23 matches
-
Galilor, o zonă în care s-au investigat numeroase formațiuni de roci cambriene de către Adam Sedwick în 1830. În cursul completării seriei stratigrafice, formele cele mai recente din Cambrian au ajuns să se suprapună cu cele mai vechi formațiuni din Silurian, identificate de Roderick Murchison. În 1879, Charles Lapworth a definit perioadele suprapuse că o nouă subdiviziune a Paleozoicului, Ordovician. Cambrianul urmează după Neoproterozoic, este urmat de Ordovician și este, în mod uzual, împărțit în 3 perioade: una inferioară ("Caerfai" sau
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentara din Platformă Moesica începe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul. Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar. Partea bazala a Cuaternarului este reprezentată de
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
după unii autori clasă sau subîncrengătură) de vertebrate cordate primitive acvatice, marine sau de apă dulce, asemănătoare peștilor, dar lipsite de fălci, opusă vertebratelor cu fălci ("Gnathostomata"). le actuale sunt reprezentate prin ciclostomi ("Cyclostomata"): petromizoni (chișcarii) și mixine. În cambrian, silurian și devonian au existat numeroși reprezentanți ai agnatelor cunoscuți cu denumirea de ostracodermi ("Ostracodermi"). Agnatele sunt vertebratele cele mai primitive, fiind niște "pești" foarte primitivi, cu cea mai simplă structură a corpului. Fălcile (maxilare) și dinții adevărați (dinții placoizi) lipsesc
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
pe jos formând centura scapulara.altii au dezvoltat un lambou osos peste deschiderile branhiale similar cu operculumul de la peștii osoși de mai tarziu. În ciuda numelui “rechini spinoși” Achantodieni au trăit înaintea rechinilor. Ei au evoluat în mare încă de la începutul Silurianului,cam 50 de milioane de ani înainte că primii rechini să apară. Mai tarziu Acanthodieni au colonizat apele dulci și au prosperat în râuri și lacuri pe durata Devonianului și în lacurile de cărbune din Carbonifer. Dar primi pești osoși
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
Glaciațiunea a dus la "Pământul de Zăpadă" care a avut ca rezultat extincția Ordovician-Silurian, când 60% din nevertebratele marine și 25% din familii au disparut. Acesta este considerată prima extincție în masă și a doua ca mărime din istoria Pământului. Silurianul se întinde de la 440 de milioane de ani în urmă la 415 de milioane de ani. În Silurian Pământul și-a revenit din glaciațiunea "Pământul de Zăpadă". În această perioadă au evoluat peștii, au apărut primii pești de apă dulce
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de la 10 până la cca 750 ("Illacme plenipes"), dar se întâlnesc specii care au și mai puțin de 10 picioare. Corpul este alungit, lungimea lui variind între câțiva milimetri și 30 cm ("Scolopendra gigantea"). Fosile ale miriapodelor au fost găsite în Silurian, având o perioade de înflorire în Cambrian. Știința care se ocupă cu studierea miriapodelor se numește - Miriapodologia. Corpul miriapodelor este divizat în două regiuni: cap și trunchiul (numit și torace) segmentat, clar delimitate. Capul reprezintă regiunea anterioară, în formă de
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
Armorican au făcut parte din marginea nordică a paleocontinentului Gondwana. În timpul Paleozoicului a făcut parte din microcontinentul Armorica, care probabil a inclus și zone ale munților Vosgi, Pădurea Neagră și Masivul Boemiei. Armorica - desprinsă din nordul Gondwanei, în intervalul Ordovician - Silurian s-a deplasat spre nord pentru a intra în coliziune cu Laurussia în timpul Orogenezei hercinice.
