108 matches
-
Pentru 4,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Sihlele", făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Sihlele și Crângu Sihlelor, cu o populație de 1130 de locuitori. În comună existau o biserică datând din 1850 și o școală mixtă cu 119 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Voetin și Bogza
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
și alta zidită de Teodor Gurjan în 1838) și două școli mixte având în total 92 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași structură, aparținând plășii Plăinești a aceluiași județ. Comuna Bogza avea 1969 de locuitori, comuna Sihlele avea 1900, iar Voetin 1080. În 1931, satul Căiata a trecut la comuna Sihlele, care de atunci a luat numele de "Sihlea". În 1950, comunele au trecut la raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
total 92 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași structură, aparținând plășii Plăinești a aceluiași județ. Comuna Bogza avea 1969 de locuitori, comuna Sihlele avea 1900, iar Voetin 1080. În 1931, satul Căiata a trecut la comuna Sihlele, care de atunci a luat numele de "Sihlea". În 1950, comunele au trecut la raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, au fost trecute la județul Vrancea, iar comunele Bogza și Voetin
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
gura pârâului Mustei , în sus de Cetatea Neamțului, până la drumul Neamțului [...], până la gura Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei [...] până la muntele de sub Hălăuca și gura Hălăucăi, apoi până la vârful Pâțigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și peste obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Mustei”. 27 iulie 1501: Ștefan cel Mare semnează un documentul prin care se împuternicesc călugării de la Mănăstirea Neamț să-și apere Muntele Farcașa până la Gura Largului, precum și
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
gură pârâului Muștei, în sus de Cetatea Neamțului, până la drumul Neamțului..., până la gură Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei..., până la muntele de sub Halăuca și gură Hălucăi, apoi până în vârful Pițigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și pește obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Muștei”. Același hotar este „întărit” la 3 februarie 1455 de către Alexandru-Voievod, domnul Moldovei. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, prin documentul din 27 iulie 1501
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
și Sfânta Liturghie, organizând o școală monahală pentru frați. În plus, Mitropolia Moldovei și Sucevei l-a însărcinat pe arhimandritul Cleopa să supravegheze și să îndrume viața duhovnicească a mai multor mănăstiri din împrejurimi: Putna, Moldovița, Râșca, Sihăstria și schiturile Sihla și Rarău, după modelul Mănăstirii Slatina. Acei ani au fost ani de prigoană, părintele Cleopa fiind anchetat de Securitate și nevoit să se refugieze în Munții Stănișoarei între anii 1952-1954, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. La începutul anului 1956, arhimandritul Cleopa
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
bogate în fauna piscicola și loc de popas pentru unele specii de avifaună. Aici pe langă zimbri se mai pot întâlni: cerbi, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urși, lupi și specii de avifaună. Aflată la 10-15 minute de mers de Mănăstirea Sihla, potrivit legendei în aceste locuri și-a petrecut ultima parte a vieții Sfântă Teodora. Este înconjurată de un cadru natural deosebit. Până la peșteră se ajunge pe două poteci, prima duce spre o mică bisericuța aflată sub stâncă Sihlei, si de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de Mănăstirea Sihla, potrivit legendei în aceste locuri și-a petrecut ultima parte a vieții Sfântă Teodora. Este înconjurată de un cadru natural deosebit. Până la peșteră se ajunge pe două poteci, prima duce spre o mică bisericuța aflată sub stâncă Sihlei, si de acolo înspre peșteră, iar cea de a doua se îndreaptă spre drumul ce leagă Mănăstirea Sihăstria de Schitul Sihla. Pe poteca pietruita care se îndreaptă spre drum, pe partea stângă se află o stâncă înaltă și ascuțită care
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
cadru natural deosebit. Până la peșteră se ajunge pe două poteci, prima duce spre o mică bisericuța aflată sub stâncă Sihlei, si de acolo înspre peșteră, iar cea de a doua se îndreaptă spre drumul ce leagă Mănăstirea Sihăstria de Schitul Sihla. Pe poteca pietruita care se îndreaptă spre drum, pe partea stângă se află o stâncă înaltă și ascuțită care ascunde o “albie” naturală. De aici, Sfântă Teodora își lua apă pentru băut și pentru spălat. Clădirea construită inițial de către mitropolitul
