73 matches
-
ale membrilor filialei nostre, multe dintre ele de certă valoare națională: MARIANA CRISTESCU, DUȘA TRAIAN, ILIE ȘANDRU, GHEORGHE BĂNESCU, ILIE BUCUR, LECHINȚAN PETRU, IOAN TORPAN, IOAN BACIU, SINCAN GHEORGHE ca și a celorlalți, BABET VIRGINIA, GINA MOLDOVAN, SUTU VIORICA, DUMITRU SILITRĂ, MUGUREL PUȘCAȘ, ILIE FRANDĂS, MIHAELA RAȘCU, MARIA PAȘCA, CLAUDIA VODĂ, ANA DRĂGHICI, GHEORGHE MUNTEANU, EMILIA AMARIEI, MIRCEA DORIN ISTRATE. *Am organizat lansarea la Tg.Mureș a unor cărți cerute de cititori ( și vom continua această acțiune) a căror autori sunt
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL FILIALEI MUREȘ A LIGII SCRIITORILOR, SEMNAT DE RAȘCU MIHAELA ȘI MIRCEA DORIN ISTRATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1482151676.html [Corola-blog/BlogPost/370691_a_372020]
-
însemnat număr din rândul colegilor noștri au fost recompensați cu diploma și medalii la unele concursuri, simpozioane, alte manifestări culturale ce s-au desfășurat în județ sau în țară. Amintim câțiva MARIANA CRISTESCU, VIORICA FEIERDAN, VIORICA SUTU, LECHINȚAN PETRU, DUMITRU SILITRĂ, ILIE ȘANDRU, IOAN BÂNDILĂ, RAȘCU MIHAELA ,FRANDĂȘ ILIE, MUGUREL PUȘCAȘ, ANA DRĂGHICI, TRAIAN DUȘA, GHEORGHE BĂNESCU, GHEORGHE ȘINCAN, MIRCEA DORIN ISTRATE. *Aproape toți colegii participă la o multitudine de acțiuni și manifestări culturale organizate în zonele de domiciliu, Tg.Mure
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL FILIALEI MUREȘ A LIGII SCRIITORILOR, SEMNAT DE RAȘCU MIHAELA ȘI MIRCEA DORIN ISTRATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1482151676.html [Corola-blog/BlogPost/370691_a_372020]
-
acesta mi-a spus că dorește să vină și el cu mine la noul loc de muncă. Pe atunci aveam ca șef de sector, cum era organizată mina pe atunci, pe tânărul inginer Ion BUREȚEA. Dintre maiștri amintesc pe Pavel SILITRA și Gheorghe BEREȘ meseriași cu vechi state în minerit pe la alte mine. Săparea unui suitor nu este un lucru chiar simplu și față de alte lucrări miniere, este o lucrare mult mai specială. Suitorul nostru era unul de legătură între orizonturi
1966 MINER LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_1966_miner_la_moldova_noua_mihai_leonte_1348733621.html [Corola-blog/BlogPost/365821_a_367150]
-
si în ceilalți de propria conștiință le smulg și le adun într-un purpuriu caleidoscop in care las să picure lumina morții strop cu strop *** ține-mi respirația în acest fum de cuțite, în mireasma năclăită din garnizoanele memoriei, unde silitra își face de cap ține-mi bine respirația sau, mai bine botează-mă în această explozie de sufocare *** de-a lungul și de-a latul întinsului meridianele se indepărtează tot mai mult, orizontul fermentează între polii fluizi, nu pot despărți
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_sava_poeme_anonime_sergiu_sava_1371464346.html [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
multe paliere, specifice „adrisanților”. Așadar, reduc prezentele rânduri la cei doi „prieteni ai mei din viață și din moarte”, printre alte prietenii onorante și pline de frumusețe și substanță (cu prof. Cornel Popa, scriitorii Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Dumitru D. Silitră, Aurel Hancu, dar și Zoltan Demeter, Duca Ioan, prof. Gheorghe Nan etc.). Nicolae Băciuț a fost de curând la Frankfurt (Germania), răspunzând unei invitații, la un mare Festivalul de carte. Își urmează calea de scriitor de elită al nației, de
DESPRE PRIETENI DIN VIAŢĂ ŞI DIN MOARTE, DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_prieteni_din_viata_si_din_moar_al_florin_tene_1350477563.html [Corola-blog/BlogPost/358051_a_359380]
-
