9 matches
-
iar în cea de-a doua prezintă regulile pronunției, ortografiei și sintaxei, adaugă și o parte dedicată poeticii sau artei versului. Aici definește stihurile „iambicești, dactilicești, troheos” (și le ilustrează cu versuri alcătuite de el), apoi figurile „gramaticești” (elipsa, hiperbatul, silepsa, anacolutul), încheind cu alegoria și metafora, văzute ca fundamentale în retorică. Terminologia lui V., în cea mai mare parte calchiată după italiană, se întrebuințează și astăzi, iar autorul, deși era orientalist și întocmise un dicționar român-turc, a contribuit la îmbogățirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
gîndire (ce țin numai de ceea ce se petrece în imaginație) și în figuri de cuvinte (dacă se schimbă cuvintele, figura dispare). La rîndul lor, figurile de cuvinte sînt de patru feluri: (1) figuri de dicție (sincopa); (2) figuri de construcție (silepsa); (3) figuri de cuvinte care își păstrează semnificația proprie (repetiția); (4) tropi, prin care cuvintele capătă semnificații deosebite de semnificația lor proprie. Pierre Fontanier repartizează figurile în șapte clase, împărțite la rîndul lor în genuri, specii și varietăți: (1) figuri
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se pierde/ în abisul reflectării sale,/ precum clepsidra pe care n-o va mai întoarce nimeni" (Dalí 2005g: 294). Poemul Metamorfoza lui Narcis urmărește aceeași desfășurare a tramei. Imaginea latentă și imaginea manifestă sunt prezentate una după alta. Mai întâi, silepsa "are un bulb în cap", care corespunde imaginii duble a tabloului și conține fantasma în stare latentă. Este vorba de o expresie care în catalană are două semnificații diferite. În sens propriu, ea trimite la un bulb care ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
printr-o relație de simetrie inversată care se observă dacă se schimbă emisfera. Aceste transferuri succesive, de ordin uneori logic, alteori retoric sau geografic, se bazează pe relații de contiguitate, de asemănare, de echivalență sau de inversare. Ele țin de silepsă, de metonimie sau de metaforă. Cum vom reuși să convingem că aceste alegeri nu sînt arbitrare, făcute de fiecare dată în sprijinul cauzei pe care o pledăm ? Și nu ne îndepărtează ele din ce în ce mai mult de punctul de plecare, ca și cum am
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
un registru de semne mereu schimbător, mereu altoit pe un altul care se depășește pe sine. Fantasma albă a imediatului se compune după regulile unui desen spațiat, fracturat, în care liniile și cercurile, spațiile plane și reliefurile sunt echivalentele unor silepse având un sens primitiv, propriu și altul figurat. Toate acestea nu își doresc să se constituie în metonimie sau sinecdocă, ci să gliseze pe un drum incert, clamoros adesea, lucios alteori, epatant și sumbru, dar un drum care să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
În unele cazuri, un eveniment poate fi deposedat de orice legătură temporală cu alte evenimente (poate fi nedatat): rezultatul este o ACRONIE. În alte cazuri, desfășurarea evenimentelor poate să respecte un principiu necronologic, și nu unul cronologic: rezultatul este o SILEPSĂ. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și FABULĂ, INTRIGĂ, SUBIECT, POVESTIRE. ordine cronologică [chronological order]. Aranjamentul de situații și evenimente în ordinea apariției. "Harry s-a spălat, apoi s-a culcat" respectă ordinea cronologică, în timp ce "Harry s-a culcat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este, între alte lucruri, o așteptare a sfîrșitului, iar natura sfîrșitului e legată de natura narațiunii. ¶Aristotle 1968 [1965]; Benjamin 1969 [2002]; Brooks 1984; Genette 1968 [1978]; Kermode 1967; Martin 1986; Prince 1982; Ricoeur 1985. Vezi și ÎNCEPUT, MIJLOC, NARATIVITATE. silepsă [syllepsis]. Un grupaj de situații și evenimente guvernat de un principiu non-cronologic (spațial, tematic etc.), și nu de unul cronologic. În "Își amintea foarte bine de vremurile acelea. Băuse cantități uriașe de cola; flirtase cu o mulțime de fete și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un principiu non-cronologic (spațial, tematic etc.), și nu de unul cronologic. În "Își amintea foarte bine de vremurile acelea. Băuse cantități uriașe de cola; flirtase cu o mulțime de fete și mai și citise ceva", reprezentarea evenimentelor amintite constituie o silepsă. ¶Genette 1980. Vezi și ORDINE. simultaneitate [simultaneism]. Redarea concomitentă, prin ORCHESTRARE, a cel puțin două seturi de situații și evenimente care au loc simultan (Manhattan Transfer din trilogia SUA). ¶Beach 1932; Magny 1972. sinele secund al autorului [author's second
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1973]. structură acronică [achronic structure]. O secvență de evenimente opusă unui eveniment izolat și caracterizată de ACRONIE (cf. Plimbările lui Marcel spre Méséglise și familia Guermantes, în prima parte a romanului În căutarea timpului pierdut). ¶Genette 1980. Vezi și ORDINE, SILEPSĂ. structură de adîncime. Vezi STRUCTURĂ PROFUNDĂ. structură de suprafață [surface structure]. Modul specific în care se realizează structura profundă sau de susținere a unei narațiuni: structura de suprafață e legată de STRUCTURA PROFUNDĂ printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]