49 matches
-
avea crunte vibrații știind ce zeu se-ascunde-n băiețel. Îndrăgostit de vița de vie-a devenit zeul licorii boabelor divine făcând un cult din vinul în care-a pus din sine râsul și plânsul ce l-au însoțit. Cortegii de bacchante, sileni, satiri, râzând cântau și dănțuiau în sărbătoarea în care Dionysos turna în minți uitarea ce preschimba în pulbere-orice gând. Până când?!... Tăcerea mea-i o torță în care ard intens cuvintele ce nu-și mai află rostul de când domnesc trufașe prostia
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1426788582.html [Corola-blog/BlogPost/370190_a_371519]
-
o melancolie adâncă, Despărțindu-mă de-a mea iubire unică. Legenda Primăverii Din vechile cărți ale pământului, Se citește din neam în neam, De o aspră-mpărăție, Care stăpânea toată omeneasca suflare, Ținând-o-n grelele geruri ale vremii. Marsyas Silen, văzând suferințele muritorilor, Se pornește mânios, mâhnit și înverșunat, Cu o mică armie de titani, Mazilind domnia Reginei Zăpezii, Ce-și adună-n grabă oștirea haină Și-nvinge meschina rebelie și tulburătoare. Regatul Ghețurilor, își mărește furia groaznică, Distrugând orice
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
și adună-n grabă oștirea haină Și-nvinge meschina rebelie și tulburătoare. Regatul Ghețurilor, își mărește furia groaznică, Distrugând orice urmă de speranță, Care sălășuia-n inimile băștinașilor, Lăsându-i în negura deznădejdii. În slava marelui celest, Mărțișor, fiul lui Marsyas Silen, Observând duroarea muribundă a terianilor, Se-nfățișază înaintea lumii-nrobite, Sculând-o la un crud război, Care va aduce pieirea Crăiesei Zăpezii Și va semăna o nouă oblăduire bună, Care va trona ca o nădejde-n mii de suflete profane, Numind-o
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
în Ungaria, 1165 Budapest 16, str. Ujszasz nr. 45 B, sc. V, et. 2, ap. 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Ștefan cel Mare, județul Bihor. (Dosar nr. 54/Rc/2009) 6. Feuchtner Maria-Carmen, fiica lui Sileni Constantin și Ciobanu Maria, născută la data de 15 iulie 1969 în localitatea Buhuși, județul Bacău, România, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Haasgasse nr. 8/7, cu ultimul domiciliu din România în București, Splaiul Unirii nr. 10, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214259_a_215588]
-
acest motiv, Marțolea este foarte așteptat în prima zi a lui Martie. În "Dicționar de teme și simboluri", Ed Polirom, 2009, Marțolea apare și ca îndrăgostit malefic, care mănâncă inima fetelor de care se îndrăgostește. Zoomorfismele sale îl apropie de Silen, de Pan si de Marte. Între arhetipurile săptămânii, Marțolea este de departe figura cea mai sângeroasă, ceea ce a generat și o serie superstiții despre timpul nefast al zilei de marți. În zona Bucovinei Marțolea răsplătește femeile care țin sărbătoarea de
Marțolea () [Corola-website/Science/320818_a_322147]
-
lucruri de care eu nu am nevoie există!". S-a zis că Socrate era deosebit de urât; chel, purtând barbă, cu nasul borcănat. Alcibiade, după ce afirma în "Banchetul" că Socrate seamănă cu satirul Marsyas, adaugă că este asemeni acelor statui de sileni care se deschid și conțin înăuntru imaginile unor divinități, chipul lui Socrate ascunzând cel mai frumos dintre suflete, la fel cum discursurile sale aparent naive și glumețe ascund cea mai mare profunzime. Figura lui Socrate nu putea să nu-i
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
În mitologia greacă, satirii, numiți și "sileni", sunt demoni ai naturii și aparțineau cortegiului lui Dionis. Ei erau reprezentați în diferite feluri: uneori partea de jos era un cal, iar cea de sus un om. Adeseori, partea de jos era un țap. În acest caz, satirii aveau
Satir () [Corola-website/Science/302136_a_303465]
-
a nu fi recunoscut, dar a fost descoperit de Hera și, drept răzbunare, mințile lui Ino și lui Athamas au fost luate. Atunci Zeus îl încredințează pe Dionis prin intermediul lui Hermes nimfelor de la Nisa (vezi și Hyades), mai târziu lui Silen. Ajuns adult, el a luat parte la lupta zeilor cu giganții, în care l-a ucis pe Eurytus cu tirsul său, un toiag încununat de conuri de pin. Conform legendelor, și-a propagat el însuși cultul, ducându-l din Tracia
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
salveze mama. Hades s-a lăsat înduplecat, astfel încât Dionis a putut să o aducă pe Semele în Olimp. Dionis a reușit să-l aducă în Olimp și pe Hefaistos, fiul infirm cu care se rușina Hera. Însoțitorii lui Dionis erau silenii, satirii și nimfele. Menadele, tiadele și bacantele formau cortegiul adoratoarelor sale, încununate precum zeul însuși cu iederă sau frunze de viță de vie și purtând tirsuri împodobite cu conuri de pin. Acest cortegiu ducea o viață sălbatică, vâna animalele pădurii
