185 matches
-
întîi obiecția adversarului, apoi o desființează prin metode logice: silogismul, reducerea la absurd și așa mai departe. Fotie (Biblioteca, cod. 136) considera că Tezaurul ar fi opera cea mai clară a lui Chiril, mai ales pentru cei ce înțeleg metoda silogistică. De fapt, s-a demonstrat că Chiril depinde în mare măsură de Atanasie; circa o treime din această operă nu face decît să reproducă texte din cartea a treia din scrierea Contra arienilor a lui Atanasie. în prima sa scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
deduse dintr-un număr mare de propoziții primare. Exemplul sinuciderii durkheimiene corespunde întru-totul unei teorii. Din momentul în care se admite că frecvența sinuciderilor crește o dată cu egoismul și că egoismul este mai ridicat la protestanți, se deduce printr-un raționament silogistic că protestanții trebuie să se sinucidă mai des. Cum i-a naștere paradigma? Dat fiind un ansamblu de propoziții primare, este posibil să se extragă din acestea propoziții care vor fi supuse probei realității, fără însă ca această extragere să
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nevoii de coerență epică realistă, această "metodă de lucru" se potrivește de minune viziunii dramatice, teatrale, care pune accent pe reliefarea unor psihologii și comportamente tipice, nu însă și pe motivarea lor cauzală, cerută de mecanismul logicii clasice, de tip silogistic. În consecință, proza lui Lovinescu ajunge să se plieze perfect pe estetica "situaționalistă" a melodramei 151, gen caracterizat printr-o structură narativă nelineară și preferința pentru construcția episodică, bazată pe aglutinarea de "scene" și fragmente eterogene, relativ autonome. Rezultă că
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cauza care ne permite să evităm efectul minor al efectului major. Iată cum putem anticipa prin silogism efectul pe care l-ar produce reînnoirea cauzei efectului major. Această dublă relație de la cauză la efect este ceea care asigură eficacitatea raționamentului silogistic. Dar silogismul, fiind pare-se destul de eficace, poate duce la rând-i la concluzii eronate, mai ales atunci când este aplicat pentru situații teoretice. În timp ce plâns-am ploaia de veacuri într-un an și s-a-nvelit în noapte trupu-n lăuntrice mistere din
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
găsit în vreuna din cele doua premise 43. În subcapitolul intitulat „Izvorul inductiv al silogismului”, H.Wald subliniară că premisa majoră a celei mai depline forme de silogism este concluzia unei inducții căci, formându-se ca predicat al unei concluzii silogistice, noțiunea se formează și ca predicat al unei concluzii inductive. „Contradicția dintre inducție și deducție nu constă nicidecum în faptul că inducția ar urca de la judecăți particulare la judecați universale, în vreme ce deducția 43 H.Wald, op.citată, p.158-159. 32
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
legătura dintre însușirile asemănătoare luate în considerație este mai strânsă. Analogia are însa anumite limite pe care n-are voie să le depășească, căci atunci totul devine identic 47. Gândirea nu operează cu silogismul în general, ci cu anumite moduri silogistice care fac parte din anumite figuri silogistice. Modurile silogismului sunt determinate de calitatea, cantitatea, relația și modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
este mai strânsă. Analogia are însa anumite limite pe care n-are voie să le depășească, căci atunci totul devine identic 47. Gândirea nu operează cu silogismul în general, ci cu anumite moduri silogistice care fac parte din anumite figuri silogistice. Modurile silogismului sunt determinate de calitatea, cantitatea, relația și modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
le depășească, căci atunci totul devine identic 47. Gândirea nu operează cu silogismul în general, ci cu anumite moduri silogistice care fac parte din anumite figuri silogistice. Modurile silogismului sunt determinate de calitatea, cantitatea, relația și modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
discursive bazate pe silogism, cînd unele elemente ale lui nu sînt exprimate ca atare, însă și atunci cînd silogismul este fondat pe elemente nesigure, dar probabile. Ca atare, atunci cînd se spune X este poet, există probabilitatea a două completări silogistice, rezultate din cele două semnificații atribuite de limbă cuvîntului poet: 1) X scrie poezii și 2) X este lipsit de simțul realității (este distrat, visător etc.). Din acest motiv, în a n a l i z a d i s
