26 matches
-
Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
mijloc constau din calcar, cele mai multe de formare cretacică, iar la sud se întâlneau formațiuni miocenice. De-a lungul malurilor Nistrului, în ținuturile Hotin și Soroca, în canioanele adânci săpate de fluviu, se găseau formațiuni mult mai vechi, de gresii, șisturi siluriene și calcare, iar în câteva locuri, granit. Cele trei ținuturi sudice (Akkerman/Cetatea Albă, Ismail și Bender/Tighina) erau mult mai nivelate, cu toate că se mai găseau denivelări, adevărate câmpii plate se întindeau doar de-a lungul Dunării și Mării Negre. Granița
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m. În perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre in continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioade s-au acumulat depozitele ordovicene și siluriene reprezentate prin gresii, sisturi argiloase, argelite, aleurite. În perioadele devoniană și carboniferă marea se retrage către sudul țarii și astfel ca urmare a retragerii mării în regiunea de Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
a cărei baza este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaica, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasa din Cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
de Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care au înghițit prima gură de oxigen pe uscat și apoi diversificarea tuturor formelor de viață. Paleozoicul este împărțit în șapte perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer și Permian. Cambrianul se întinde de la 540 de milioane de ani în urmă la 485 de milioane de ani și este prima perioadă a Paleozoicului și a erei Fanerozoice. Cambrianul stârnește un boom în evoluție, eveniment cunoscut sub
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
marine și 25% din familii au disparut. Acesta este considerată prima extincție în masă și a doua ca mărime din istoria Pământului. Silurianul se întinde de la 440 de milioane de ani în urmă la 415 de milioane de ani. În Silurian Pământul și-a revenit din glaciațiunea "Pământul de Zăpadă". În această perioadă au evoluat peștii, au apărut primii pești de apă dulce, și artropodele cum ar fi scorpionii de mare erau încă prădători de top. Viața complet terestră a evoluat
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
blocul de sud fiind mai ridicat). Aceasta ar explica întorsătura Răutului spre est, până la Bălți curgând în direcția sud-est. Însă, ultimile studii demonstrează absența vreunii rupturi tectonice în scoarță, atât la nord de linia Răuțel-Răut cât și la sud depozitele siluriene, cretacice și saramațiene au aceeași înclinație spre sud, de 1-1,5 m la distanța de 1 km. Condițiile seismice ale teritoriului sunt determinate de focarul Vrancea situat la o distanță de aproximativ 250 km de oraș. După regionarea seismică a
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
insula Ellesmere prin strâmtoarea Jones, la sud strâmtoarea Lancaster o desparte din insulele Baffin și Somerset, iar la vest se află insulele Bathurst și Cornwallis este alcătuită din gnaisuri precambriene în partea estică și din roci sedimentare și șisturi argiloase siluriene în partea vestică. Treimea estică a insulei este acoperită de o calota glaciară cu grosimea de 500-700 m, cel mai înalt punct al calotei glaciare, la 1920 m, fiind și cel mai înalt punct al insulei. Restul suprafeței insulei este
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]
-
vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m, constituite în principal din gresii cu conglomerate în bază, cu intercalații de șisturi argiloase și sunt atribuite cambrianului și ordovicianului. Peste acestea, seria este continuată de un pachet de formațiuni siluriene cu o grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din forajul executat la Deleni-Hârlău (N. Macarovici, 1949). Coloana stratigrafică este continuată de depozite cenomaniene cu o grosime de 27 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
implicații deosebite în activitatea economică sau a schimbării peisajului natural (M. Pantazică, 1974). 1. APELE SUBTERANE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, caracteristicile litologice, reprezentate prin depozite cuaternare și terțiare dispuse peste formațiuni mai vechi cretacice, siluriene și chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi, dar care datorită condițiilor climatice și de strat, au în general, debite reduse și conținut ridicat de săruri. Apele subterane din această regiune sunt de adâncime (sub
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sub presiune) și libere. 1.1. Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional, acumulate în depozite sedimentare, nesecționate de valea Bahluiului sau a afluenților acestuia. În forajul de la Deleni-Hârlău (la -906 m), apele de adâncime siluriene au o duritate mare, sunt hipotermale (32°), cu mineralizare ridicată (4,9-5,5 g/l), caracter ascensional și un debit de 0,4 l/s (E. Pantazică, 1974). 1.2. Apele subterane libere includ stratele acvifere descendente, cuprinse în depozite
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de Cotnari aparține Platformei Moldovenești , cu un soclu cristalin de vârstă precambriană . Coloana stratigrafică evidențiază că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m , constituite din gresii cu conglomerate în bază ,peste care se suprapun formațiunile siluriene -128m-, cenomaniene -27m, tortoniene71m, ultimele fiind din seria neogenă . Relieful actual al acestei zone a început să se schițeze încă din sarmațian , rezultând o câmpie de acumulare marină , cu structură și suprafață ușor înclinată spre sud-est . Râul Bahlui a constituit
