1,000 matches
-
de ori mai frumoasă decât cea În care noi cei vârstnici am copilărit. (Ă). Aș voi să spun acum și unde cred că se află principala lipsă a cărții. Copiii din volumul Gicăi Iuteș sunt buni, plini de abnegație și silință. Ei cresc Într-o lume nouă care se dezvoltă În mijlocul nostru. Dar nu trebuie să uităm că laolaltă cu această lume trăiesc și resturile celei vechi. (Ă). Copiii noștri nu sunt Încă În afara influențelor burgheze. Ori, citind cartea Gicăi Iuteș
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
slavonește. Cultura sub forma slavonă a fost mai serioasă în Moldova. "De la Teoctist (pe la jumătatea veacului al XV-lea) pornește un șir neîntrerupt de cărturari de slavonește, pe un timp când în Țara Românească necontenitele lupte pentru domnie opreau orice silinți spre lumină, spre artă." În acest veac, avântul de cultură e mare, în Moldova, ocrotit de Ștefan cel Mare, pe când în Muntenia "împrejurările au fost și mai puțin prielnice... și rodul învățăturii a răsărit și mai slab"2 . În Moldova
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
C. Maxim, Eufrosina Pallă (cu proză). Preluând la 17 mai 1925 direcția U.l., N. Iorga își expune, sub titlul Menirea noastră, programul, pe care, în esență, îl promovase anterior în alte publicații. Larga circulație a săptămânalului îi impune „continua silință de a fi statornic în linia opiniei publice culturale, ridicând-o [...] cu concursul ei tot mai sus”; „miruirea” nou-veniților e lăsată în seama altora, iar „poezia pe care n-o înțelege nici cine a scris-o” și „romanul cu cheie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
la concluzii suplimentare. Aceast] atitudine inovatoare este expus] într-un pasaj ale c]rui cuvinte finale reprezint] mottoul scolasticii. El spune: „Mi se pare o dovad] de neglijent], dac], dup] ce am reusit s] avem Credinț], nu ne d]m silința s] înțelegem ceea ce credem” (Cur Deus Homo, i, 2). În teoria să moral], Anselm este influențat de psihologia lui Augustin și adopt] ideea potrivit c]reia grația induce sufletului o dispoziție de a înainta înspre bine (affectio justitiae), conformându-și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dan Nasta: Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridică acuitatea pamfletului la iradiația parabolei, iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial este de o autentică modernitate. Referințe critice* Măștile absurdului Cartea pe care îmi dau silința să o prefațez poartă, fără doar și poate, semnul unei vocații de dramaturg. Un autor dramatic de autentică fibră, atașant în frământările lui transpuse în alegorii cu miez politic și de o tensionată investitură morală. În fiecare din piesele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Sfatului Țării, care a adoptat istorica hotărâre. Ședința a fost deschisă de Ion Inculeț, care a declarat, între altele: „Ședința de astăzi, domnilor deputați, va fi o ședință istorică pentru națiunea nostră, pentru poporul nostru. Noi trebuie să depunem toate silințele ca să reușim cu cinste în acest moment istoric”. A urmat la cuvânt Al. Marghiloman, care s-a referit la condițiile interne și externe și, în numele guvernului român, a făcut o declarație de respectare a drepturilor și libertăților câștigate, urmând ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
va ști adevărul așa cum este în realitate. Noi, ziariștii din Basarabia, am dus-o mai greu pe timpul țarismului, dar acum toate le-am pus la o parte și nu ne gândim decât la viitorul țărișoarei și al poporului nostru. În silințele noastre de a ne alcătui statul, avem de luptat cu mari și numeroase greutăți și cea mai recentă este a integrității teritoriului nostru. Ucraina, care s-a născut din focul generos al revoluțiunii ruse, după câteva luni de existență începe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la Matei; P.G., CXXIII, 188<footnote> adica bucuria. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul .(Matei 5, 5) Blândețea este “cel dintâi rod al bunătății și iubirii aproapelui. Ea este o stare cumpănită și liniștită a sufletului, însoțită cu silința de a nu supăra și a nu se supăra de nimic”<footnote id="7">Mitropolit Dr. N. Mladin., op.cit., p. 443<footnote> Cel blând nu murmură niciodată împotriva lui Dumnezeu, nici a oamenilor, urmănd îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Vorba voastră
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