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Vânători-Neamț, marcajele turistice sunt bine întreținute. Sectorul montan propriu zis este lipsit de amenajări pentru cazare, cabane sau popasul turistice. Hanuri sau popasuri turistice există numai în imediata apropiere a drumurilor auto. Importanțele centre organizate în jurul așezămintelor religioase (Bistrița, Pângărați, Sihla, Sihăstria, Secu, Neamț, Horaița, Agapia) care stimulează fluxuri turistice importante, au capacități de cazare semnificative. Nu există acoperire prin servicii Salvamont. Cel mai apropiate sediu al Salvamont este la nivelul Masivului Ceahlău, în stațiunea Durau Există totuși un numar de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase de varză, sau de viță sălbatică trăitoare până astăzi, în sihlă, pe coastele însorite, și nu doar în mit”. Sătenii din Măriuș au donat 60 ha din pământul strămoșesc în acest scop. Nume de rezonanță ale muzeologiei romanesti - Ioan Godea, Cornel Bucur, Paula Popoiu, Radu Florescu, Ioan Opris, Cornel Taloș, Tiberiu
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
catedrală mitropolitană. Acest lăcaș de cult este situat în centrul orașului Iași, pe Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 16, în incinta ansamblului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Ea are două hramuri: "Sf. Gheorghe" (23 aprilie) și "Sf. Teodora de la Sihla" (7 august). Acest lăcaș de cult este cunoscut astăzi sub denumirile de Mitropolia Veche sau Catedrala Veche. El a îndeplinit rolul de catedrală a Mitropoliei Moldovei până în anul 1887, când s-a sfințit o nouă catedrală în apropiere. În pridvor
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
mozaic în stil bizantin în pridvorul deschis al bisericii, acesta fiind realizat de către echipa meșterului Virgil Moraru (1999-2000). Cu binecuvântarea mitropolitului Daniel, acest lăcaș de cult a fost redat cultului divin în 1999, adăugându-i-se hramul Sfânta Teodora de la Sihla și fiind astfel rânduită ca locaș de închinare pentru obștea călugărițelor de la Centrul eparhial Iași. Biserica "Sf. Gheorghe" - Mitropolia Veche a fost resfințită la 22 mai 2000 de către Christodoulos Paraskevaides, arhiepiscopul Atenei și al întregii Elade și primat al Bisericii
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
fost paharnic și administrator al fostului județ Râmnicu Sărat. Mama se numea Maria, născută Popescu. Sora sa mai mare, Elena, s-a căsătorit cu Ion C. Grădișteanu. A copilărit în castelul și parcul construite de tatăl său pe moșia de la Sihla. Apoi a fost dat la școală la pensionul „Monty", după care a urmat cursurile la Colegiul „Sf. Sava" din București. A fost trimis la Liceul „Louis le Grand" din Paris, unde și-a luat bacalaureatul în 1853. În 1851, în timpul
Alexandru Sihleanu () [Corola-website/Science/308706_a_310035]
-
în căsătorie pe jurnalista PRO TV Chișinău Anișoara Loghin, pe scena de sărbătoare din Piața Marii Adunări Naționale, primind un răspuns afirmativ. Pe 20 mai 2016 cei doi au făcut nunta. Cununia religioasă a avut loc la Biserica Sfânta Teodora de la Sihla. La mai puțin de o spătămână după nuntă, pe 25 mai, Chirtoacă și soția sa au devenit nași, cununând cuplul format din jurnalista PRO TV Chișinău Tatiana Calișciuc și Augustin Nastas. Dorin Chirtoacă cunoaște limbile: română - limbă maternă, franceză - avansat, engleză
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
include 40 din cele mai cunoscute melodii al căror textier este el. Simion Ghimpu a murit pe 27 iulie 2010. Sicriul cu trupul său a fost expus la Uniunea Scriitorilor, iar apoi a fost dus la biserica Sfânta Teodora de la Sihla. Înmormântarea sa a avut loc la Cimitirul Central din Chișinău, la funeralii participând poeți și scriitori ca Ion Hadârcă, Mihai Cimpoi și Ion Ciocanu. Traian Băsescu și Miheil Saakașvili și-au exprimat condolenanțele fratelui lui Simion, Mihai Ghimpu, care atunci
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
(sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX, care se află la 1000 m altitudine într-o zonă stâncoasa a " Obcinei Sihlei" din Munții Stânișoarei, pe drumul forestier care leagă satul Agapia de mânăstirile Sihăstria și Secu. În apropierea de mănăstire
Mănăstirea Sihla () [Corola-website/Science/311790_a_313119]
-
(sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX, care se află la 1000 m altitudine într-o zonă stâncoasa a " Obcinei Sihlei" din Munții Stânișoarei, pe drumul forestier care leagă satul Agapia de mânăstirile Sihăstria și Secu. În apropierea de mănăstire se află peșteră în care în secolul al XVII-lea a trait Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea Neamțului
Mănăstirea Sihla () [Corola-website/Science/311790_a_313119]
-
Sihăstria și Secu. În apropierea de mănăstire se află peșteră în care în secolul al XVII-lea a trait Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea Neamțului, cea care va fi cunoscută în lumea ortodoxă drept Sfântă Teodora de la Sihla. Ansamblul este alcătuit din biserică de lemn „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” () și biserica de lemn „Schimbarea la Fața” ().