silicios Kaliumagnezie Policlorura de vinil (emulsie) Etilendiamina Percloretilena Fluorura tehnică de aluminiu Magnezita calcinata Hidroxid de bariu și carbonat de bariu Carbonat de stronțiu Pirosulfit de sodiu Pigmenți de oxid de fier Metilenclorid Cloroform Sare Berthelot Dinitroortocrezol Tetraclorura de carbon Silitra amoniacala Nitrat de sodiu Metanol brut Acid acetic/Acid azotic/ Acid sulfuric Formalina Argon Materiale lemnoase și articole din materiale lemnoase Miniu de fier uscat Emailuri Vopsele de apă de dispersie Peliculă foto și cinematografică Benzi magnetice, casete audio Gelatina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111004_a_112333]
-
Popliuc Gh. Petru 737. Ivănică C. iorgu 756. Pruteanu C. Dumitru 738. Loghin Maria Costache 757. Purice C. Ion 739. Luncanu V. loan 758. Răileanu P. Vasile 740. Macri N. Neculai 759. Scânteie N. Gheorghe 741. Maluș Gh. loan 760. Silitra D. Costachi 742. Manea I. Ghiorghe 761. Tănase Gh. loan 743. Marcu I. Neculaiu 762. Vârlan I. Cezar 744. Matei I. Gheorghe ■ județul Vrancea: 763. Alecsandru V. Dumitru 779. Chiriță I. lacob 764. Angheluță V. Toader 780. Ciobotaru Ț. Vasile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
sulfatul de sodiu. Acesta din urmă va fi numit ulterior "Sal Glauberi" ("Sarea lui Glauber") sau "Sal mirabilis" ("sarea minunată"). De asemenea, Glauber a mai elaborat numeroase rețete, utilizate și în prezent, pentru prepararea sticlei, a unor coloranți minerali și silitrei. Alchimistul german Hennig Brandt (c. 1630 - c. 1710), în 1669, încercând să obțină piatra filozofală, a calcinat reziduul de la evaporarea urinii în absența aerului și a obținut o substanța care luminează luminescentă, pe care a numit-o "foc rece", fosforul
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
păscutul vitelor; rezervație naturală”, „loc întărit; cetate, fortificație”. "Vraghia" - (la Vrabia) Cu siguranță este vorba de un antroponim, atestat documentar "prisaca lui Vrabie". "Budișoara"- Potrivit opiniei lingvistului Anatol Eremia provine de la cuvântul budă - „așezare în locul de exploatare a potasei și silitrei”, având la origini sensul de „locuință” (casă, cocioabă, baracă, bordei, colibă, adăpost). Toponimele Buda au putut denumi în trecut atât așezări ale exploatatorilor de potasiu și silitră, cât și locuințe ale lucrătorilor la pădure (tăietori de lemne, cărbunari etc.), precum și
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Anatol Eremia provine de la cuvântul budă - „așezare în locul de exploatare a potasei și silitrei”, având la origini sensul de „locuință” (casă, cocioabă, baracă, bordei, colibă, adăpost). Toponimele Buda au putut denumi în trecut atât așezări ale exploatatorilor de potasiu și silitră, cât și locuințe ale lucrătorilor la pădure (tăietori de lemne, cărbunari etc.), precum și case și gospodării ale pădurarilor. "Râpa Budăului" - vezi Budișoara. "Hangu" (Hangiu) - posibil având aceleași rădăcini ca și "pârăul Hancile" amintit în documente. "Râpa Cucoanei" "Valea Babei" "În
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
nu numai corăbii din porturile Mării Negre, din Crimeia, din Trapezunt, Sinope, Țarigrad, ci și din Egipet și chiar corăbii din Barbaria, care pleacă de aici încărcate cu lemn din Moldova, cu stejar, corn, brad, precum și cu miere, ceară, sare, unt, silitra și grâu, din care toți locuitorii Moldovei trag mari foloase”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
primește și denumirea de "Dârstor", dată de români. Între 1916-1918, în timpul Primului Război Mondial, orașul este ocupat de armata bulgară (sprijinită de forțe militare germane). După terminarea conflictului și în urma tratatelor de la București (1918) și de la Neuilly sur Seine (1919), Cadrilaterul, inclusiv Silitra, rămâne în Regatul României. În perioada interbelică, Silistra reprezintă reședința județului Durostor, unul dintre cele 71 de județe ale României Mari. Silistra are statutul de comună urbană (oraș), împreună cu alte două localități de pe teritoriul județului Durostor: Turtucaia și Ostrov, a