atunci ar trebui să acceptăm că prezintă adevăruri. După părerea mea, mult din scepticismul manifestat față de povestirile evanghelice nu dovedește prea mult simț critic și deseori reflectă lipsa de cunoaștere a tradițiilor de înmormântare iudaice, pe care ne-am dat silința să le prezentăm în acest capitol. Evangheliile ne spun că „Pilat [...] i-a dăruit trupul lui Iosif [...] și l-a pus într-un mormânt” (Mc 15,42-46). După legea și obiceiul iudaic, criminalul condamnat la moarte nu putea fi îngropat
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Însă nu la fel de buni manageri din multiple cauze: nu au cunoștințe manageriale, sunt lipsiți de creativitate, nu au spirit organizatoric. Policitca demonstrează că meseria de manager se Învață și orice specialist poate deveni manager. Sunt manageri care Își dau toată silința să conducă bine și nu reușesc, iar alții se impun, indiferent de natura grupului condus. Este adevărat că pentru a conduce trebuie să ai o anumită Înzestrare naturală. Există oameni care știu să conducă deși nu au niciun fel de
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
stimula nașterea unei serii de sentimente individuale. Prin legătura în care intră sentimentele individuale, cînd se realizează o organizare în jurul unui interes dominant, sînt produse în constituția acestor sentimente modificări și nuanțe. În parte, direcția în care se desfășoară întreaga silință va căpăta influență asupra genului și gradului sentimentelor individuale în parte, interacțiunea lor, cînd se întîlnesc pe parcursul strădaniilor, le va conferi un alt caracter, pe care altmiteri nu l-ar căpăta. Mînia, de exemplu, va avea alt caracter cînd e
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
horns without a case. SCENĂ 5 (Curte în fața aceluiași palat. Intra Lear, Kent și Bufonul) LEAR: Mergi drept la Gloucester cu scrisorile astea. Nu spune fiicei mele nimic din cîte știi, pînă cînd nu te-ntreabă ea despre scrisoare. Dacă silința ta nu-i iute, voi fi acolo înaintea ta. KENT: N-am să dorm, stăpîne, pînă nu voi fi înmînat scrisoarea voastră. (Iese) BUFONUL: Dacă-un om ar avea creieru-n călcîie, n-ar fi în pericol să-i degere? LEAR
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Noaptea-asta, -n care-ursoaica stoarsa ce-a-nțărcat Stă în culcuș, si leu și lup de foame roși își Țin blana-uscată, -el umblă-n capul gol Și conjura ce-o fi să ducă totul. KENT: Dar cine e cu el? CURTEANUL: Bufonul doar, silință-și dînd, cu glume Inima-i frînta să distreze. KENT: Șir, te știu, Si îndrăznesc, bazat pe flerul meu, Commend a dear thing to you. There is division, Although aș yet the face of it is covered With mutual cunning
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pentru amenitatea observațiilor pe care le face acolo unde crede a se deosebi de mine. De fapt, în aproape majoritatea cazurilor, gândesc ca tov. Mihăileanu. Totuși întâmpinările sale sunt binevenite, întrucât îmi dovedesc că niciodată nu trebuie să renunț la silința de a da cea mai mare limpezime ideilor și-mi oferă prilejul să reformulez unele puncte care-mi vor fi utile în explicațiile ce vor urma (...)”. Mulțumindu-i tov. Mihăileanu că m-a făcut să văd nevoia de a aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu sprijinul financiar direct al Vaticanului și cu implicarea directă a nunțiului apostolic de la București. 811 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, f. 690-710. 812 "Așadar Excelența Voastră va binevoi să-și dea silința cu toată grija și zelul caracteristice, astfel încât, chiar și în această națiune, jurnaliștii și publiciștii catolici să vrea să acorde sprijin și să coopereze la fericita reușită a congresului viitor și să dorească de asemenea, dacă circumstanțele o vor permite
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
același Sfânt Părinte și-a manifestat viul interes. Dată fiind necesitatea presei catolice de a se dezvolta continuu, cât și oportunitatea de a coordona variile forțe angajate în această formă de apostolat, rog Excelența Voastră să binevoiască să-și dea silința cu zelul caracteristic, pentru ca jurnaliștii și publiciștii catolici din această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și trimită reprezentanții. În așteptarea unui răspuns binevoitor..." (Ibidem, f.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
i-au distrus țara. Ce face Ono? Nu ne e greu să ghicim de ce se duce la Matsuda (fost coleg, pictor și el) și la Kuroda (fost elev). Ono, fostul pictor de vază, cel ce preamărea Japonia cuceritoare, își dă silința să-și reabiliteze trecutul în ochii părinților viitorului ginere. Aceștia urmează cu siguranță să ceară referințe, după tradiția japoneză. Matsuda îl înțelege și îl primește cu blândețe, întrucât el este acela ce i-a deschis ochii lui Ono în direcția
