185 matches
-
adică operații de natură extensivă, dar și operații de stablire a ierarhiilor "atributelor" celor doi termeni, adică operații de natură intensivă. Înaintea acestor operații de determinare a tipurilor judecăților de predicație din alcătuirea unui silogism (ceea ce înseamnă construcția unui mod silogistic) trebuie identificat al treilea termen; apoi construcția modului silogistic poate continua. b) Identificarea unui termen care poate susține, intermedia, un tip de relație între S și P din judecata finală. Operațiile prin care este identificat un posibil termen mediu sunt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stablire a ierarhiilor "atributelor" celor doi termeni, adică operații de natură intensivă. Înaintea acestor operații de determinare a tipurilor judecăților de predicație din alcătuirea unui silogism (ceea ce înseamnă construcția unui mod silogistic) trebuie identificat al treilea termen; apoi construcția modului silogistic poate continua. b) Identificarea unui termen care poate susține, intermedia, un tip de relație între S și P din judecata finală. Operațiile prin care este identificat un posibil termen mediu sunt, în ordine, "intensive" și "extensive": a) întâi, focalizarea gândirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un mod de figura I, trebuie ca mediul să fie predicat în premisa majoră și subiect în cea minoră; bineînțeles, majorul și minorul vor ocupa pozițiile rămase în fiecare premisă. Operatorul "trebuie" se aplică, acum, fiecărui pas în construcția modului silogistic, în scopul corectitudinii acestuia. În această etapă a construcției silogismului, prin căutarea mediului, devine clar rostul construcției ca atare: acela de a obține noi adevăruri, pe temeiul unor adevăruri anterioare, anume acelea ale premiselor. Și prin scopul său, silogismul aparține
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o premisă universală; trebuie ca S și P să apară în concluzie chiar cu partea cu care apar și în premise. Acestea sunt, formulate cât mai schematic, câteva dintre regulile de bază ale construcției silogismului în ipostaza sa de mod silogistic valid (corect). Odată respectate toate aceste reguli, putem avea o condiție necesară pentru necesitatea concluziei. Pentru adevărul acesteia, mai trebuie să se adauge și o condiție (necesară) "alethică" referitoare la premise; de aici ideea că, încă de la Aristotel putem vorbi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
metafizice, trad. Ion Papuc, Editura Crater, București, 1993. Descartes, René, (1) Discours de la méthode, Ed. Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. Diaconu, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Didilescu, Ion și Botezatu, Petre, Silogistica. Teoria clasică și interpretările moderne, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976. Dima, Teodor, Metodele inductive, Editura Științifică, București, 1975. Dumitru, Mircea, Explorări logico-filosofice, Editura Humanitas, București, 2004. Enescu, Gheorghe, " Clasificarea termenilor", în Analele Universității București. Seria Filosofie, XL, 1991. Fine
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Platon, vol. I, Partea a 2-a, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. (3) "Parmenides. Fragmente", în vol. Presocraticii. Fragmentele eleaților, Ed. bilingvă, trad. rom. D.M. Pippidi, Editura Teora, București, 1998. Pascal, Blaise, Pensées, Bookking International, Paris, 1995. Patzig, Günther, Silogistica aristotelică, trad. Dragan Stoianovici, Editura Științifică, București, 1970. Pârvu, Ilie, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a 'Criticii rațiunii pure', Editura Politeia-SNSPA, București, 2004. Peters, Francis E., Termenii filosofiei grecești, trad. D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 1993. Platon, (1) The Republic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cf. Sistematica lui Mircea Florian din "Indice terminologic al Organonului". De asemenea, Robin Smith, "Aristotle's Logic", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); <http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. 50 "De aceea o premisă silogistică în genere va fi o afirmație, ori o negație a ceva despre ceva, în felul arătat înainte; va fi demonstrativă, dacă este adevărată și derivată din premise admise de la început; va fi dialectică, dacă cel care pune o întrebare cere
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acesta (adevărul), ceea ce ar însemna că cele două aspecte ale judecății (propoziției), cel formal și cel alethic, sunt atât de strâns legate, încât ar putea fi luate împreună și socotite, în mod necesar, doar în unitatea lor. Cf. Günter Patzig, Silogistica aristotelică; I, 2. 55 Cf. Topica, 100 a 100 b. 56 Cf. Ibidem, 101 b. 57 A se vedea, în acest sens, și Aristotel, De anima, Cartea a III-a. 58 Aristotel țintește către asemenea sensuri, de exemplu atunci când vorbește
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece totuși numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar aceste principii rămăseseră sterile, Înainte ca matematicile să vină să le Învioreze. Îndată ce acestea din urmă fură aplicate la principiul refracției, descoperirile se iviră ca prin minune. D1 Bouasse ne zice: „Cu Newton optica geometrică s-a dezvoltat pe cale silogistică și, de 200 de ani, progresele acestei ramuri a fizicii sunt paralele cu progresele matematicilor” (p. 185). Cum ar putea Însă fenomenele fizice să asculte de deducțiile matematice, dacă acestea nu ar fi expresia Însăși a raporturilor reale ale naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]