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
a fost tabuizată. De fapt, o astfel de comportare este specifică regimurilor cu trăsături naționaliste. Apoi, autorul nostru trece la examinarea tipologiilor anunțate. De pildă, demonstrează că acel clișeu tipic după care portretul de evreu se reduce la imaginea de silen (buze groase, nas coroiat) nu e confirmat de antropologi. Se citează, în sprijin, pe Ernest Renan care, în 1833, afirma că "nu există un tip evreiesc unic, ci mai multe tipuri, care sînt absolut ireductibile unele cu altele". Și, totuși
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
vol in the Tro -149. ucial Passa bol, în „T July 1953, reting fem rchant's T -168. man Fabli 0, vol. 69, nce and aw, în „Pa -157. nd Deguile 62, nr. 1, p ubjectivity orial inser -440. arus? Silen Philologica , în „The E of a silent Journal of 38. n Humor: n State of t Mover in l. 31, nr. 3, nce and T . 28, nr. 2, p ilus, în „P ges in Fiv he Journa pp. 294 31
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu are nimic din simbolismul vegetal al Proserpinei, nu este femeia vampir și nu păstrează nimic sau aproape nimic din trăsăturile mitice ale marilor eroine dramatice, nu este vreo Bachantă deambulînd cu părul despletit și pieptul străpuns de hybris și sileni. Nimic din toate aceste nu găsim la Cătălina. Însuși Eminescu, aici În Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. aceasta poemă, pare să fie străin În descrierea personajului său de morfologia veacului romantic, de resurgențele marilor mituri europene. Trebuie amintit că epoca
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
dificultățile de documentare pe care le-am Întâmpinat În confi- gurarea „imaginii evreului În cultura română”, ci și pentru că acest fenomen cultural-politic este el Însuși un aspect care completează această imagine. Portretul fizic 1. Nas coroiat, buze groase „Chip de Silen” În primăvara anului 1993, pentru filmul său Lista lui Schindler, regi- zorul american Steven Spielberg a filmat În Cracovia episoadele cu deportarea evreilor din ghetoul orașului (desfășurată În martie 1943). Pentru a angaja figurația adecvată, s-au pus afișe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai 1993 ; <endnote id="cf. 406, p. 265"/>). Ne putem Întreba dacă există Într-adevăr un „profil evreiesc” tipic sau este vorba de un stereotip, de dată aceasta fizionomic. De regulă, prin „profil evreiesc” se Înțelege așa-numitul „chip de Silen”, adică : buze groase, senzuale (de obicei, buza inferioară răsfrântă) și, mai ales, nas mare și coroiat. „Evreii [din Bucovina] - scria etnograful Dimitrie Dan la sfârșitul secolului al XIX-lea - au nasul mare și de regulă Încovoiat, care Împrejurare indică originea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trăsături diavolești <endnote id="(544)"/>. Evident, evreul emblematic era Iuda (mai rar Cain sau Caiafa), al cărui facies con- centra toate clișeele fizionomice identitare : nasul coroiat, buza de jos groasă și răsfrântă, exoftalmie, barba ascuțită, părul roșu etc. „Chipul de Silen” al lui Iuda, marcat de grimasă, contrasta puternic cu cel frumos și senin al lui Isus. Pentru a putea fi ușor identificat și pentru ca elementele caricaturale să fie mai vizibile, Iuda era reprezentat de regulă din profil, În timp ce Isus era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nici la Eschine Socraticul în fragmentul 11 din Alcibiade). Socrate, spune Vlastos, este, în eros, calm, echilibrat, vesel, glumeț și, mai cu seamă, „cu tot dinadinsul întreg la minte”. Adevărat că Alcibiade vede zei sub masca lui Socrate, sub masca silenului vede statui divine și „belșug de cumpătare” înlăuntrul lui, prin urmare - sophrosyne. Nici vorbă de angoasă în erosul de tip socratic. Foarte „socratic” argumentul lui Vlastos: Socrate, când spune că „nu știe nimic”, nu vorbește serios (căci el este, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nimica, fă-ne, Doam-ne, iar copii. (Romanță prin Bucureștii lui 1900) șI CÂND, ÎN SFÂRȘIT, PRINTRE PERDELELE SĂLII DE MARmoră a hotelului Bulevard mă zgâiam plin de o curiozitate precoce la prietenul simboliștilor, Catulle Mendșs, chel și burduhănos ca un Silen, venit să conferențieze la București, cum și la prea frumoasa lui soție, fiica marelui poet romantic Théophile Gau tier - Poște impeccable, parfait magicien [Șs] lettres françaises, cum Îl numește Baudelaire când Îi dedică Les fleurs du mal -, Încă strălucitoare de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