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
numai o importanță teoretică, cât , mai ales una practică , pe baza căreia se impune o zonare a culturilor agricole pe areale restrânse , cu trăsături microclimatice distincte. Caracteristicile litologice, reprezentate prin depozite cuaternare și terțiare dispuse peste formațiuni mai vechi cretacice , siluriene și chiar presiluriene , au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi. Apele de suprafață sunt reprezentate de râurile Bahlui . Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității aflate în studiu . Pe baza elementelor floristice, Bazinul râului Bahlui în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ne ocupăm sunt foarte variate în conținut și proprietăți terapeutice, cuprinzând majoritatea tipurilor de ape folosite în balneologie. Cunoașterea zonelor hidrogeochimice permite să se facă noi captări de izvoare. Sursele și sondajele existente au adus informații valoroase asupra apelor din silurianul, tortonianul și sarmațianul fundamentului podișului Moldovei. Ar fi necesare sondaje noi pentru completarea studiului de față. Dar aproape toate izvoarele aflate în zona de care ne ocupăm nu sunt amenajate pentru captare. Lipsa zonelor de protecție balneară a constituit una
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Aplicate asupra mucoaselor sub formă de gargarisme, irigații, aerosoli, pulverizații, inhalații, au efecte osmotice, intensificând și îndepărtând secrețiile, au acțiune antiinflamatorie. Ape sărate concentrate în asociere cu H2S sunt date de toate forajele de la Nicolina provenite din orizontul tortonian și silurian. Aproape de izotonicitate sunt apele provenite din silurian, iar clorurate sodice hipotone se găsesc la Crivești, Larga Jijia, Lețcani. Iodul exercită o acțiune farmacodinamică importantă, chiar în cantități mici, potențând acțiunea altor electroliți. Efectele sale se exercită prin intermediul tiroidei și hipofizei
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
etape: 1952-1954, 1955-1959 și 1977 și a permis stabilirea succesiunii geologice și inventarierea colectoarelor de ape minerale. Apele minerale Forajele de medie și mare adâncime au pus în evidență patru orizonturi acvifere, și anume: straturile acvifere din depozitele cuaternare, miocene, siluriene și din formațiunile din cristalin. Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene sunt
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian și tortonian. Complexul acvifer din miocen debitează ape cu o mineralizare totală cuprinsă între 12,0 și 22,7 g/l. sunt ape clorosodice, slab alcaline, puternic sulfuroase, hipotermale. Stratul acvifer din depozitele siluriene alcătuiește un complex unic, care circulă pe întreaga grosime stratigrafică formată din roci masive fisurate. Aceste ape sunt limpezi, incolore, uneori antrenând un mâl fin negricios. Au un conținut ridicat în hidrogen sulfurat, sunt mezotermale și au o mineralizare totală
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sarmațianului din Platforma Moldovenească. Lucrarea sa de bază a fost însă teza de doctorat, care a fost susținută, în mod strălucit, în 1931, la Universitatea din București, unde plecase Ion Simionescu. În această lucrare, Th. Văscăuțeanu se ocupă de fosilele siluriene din Platforma Moldovenească. Pentru pregătirea tezei de doctorat, în 1928, Theodor Văscăuțeanu a fost trimis cu o bursă, pe timp de doi ani, la Praga, renumit centru de geologie și paleontologie. El a lucrat acolo, zi și noapte, și a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de doi ani, la Praga, renumit centru de geologie și paleontologie. El a lucrat acolo, zi și noapte, și a reușit să determine și să pună în valoare materialul extrem de bogat pe care îl avea, în special foarte multe fosile siluriene. La catedra de geologie a Universității din Iași, există o frumoasă și încăpătoare sală în care se păstrează colecțiile paleontologice de piese originale ce figurează în lucrările publicate de geologii ieșeni. În această colecție, care pentru geologie și paleontologie reprezintă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Icușeni). Sub aspect geostructural, județul Botoșani este amplasat în întregime pe unitatea de platformă veche, numită platforma Moldovenească. Aceasta este formată din două etaje: unul inferior precambrian constituit din roci cristaline, cutate și un etaj superior reprezentat de depozite ortoviciene, siluriene, cretacice și neogene, necutate. Culmea deluroasă dintre Siret și Depresiunea Lilia - Bahlui păstrează încă unul din cele mai întinse masive forestiere, cunoscut sub numele de masivul forestier Dealu Mare - Hârlău - Tudora. În timp, și asupra acestui masiv acțiunea omului se
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sarmațianului din Platforma Moldovenească. Lucrarea sa de bază a fost însă teza de doctorat, care a fost susținută, în mod strălucit, în 1931, la Universitatea din București, unde plecase Ion Simionescu. În această lucrare, Th. Văscăuțeanu se ocupă de fosilele siluriene din Platforma Moldovenească. Pentru pregătirea tezei de doctorat, în 1928, Theodor Văscăuțeanu a fost trimis cu o bursă, pe timp de doi ani, la Praga, renumit centru de geologie și paleontologie. El a lucrat acolo, zi și noapte, și a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]