Silistra () [Corola-website/Science/301501_a_302830]
-
respectiva-i jalbă, recomanda guvernului să-i încuviințeze dublarea pensiei, ca recompensă pentru îndelungatele și folositoarele sale slujbe. În ianuarie 1860, Carol Mihalic de Hodocin mai solicita autorităților locale ieșene o suprafață de teren necesară pentru construirea unei rafinării de silitră și alte câteva încăperi necesare pentru personalul tehnic, precum și adoptarea unor măsuri administrative vizând securitatea fabricii sale de pulbere (praf de pușcă), serios deteriorată de o recentă explozie ce ar fi avut loc. Mai important este însă faptul că, la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nu ne va spune, dar Ranjit mai avea În vedere și un alt european pentru fabrica de praf de pușcă, un anume dr. Ferni, cf. Lafont, La présence française, p. 138 n. 173. Brașovul din care provenea naturalistul sas exporta silitră la sud de Carpați, pentru obținerea prafului de pușcă, Încă din 1455, cf. Constantin C. Giurescu, „Despre producerea silitrei sau azotatului de potasiu În țările române”, În lucrarea sa Contribuții la istoria științei și tehnicii românești În secolul XV - Începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pușcă, un anume dr. Ferni, cf. Lafont, La présence française, p. 138 n. 173. Brașovul din care provenea naturalistul sas exporta silitră la sud de Carpați, pentru obținerea prafului de pușcă, Încă din 1455, cf. Constantin C. Giurescu, „Despre producerea silitrei sau azotatului de potasiu În țările române”, În lucrarea sa Contribuții la istoria științei și tehnicii românești În secolul XV - Începutul secolului XIX, Ed. Științifică, București, 1973, pp. 193-198. 45. Aziz Uddin (1785-1845), nume transcris de autor sub forma „Azeez-oo-Deen
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
corpul alterat din care membrele se rup, va reantrena în Terase de apă imaginarul acvatic, cu „o mutație insolită a semnificaților” și fără grandoarea tumultului vital de altădată: sub „nori negri” lumea întinde larguri de culoarea mercurului și mări de silitră la „malul de beton”, „ape verzi și lâncede”, „indiferente”, poartă alge și „anemone paludice”, în smârcuri, amestec de zloată și pulberi, zăpada putrezește „ca un sărut pângărit”, ploaia rupe obrazul cu unghii ascuțite, o „noapte lichidă” domnește, în care cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
situația furniturilor, gratuite, sau la prețuri scăzute, fixate de Poartă. Izvoarele menționează aceste produse: grânele, care făceau obiectul unui monopol permanent și absolut, oile necesare aprovizionării seraiului și ienicerilor, cheresteaua destinată construcțiilor de case, poduri, vapoare sau reparării cetăților turcești, silitra care era predată gratuit arsenalului imperial. Cu scopul îngrădirii pretențiilor arbitrare ale Porții, hatișeriful de la Gülhane dispunea livrarea furniturilor în raport cu posibilitățile de producție ale Țărilor Române, care aveau dreptul de a înștiința oficial puterea suzerană asupra situației lor economice. Deși
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vecinii, mărite Spirit. - La ce te gândești spunând asta?Mă gândesc chiar la pâra făcută de călugării de la mănăstirea Frumoasa făcută împotriva călugărilor de le Galata și Sfânta Vineri, pentru niște mori făcute „în gârla ce-au fost pioă de Silitră, care gârlă iasă din iazul morilor mănăstirii Balicăi.” - Parcă am mai vorbit noi de niște neînțelegeri de pe la 1678. - Este adevărat, mărite Spirit, dar acum suntem în 1698, la 13 aprilie (7206), când Antioh Cantemir voievod este nevoit să hotărască: „Insă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