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conformare etc.). Ca atare, logica acțiunilor stă la baza organizării conversaționale și privește, în general, secvențele de secțiuni canonice sau realizate în mod preferențial de către vorbitori. În acest cadru, se relevă că practica discursului obișnuit presupune o competență logică și silogistică și, în același timp, o competență aritmetică și una geometrică, căci, pînă la un anumit nivel, este posibilă realizarea de demonstrații cu limba obișnuită și cu discursul obișnuit. V. argumentație, demonstrație, implicație, inferență, silogism. MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
după cerințe date; exerciții de identificare a erorilor în întemeiere, utilizînd texte din diferite surse; exerciții de identificare a termenilor silogismului și de așezare a acestora într-o structură standard; exerciții de identificare a unui silogism pe baza unei scheme silogistice sau a diagramelor Venn; exerciții de depistrare a încălcării regulilor silogismului și precizarea tipului de eroare; exerciții de ilustrare a încălcării legilor figurilor și de identificare a consecințelor; exerciții de identificare a unei verigi lipsă dintr un silogism ; exerciții de
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
a consecințelor; exerciții de identificare a unei verigi lipsă dintr un silogism ; exerciții de verificare a validității unui silogism prin: legile generale, legile figurilor, diagrame Venn, reducere directă și reducere indirectă; recunoașterea validității unui silogism după diagrame Venn, după schema silogistică. De asemenea se vor realiza exerciții de identificare a structurii logice a diferitelor tipuri de inferențe deductive mediate; exerciții de alcătuire a inferențelor deductive mediate, pornind de la o schemă inferențială validă; exerciții de alcătuire a unei inferențe deductive mediate, pornind
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Nota: se calculează împărțind totalul la 10 și adăugînd un punct din oficiu Test de evaluare Disciplina: Logică și argumentare Unitatea de învățare: Silogismul Tipul de evaluare: sumativă Timp de lucru: 50 min. Obiectiv: Evaluarea competențelor elevilor de a argumenta silogistic. 1. Precizați concluzia posibilă decurgînd din formele propoziționale date ca premise: 2. Fie silogismul: 30 este divizibil cu 2, deoarece este număr par, iar numerele pare sînt divizibile cu 2. Se cere: a) forma logică a silogismului; b) verificarea validității
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
ca premise: 2. Fie silogismul: 30 este divizibil cu 2, deoarece este număr par, iar numerele pare sînt divizibile cu 2. Se cere: a) forma logică a silogismului; b) verificarea validității prin diagrame Venn; c) negarea premisei minore. Pentru schemele silogistice de mai jos, exprimați legile care au fost încălcate: 4. Construiți un silogism valid, în figura a III-a, avînd ca termen mediu noțiunea copac ............................................. ........ ............................................. ........ ................................. 5. Verificați, prin reducere directă, schemele silogistice date: K i S .............................. 6. Recunoașteți tipul de
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
diagrame Venn; c) negarea premisei minore. Pentru schemele silogistice de mai jos, exprimați legile care au fost încălcate: 4. Construiți un silogism valid, în figura a III-a, avînd ca termen mediu noțiunea copac ............................................. ........ ............................................. ........ ................................. 5. Verificați, prin reducere directă, schemele silogistice date: K i S .............................. 6. Recunoașteți tipul de eroare din textele de mai jos: a) Nici un selenar nu este italian; nici un italian nu este african, deci nici un selenar nu este african...................................... ........ ......................................... b) Logica este știință; fizica este știință, deci fizica
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
adversarului, apoi o desființează prin metode logice: silogismul, reducerea la absurd și așa mai departe. Într-adevăr, Fotie (Biblioteca, cod. 136) considera că Tezaurul ar fi opera cea mai clară a lui Chiril, mai ales pentru cei ce înțeleg metoda silogistică. De fapt, s-a demonstrat că Chiril depinde în mare măsură de Atanasie; circa o treime din această operă nu face decât să reproducă texte din cartea a treia din Contra arienilor a lui Atanasie. În prima sa scrisoare trimisă