Mănăstirea Sihla () [Corola-website/Science/311790_a_313119]
-
bâhli’,’a mirosi urât, a se strica - cu referire la ape’ din care s-a format apoi substantivul, sau poate adjectivul ’balhui’ similar fonetic altor entopice cu sensul ’baltă’ și anume ’bâlc’,’bâlhac’, alternanța ’lh’/’hl’ la fel ca în ’sihlă’/’silhă’ În general hidronimele cu sufixul ‘-ui’ sunt considerate de origine turcică.). Posibil ca, din cauza năvălirii repetate a popoarelor migratoare, așezarea să fi fost mult timp nelocuită, însă în lipsa unor dovezi istorice în acest sens, această afirmație rămâne doar la
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
față, precum moartea..." Printre rânduri sunt amintiți Blake, Flaubert, Amiel, Blaga, Heidegger și suprarealistul Philippe Soupault. Țăranii din a căror stirpe se trage poetul rostesc fraze năstrușnice: "De unde știu ei poeme de Mallarmé și / Elytis, ei care au trecut prin sihlele / Nordului doar la lumina șișurilor?" (Cei care ridică literele, zarurile). Se intersectează în George Vulturescu tumulturi, fulgere și note de reculegere. Pragul dintre introspecție și exteriorități, dintre Eu și Lume, dintre imanent și transcendent, prag schimbător de la o stare la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
VECHE (Biserica Sfântul Gheorghe) Sub denumirea de "Mitropolia veche" este cunoscută în Iași Biserica situată în partea dinspre miazăzi a Catedralei mitropolitane și care poartă hramul Sfântului Gheorghe. I s-a mai pus un hram, cel al Sfântei Teodora de la Sihla (7 august), în anul 1999. Clădirea acestei biserici a fost înălțată între anii 17611770 de către mitropolitul Gavriil Calimach fratele lui Ioan Calimach Voievod și a servit de catedrală mai multă vreme, până la definitiva restaurare a actualei mitropolii. Când Mitropolitul Gavriil
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
sfânt locaș a fost scos o lungă vreme din circuitul bisericilor destinate săvâ�rșirii sfintelor slujbe pentru credincioși, rămânând un muzeu al valorilor spirituale creștinortodoxe. Din anul 1999, când a primit și cel de al doilea hram, sfânta Teodora de la Sihla, a fost atribuit călugărițelor de la Centrul eparhial din Iași, ca locaș de închinăciune. În prezent, după un amplu proces de restaurare, a fost resfințit la 22 mai 2000, de către I.P.S. Mitropolitul Daniel, împreună cu Preafericitul Arhiepiscop al Atenei, Hristodoulos, primatul Bisericii
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
SFÂNTUL ALEXANDRU" se află în cartierul Alexandru cel Bun. Lucrările de construcție sunt începute în anul 1990. până la terminarea lor, parohia folosește subsolul, unde se oficiază slujbele de duminică și sărbători. 3.BISERICA "ADORMIREA MAICII DOMNULUI" și "SFÂNTA TEODORA DE LA SIHLA" Este situată în cartierul Galata II. În ziua de 26 aprilie 1990 s-a sfințit locul pe care se va ridica sfântul locaș. În prezent lucrările de construcție sunt în curs de execuție. Pănă la terminarea lor, slujbele religioase se
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
picioarele! noaptea trecută am dormit în gara Suceava, abia pe miercurea cealaltă să-mi mai intre bani, pensie de invalid în contul de la CEC, pînă atunci încerc prin Neamț, pe acolo te mai primește și fără bani, pe sus, pe la Sihla, dar în vale la Agapia nu, s-a făcut 20 de lei pe o noapte, cu controlorii nu ai probleme, te lasă în pace, în rugăciunea de la sfîrșit aveai nevoie de niște bani ca să-i plătești pe controlori! XVI. GRIPA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]