7206), când Antioh Cantemir voievod este nevoit să hotărască: „Insă când a fi apă deagiuns să ajungă...morilor mănăstirii Balicăi celor doao roate vechi ce sânt în iazul de sus...câtă apă va prisosi...atâta să să sloboadă pe gârla Silitrei să îmble și celea două mori din gârla Silitrei ș-a Svintei Vineri ș-a Gălății. Iar când va fi apă numai la cele doao roate vechi a morilor Balicăi, numai acelea să îmble.” - Mai departe, domnul Antioh Cantemir le
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Insă când a fi apă deagiuns să ajungă...morilor mănăstirii Balicăi celor doao roate vechi ce sânt în iazul de sus...câtă apă va prisosi...atâta să să sloboadă pe gârla Silitrei să îmble și celea două mori din gârla Silitrei ș-a Svintei Vineri ș-a Gălății. Iar când va fi apă numai la cele doao roate vechi a morilor Balicăi, numai acelea să îmble.” - Mai departe, domnul Antioh Cantemir le hotărăște cu tărie celor de la Galata ca nu care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Gh.Nicolae Matei N. Teodor Mereuță Ț. Evdochin Mistreanu Gh.Constantin Mocanu R.Elena Năforniță Gh.Marcel Nenici E.Mihai Popa M.Dumitru Popescu Gh.Florica Rogoja I.Mihai Romașcu I.Gheorghe Rîpanu Eugen Sandu C.Virgil SĂIăvăstru V Emilian Silitra V.loan Schvart I.LMiron Șelaru V.Mihai Slima S.Titi Trifan AI. Virgil Turculeț M.Dumitru Ursu M.Constanța Vitovschi I.CarmenBeatrice Tănasă St. Gheorghe Clasa a Xl-a Reală-2 Agape Elenă Andrei A. Cecilia Avarvarei D.Dumitru Avătăjiței V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Frăsina Frențescu D.Elena Herșcovici M.Noela Hodos D.Elena Ioniță S.Cornelia Mărar Gh.Maria Marcote V.Margareta Mihai M.Maria Nenici E.Gabriela Palcu A.Maria Păun V.Emilia Popa D.Mihai Rafaila I.Corneliu Romașcu I.Maria Silitra I. Margareta Tătaru I.Veronica Tofan M.Elena Vasilache I.Maria Clasa a XI-a U.2 Artene N.Emilia Bălan I.Marcel Bilan C.Teodor Blezneag C.Ana Blinda V.Elisabeta Bocăn A.loan Botez I.Gheorghe Brănici V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Florea Ana Gogu Dumitru Halaucă Constantin Joițoiu Gheorghe Ilie Viorel Pîndaru Otilia Cozma Mihai Prodan Coca Ovac Ioan Condurache Dumitru Dăscălescu Stelian Lorenț Antoneta Mihai Petru Musteața Gheorghe Macovei Dionisie Nastase Maria Nițeanu Florentina Petrescu Nicolae Popa Ruxanda Roșu Rozalia Silitra Neculai Sîrghi Dumitru Socaciu Maria Aurora Streche Cezara Șelaru Constantin Tănase Maria Țîrdea Gheorghe Valea Maria Avătăjiței Vasile Băduleț Dan Berbecaru Maria Blesneac Constantin Bogatu Vasile Brînzei Mauriciu Chetraru Georgeta Cotae Constantin Cîrlig Constantin Crăsneanu Vasile Darie Toma Dascălu Panainte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
A. Wylly Igescu V. Ines-Elena Macovei OfeliaGlicheria Manolache D. Gheorghe Marcu P. CrenguțaIoana Marian V. Sergiu Maxim N. Nicoleta Mihai AI. Dragoș Neagu C. Viorica Olaru Carla-Mirela Ouatu Const. Mădălina Răciu I. Ionel Râpanu M. Cristian Salcie Ghe. Doina Simona Silitra N. Culai Tarțian A. Daniela Vasiliu Const. Cătălina Vereștiuc C. Liviu Zavorodnic V. Vasile Lucian Zota Ghe. Anca Șelaru V Gabriela Registru matricol 215/19881989; Costin Clit,op.cit.,p.237. XII Electrotehnica Andrei C. Mihaela Apetrei M. Cristina Daniela Arsene
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
P. Adrian Lazăr I. Monica Mărăndescu V. Liviu Miron Gr. MioaraCaterini Miron St. NicoletaGabriela Mir Const. Cristina Mistreanu M. Simona Gabriela Mitcu V. Daniela Liliana Mocanu Îl. Ilie Moișanu V. lulian Pancu Dtru. Mihai Potor E. Emil Prodea M. Mihaela Silitra P. Panaite Strat V. TatianaCristina Șapca N. Paul Șurpanu Gr. Manuela Tăcu Ghe. Liliana Țocu St. Daniela .. Vartolomei E. Cristina Ligia Dumitru M. Cătălina Registru matricol 215/19881989, ; Costin Clit,op.cit.,p.238. XII Mecanică Andrei L. Mariana Bejan C.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]