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a unui gen literar. Cu o informație de excepție, istoricul acestei literaturi, pe care unii o plasează în sfera paraliteraturii, își clarifică întâi noțiunile cu care operează, definind genul abordat cu un termen din geometrie: „Literatura SF este o progresie silogistică minus sau plus, cu baza într-o secvență de tip realist, care a luat forma unei narațiuni capabile să exprime o dorință sau o temere, cu ajutorul unor elemente împrumutate din (pseudo) știință sau (pseudo) tehnică. Criticul investighează tipologiile, zonele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
cenzurând manierismul și estompând auctorialitatea. O astfel de scriitură (self-effacing) nu-și trădează de la bun început textura metafizică. Discursul se etalează în mișcări învăluite și progresive, recapitulate la fiecare pas. Argumentația nu cedează ambițiilor retorice, dar nici nu decade în silogistica elementară de tip analitic. Totul este produsul viu al unui autentic travail de conscience. Aflat în căutarea tradiției bimilenare a Bisericii, Andrew Louth nu validează un creștinism al cutumei, nici nu simpatizează cu adeziunile romantice la etnoteologiile seculare ale Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acesteia (căci, spun adevărații moderni, privită autarhic, lumea ta nu poate fi întotdeauna decât „cea mai bună dintre lumile posibile”); drept urmare, se declanșează procesul de evaluare critică prin separații orizontale a diferitelor culturi plecând de la ideea că b) prin operațiile silogistice ale unui intelect asociat experienței se poate obține o imagine acurată a lumii, lipsită de prejudecăți sau preconcepții, obiectivă 1. În noul climat de euforie și optimism amplificat de noile descoperiri ale geografilor sau medicilor europeni, modernitatea a gestat anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
găsit în vreuna din cele doua premise 43. În subcapitolul intitulat „Izvorul inductiv al silogismului”, H.Wald subliniară că premisa majoră a celei mai depline forme de silogism este concluzia unei inducții căci, formându-se ca predicat al unei concluzii silogistice, noțiunea se formează și ca predicat al unei concluzii inductive. „Contradicția dintre inducție și deducție nu constă nicidecum în faptul că inducția ar urca de la judecăți particulare la judecați universale, în vreme ce deducția 43 H.Wald, op.citată, p.158-159. 32
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
legătura dintre însușirile asemănătoare luate în considerație este mai strânsă. Analogia are însa anumite limite pe care n-are voie să le depășească, căci atunci totul devine identic 47. Gândirea nu operează cu silogismul în general, ci cu anumite moduri silogistice care fac parte din anumite figuri silogistice. Modurile silogismului sunt determinate de calitatea, cantitatea, relația și modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
este mai strânsă. Analogia are însa anumite limite pe care n-are voie să le depășească, căci atunci totul devine identic 47. Gândirea nu operează cu silogismul în general, ci cu anumite moduri silogistice care fac parte din anumite figuri silogistice. Modurile silogismului sunt determinate de calitatea, cantitatea, relația și modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
le depășească, căci atunci totul devine identic 47. Gândirea nu operează cu silogismul în general, ci cu anumite moduri silogistice care fac parte din anumite figuri silogistice. Modurile silogismului sunt determinate de calitatea, cantitatea, relația și modalitatea premiselor, iar figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
praeteritorum memoriam, secundum individuales intentiones (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). În ceea ce privește puterea memorativa, [omul] nu are doar memorie, cum au restul animalelor în momentul amintirii șubițe a celor trecute, ci, în plus, are reminiscența, o investigare cvasi silogistica a memoriei celor trecute în acord cu intențiile individuale. A spune că memoria are puterea de a investiga experiențele personale referitoare la obiecte individuale într-o manieră cvasi-silogistica ridică cel putin o întrebare: cum și ce ar trebui înțeles prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe o analogie sau o coincidență: Gusti a făcut din țarănime obiectul sau de studiu și ultraortodoxia și Legiunea au făcut tot din țăran un simbol; doar că nu era același "țăran", unul era demografic, celălalt era mistic! În termeni silogistici acesta este deci un sofism, un sofism destul de grav. Există apoi ipoteza soft, care este mult mai largă - aproape dominantă în Occident, în general, si in Franța în particular. Și anume o serie întreagă de elemente în teoria și practica
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]