râsului lui enorm și cu spume, de glumele și à propos-urile lui mult prea deocheate și mai fără perdea, dezlănțuite prin pădurea Pele șului, unde rătăceam cu toții Într-o vară, și asta numai și numai din pricină că masculul sau faunul, sau silenul, sau sati rul - ge niile silvestre personificând forțele sălbatice ale naturii - era Întărâtat pe atunci de carnea albă și ațâțătoare, prin farmecul ei lenevos și lasciv, a prietenei și colaboratoarei noastre; eu mai păstrând și astăzi aci, În fața mea, ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
află pe teritoriul com. Pînceștiă și este reprezentat de: ceramică lucrată cu mâna (vase borcan, cești sau cățui folosite ca opaițe, căței de vatrăă; vase de cult (vase de libație, vas cu reprezentare dionisiacă, fragmente de kantharos cu reprezentarea unui silen sau a călărețului trac, matriță cu o scenă psihopompă, manșon de os cu scene dionisiace, statuete din lută, toate acestea ilustrând și viața spirituală a strămoșilor noștri. De asemenea, sunt expuse numeroase unelte din fier, bronz, piatră și os, obiecte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
care nu există, a adunat și pus cap la cap zeci de legende populare pentru a creiona și explica o imagine complicată de multe ori pînă la absurd. Iată, de pildă, cum stau lucrurile în realitate cu pretinsul "chip de Silen": "La începutul secolului XX, în urma unor studii antropometrice și statistice, s-a stabilit că numai 14% dintre evreii din New York au așa numitul . Antropologii au ajuns la rezultate similare în ceea ce privește forma nasului evreilor din Polonia și Ucraina. Cu alte cuvinte
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
turburată. Dar Ioanide schimbase tonul deodată, trecând la o convorbire inocentă și lipsită de orice paradox. "Nu vorbesc pentru tine, o ironizase mental Ioanide atunci, naivă madam Farfara, vorbesc Ioanei." (Ioana era fata doamnei Valsamaky.) Bonifaciu Hagienuș, un fel de silen cu pielea fălcilor căzută, individ versatil și servil, epicureu nu lipsit de fineță, povesti și el, scandalizat, cum, întîlnindu-l odată pe stradă pe Ioanide, pe care nu-l cunoștea personal, după ce-l căutase peste tot, întrebîndu-l dacă este domnul Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de unde probabil siguranța blândă a acestuia din urmă că arhitectul nu va lipsi. Hagienuș, în veșnică penurie de bani, căpătase de la Saferian un împrumut, făcîndu-se a-i aduce o ediție rară, în depozit, pe care acesta o refuză delicat. Când Silenul nostru intră în salon, dădu ochii cu Ioanide, care se afla în cadrul ușii de la odaia alăturată, opusă sufrageriei, într-o ținută ce s-ar fi numit dezordonată dacă faptul de a fi tuns rusește în cap și energia trăsăturilor de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
osemintele soției sale, făcîndu-i un cavou vrednic de ea, în care să se înmormînteze și el, fiindcă, din păcate, toți suntem muritori. - Crezi în Dumnezeu, nu-i așa, domnule Ioanide? Eu cred,mărturisi candid Hagienuș cu zâmbetul lui păgân de Silen. - Nu te știam mistic! se miră Ioanide. - Păi ce să fac, domnule Ioanide, spuse Hagienuș în stilaproape ștrengăresc, înțelepciunea poporului e mai tare ca toate cărțile. Uite aici, am tot soiul de opere de învățați. Spun ele mai mult decât
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avea unde să se întîlnească cu Hagienuș în oraș. Sub pretext de a se duce la mormântul mamei sale, pe care n-o cunoscuse, își dădea întîlnire cu viitorul bibliofil și orientalist la Bellu, și acolo, (mărturisea cu râs de silen Hagienuș) se sărutau în fața mormântului, nestingheriți de nimeni. Hagienuș își plasase monumentul soției lângă locul infidelității, care însă, după cât reieșea din vorbele lui, nu era așa de mare, fiind o simplă aventură juvenilă, trecătoare, înaintea căsătoriei sale. Fata se măritase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ce lăsa impresia că vine din cel mai adânc cotlon al vaselor acelora, ca și când ar fi fost umplute cu lumină și dogoare. Trupurile eroilor, acoperite cu platoșe formate din zale ca niște solzi, purtau coifuri, lănci și scuturi, dar bătrânii sileni erau complet goi, menadele petrecărețe, mai mult dezbrăcate; era de-ajuns o privire să simți în mână tulpina florii de agavă și să iei parte la dansul care rupea toate lanțurile, așa cum numai paloșul ar fi fost în stare, paloșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]