca să aibă și Românii un sfânt lăcaș în Grădina Maicii Domnului, în care să slujească în frumoasa
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se închină, o sărută, se sfințesc și sfințesc icoana cu lacrimile
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă icoană agățată de tulpina unui stejar, din care a auzit acest glas: „Dorința mea este ca tu să faci aici pentru mine o mănăstire din acest stejar”. Așa a luat ființă în prima jumătate a secolului
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
în ținutul Neamțului, la Mănăstirile moldave, nemțene. Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Timotei Aioanei Prahoveanul, așa cum afirma într-una din cărțile Preasfinției Sale, a căutat și a aflat lumina din viața oamenilor, lumina din inimi. A agonisit lumina călcând pe urmele sihaștrilor de la Neamț, Sihăstria, Agapia, Văratic, precum și la schiturile dimprejur, pământ binecuvântat și sfințit de rugăciunile și lacrimile multor nevoitori ce au părăsit toate pentru Iisus Hristos și Împărăția Cerurilor. Îl ascultăm aproape zilnic la Radio Trinitas, ori îl vedem la
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
apară ca un strigăt de nebunie, sau, cel puțin, ca ceva foarte neactual. La acest deznădăjduitor impas să se reducă oare toată problematica însingurării? Există însă și o altă fașă a lucrurilor, care merită să fie tot atât de bine cunoscută. Viața sihaștrilor și a marilor însingurați nu stă în ura de oameni și de lume. Este aici un paradox, o cruce. Ar trebui să se cunoască, într-o egală măsură, și iubirea, gingășia sihaștrilor față de făpturile lui Dumnezeu din lume; ca să se
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
care merită să fie tot atât de bine cunoscută. Viața sihaștrilor și a marilor însingurați nu stă în ura de oameni și de lume. Este aici un paradox, o cruce. Ar trebui să se cunoască, într-o egală măsură, și iubirea, gingășia sihaștrilor față de făpturile lui Dumnezeu din lume; ca să se vadă că ura lor reală față de lume este altceva decât josnica ură a sufletelor de rând. Și, fiindcă pildele sunt mai lămuritoare, iată una din nesfărșitul lor șirag: A fost întrebat un
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Dumnezeu, descoperirea ei în lumina lui Dumnezeu. De ce acest refuz de a primi lumea, "după chipul lumii"? - se va zice. Fiindcă lumea a învățat să se iubească pe sine numai fiindcă este trecătoare, întâmplătoare, realitate a morții și a păcatului. Sihaștrii nu puteau să nu urască această lume. Pentru cârdășia aceasta a ei cu zadarnicul, cu diabolicul, cu păcatul, au urât-o cu pasiune. Au iubit însă zidirile lui Dumnezeu din lume, veșnicul din ea, cu tot atâta avânt; și, sub
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Dumnezeu însuși. (Maurice Blondel). La stadiul acesta, omul este cu adevărat, așa cum zice Sfântul Evagrie Ponticul (Cuvânt despre rugăciune, cap. 124, Filocalia, vol. I): Dezlipit de toate, dar și unit de toate. Ar spune unii, poate, că însingurata dragoste a sihaștrilor pentru făpturi este - cu tot focul ei de netăgăduit - îndreptată mai mult spre latura spirituală, contemplativă, a creației. Că aceasta este lumea, domeniul și specialitatea lor. Însă nu este așa. În felul lor, Părinții n-au fost numai contemplativi, ci
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
fruntași, oameni de carte și chiar conducători de popoare. Sunt mii și mii formele pe care le poate lua efortul însingurării la oamenii din lume. Unii au ajuns-o, imitând, cu duhul și cât este cu putință unui mirean, modelul sihaștrilor. Mă gândesc, îndeosebi, la acel strălucit voievod muntean care a fost Neagoe Basarab, despre care se spune că, sub grijile domniei, trăia rugăciunea isihastă, rugăciunea minții. De altfel, după pravile, aceasta este calea împăratească a trăirii ortodoxe. Alții își călesc
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
că ar putea refuza pe cel ce se îndreaptă spre el cu credință, admirație.Am încercat să reconstitui„întâlnirile” mele cu N.Steinhardt din Jurnalul pe care l-am scris, adesea cu pauze lungi, în ultimii ani de viață ai „Sihastrului de la Rohia”. Din păcate, n-am reușit să dau de însemnări mai vechi de august 1986.” De asemenea, în volum mai există un text intitulat: N. Steinhardt și generația '80 (Anchetă literară), concretizat în cinci întrebări cu răspunsurile aferente, date
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]