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
DL. Cred că se vede bine în romanele mele că sunt profesor și critic, fiindcă am grijă să ofer lectorului toate informațiile și reperele necesare ca să mă urmărească și să mă înțeleagă. Unii critici spun că îmi dau prea tare silința să controlez reacția lectorului. Nu mă pronunț. Consider scrisul în primul rând ca o formă de comunicare, o activitate retorică. Iar în sensul ei cel mai înalt, arta trebuie să amuze, să aducă plăcere. LV. Changing Places (1975) se încheie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
avea un venit. A împărțit timp de mulți ani salariul cu alt profesor care preda efectiv, ceea ce i-a fost de mare ajutor în strădaniile sale. Protectorii lui, profesorii Vârgolici și Xenopol, Iacob Negruzzi și Caragiani, și-au dat toată silința să obțină pentru Iorga o bursă postuniversitară în străinătate. Întîmplător, primul-ministru Theodor Rosetti a făcut o vizită la Iași. S-a intervenit direct și personal pe lîngă el în favoarea "tînărului geniu." A primit astfel o bursă itinerantă de două luni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țărani și eroi antifasciști -, dar știau prea bine adevărul și Îl puteau dovedi, la nevoie, cu dosarele naziștilor. Contrabandiștii, profitorii de război și foștii naziști de orice fel au devenit astfel comuniști devotați, fiindcă aveau toate motivele să-și dea silința. La Începutul anilor ’50, mai mult de jumătate din rectorii instituțiilor de Învățământ superior est-germane erau foști membri ai Partidului Național-Socialist, ca și 10% dintre parlamentari un deceniu mai târziu. Nou-formata Stasi (agenția de securitate a statului) a preluat de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
transcendențe. Pictorul este interesat de o imagine generică, o imagine simbol, evocatoare a unei idei, și nu de realizarea unui "simplu portret", așa cum îi mărturisește lui Titu Maiorescu: "Departe de a face numai un simplu portret, mi-am dat toate silințele pe cât cunoștințele mele m-au ajutat să-l fac astfel încât oricine l-ar vedea să-l recunoască că fiind un om care a trăit în sfera artelor." Utilizarea pluralului devine semnificativă pentru că nu doar literatura este invocată aici, ci și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a pământului natal și a dragostei de neam și sânge, vrednic de natura morală a omului; patriotismul nobil se remarcă printr-o "aplecare statornică de a voi tot binele concetățenilor cu care cineva trăiește împreună în societate, și într-o silință neprecurmată de a le face, de a le păstra și de a le înmulți fericirea lor. Numai acest fel de iubire de patrie este singur patriotism omenesc sau moral" (Aaron, 1843, p. 4). Ceea ce este realmente surprinzător la această concepție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un patriotism civic fundamentat pe legea morală a creștinismului: Gradul de civilizație, la care a ajuns partea cea mai cultivată a neamului omenesc, cere un alt patriotism cu totul deosebit de al celor vechi, și care era împotrivitor la dezvoltarea omenirii. Silința celor vechi de a-și ridica patria cu paguba altor State, și de a întemeia iubirea către dânsa pe ura altor țări, nu se mai potrivesc cu vremea în care trăim. Patriotismul din vremea de acum trebuie unit cu iubirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe care este răsfirat acesta). La Aaron, în pre-pașoptism, "iubirea de patrie sau patriotismul [...] este un sentiment nobil, care stă într-o aplecare statornică de a voi tot binele concetățenilor cu care cineva trăiește împreună în societate, și într-o silință neprecurmată de a le face, de a le păstra și de a le înmulți fericirea lor. Numai acest fel de iubire de patrie este singur patriotism omenesc sau moral" (Aaron, 1843, p. 4). Acesta este tipul de patriotism nobil pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sine nici un preț moral" (Aaron, 1843, p. 3). Elementul etnic nu este deloc menționat, tot ce contează este cetățenia și promovarea binelui obștesc. Patriotismul "nobil" propovăduit de Aaron, nefiind condiționat de etnicitate, este o categorie inclusivă: "Un asemenea patriotism [silința pentru fericirea concetățenilor] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte părți, intră în trupul societății, și se bucură de toate foloasele ei (Aaron, 1843, pp. 4-5). Avem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]