Masivul Armorican () [Corola-website/Science/333493_a_334822]
-
vedere geologic, rocile componente ale zonei conferă apelativul de Munții Dobrogei. Acesta are înălțimi maxime de doar 467 m, în "vârful Greci (Țuțuiatul)". Orogeneza ce a generat Munții Dobrogei este cea hercinică (Devonian/Permian) în nord și cea caledoniană (Cambrian/Silurian) în zona centrală. Înălțimea scăzută este în general datorată proceselor exogene care au acționat prin erodarea materialului constituent al rocilor expuse agenților atmosferici. Rocile aflate în prezent la suprafață erau în momentul formării catenei muntoase la baza sa (granitul de la
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
fiind bine sudate între ele (V. Băcăuanu, 1968). Peneplena soclului, are aspect puțin accidentat și prezintă o ușoară înclinare spre vest și sud. La sfârșitul proterozoicului superior, peneplena cristalină suferă o mișcare de scufundare care s-a menținut până la sfârșitul silurianului. Forajele executate au arătat că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m, constituite în principal din gresii cu conglomerate în bază, cu intercalații de șisturi argiloase și sunt atribuite cambrianului și ordovicianului. Peste acestea, seria
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ceva mai mare decât în apa din sonda mică (izvorul C de la Nicolina). O altă apă iodo-bromurată, cloruro-sodică, bicarbonatată, însă puternic sulfuroasă și totodată mezotermală (23oC) provine de la Nicolina, Iași, din “sonda mare” (izvorul B). Apa aceasta vine însă din silurianul superior, de la o adâncime de aproximativ 450 m, în mod ascendent și prezintă o mineralizare totală de 12,8799 g la litru, deci mai mică decât a apei celorlalte două sonde, arătate mai sus. Ionii Cl- și Na+ sunt în
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
uneori și pentru sarmațianul mediu; în sprijinul acestei ipoteze pledează și studiul izvoarelor Drânceni și sondajul nr. 3 din Hârlău. La aceasta se adaugă și posibilitatea de a întâlni pânze de ape bine mineralizate, din cauza circulației lor reduse și în silurianul superior, din fundamentul Podișului central moldovenesc (sonda mare, izvorul B din Nicolina și sonda nr. 1 din Deleni, precum și sonda nr. 2 din Hârlău). Există deci o oarecare etajare după adâncime a apelor minerale în acest podiș. Cele cu mineralizare
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
iar cele cu mineralizare mai slabă spre suprafață. Verificarea acestui fapt ar avea o mare importanță balneologică, deoarece aceste ape s-ar putea obține oriunde în acest podiș prin sondaje; apele ar putea fi extrase după necesitățile balneologice, fie din silurian, fie din tortonian sau eventual din sarmațianul mediu. Trebuie de asemenea amintit că în cuprinsul Podișului central moldovenesc se găsesc și nămoluri cu proprietăți curative, cum este cel de la Lețcani, județul Iași, analizat de Botezatu, sau cel de la Pungești, menționat
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
irigații, aerosoli, pulverizații, inhalații, au efecte osmotice, intensificând și îndepărtând secrețiile, au acțiune antiinflamatorie. Ape sărate concentrate în asociere cu H2S sunt date de toate forajele de la Nicolina provenite din orizontul tortonian și silurian. Aproape de izotonicitate sunt apele provenite din silurian, iar clorurate sodice hipotone se găsesc la Crivești, Larga Jijia, Lețcani. Iodul exercită o acțiune farmacodinamică importantă, chiar în cantități mici, potențând acțiunea altor electroliți. Efectele sale se exercită prin intermediul tiroidei și hipofizei (efecte indirecte) cu efecte consecutive asupra funcției
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Au un conținut ridicat în hidrogen sulfurat, sunt mezotermale și au o mineralizare totală cuprinsă între 9,5 și 14,5 g/l. Chimic, sunt caracterizate ca ape clorosodice, puternic sulfuroase, bicarbonatate, alcaline. Comparativ cu apele din miocen, apele din silurian au o salinitate cu mult mai scăzută, dar ambele straturi acvifere sunt puternic sulfuroase și ușor alcaline. În formațiunile din cristalin, complexul acvifer se caracterizează printr-o mineralizare foarte ridicată, variind între 57,78 și 63,69 g/l, din
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
fost efectuate în cadrul laboratorului de chimie anorganică al UMF Iași. Nămolul terapeutic de la Nicolina - Iași În incinta plajei din cadrul stațiunii balneare Nicolina - Iași este amplasată sonda D, forajul 3.502, care debitează artezian de la 413 m adâncime și provine din silurian. A fost și este sursa cea mai utilizată sub toate formele de tratament balnear: în cură internă, sub formă de băi, gargarisme, irigații, aerosolizare, pe cale injectabilă și prin ionoforeză. Sonda D este singura sursă de apă minerală generatoare de nămol
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
administrare în aerosoli și inhalații, în afecțiuni cronice ORL și bronșită cronică. Socola În curtea Fabricii de mobilă din Iași au fost executate două foraje de adâncime, care deversează artezian, cu un debit de 12.000 l/24 ore, din silurian. Lipsa de protecție a dus la colmatarea primei surse și scăderea apreciabilă în al doilea caz. Analizele efectuate în anul 1979 arată că forajul al doilea conține apă clorurată, sulfatată sodică, calcică, puternic sulfuroasă, M.T. = 12,771 g/l. S-
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
mtesJ tine, în plexul solar, ulcerîndu-le, lichefiindu-le, colonzîndu-le, făcîndu-ne respirația fierbinte și ochii apoși și gura uscată și arătând ochilor larg deschiși ai emisferelor cerebrale peisaje răvășitoare, pe care le recunosc ca fiind de acolo, din cambrianul, devonianul și silurianul minții noastre, din vremea cîna realul și visul erau contopite într-un tărâm străluminat, din care doar scântei reziduale mai răzbat azi în "cele mai vechi amintiri" și în vise. Primele, chiar primele sânt fulgerări inexplicabile, cu o recuzită de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mijloc și îi prindeam uneori ușurel cu buzele lobul urechii, dar ea mă trăgea mai departe printr-un paradis taxinomic. Am străbătut repede culoare întunecate în care se deschideau ferestrele dioramelor mici, înfățișînd, prin mulaje vopsite grosolan, viața în cambrian, silurian, devonian (doar niște forme subacvatice, greu de identificat, un soi de moluște cu cochilia conică, nerăsucită, și cu tentacule la bot, apoi un soi de știuleți de porumb de un galben nenatural, prinși de fundul oceanului cu pedunculi subțiri), carbonifer
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
miliarde de ani, având informația genetică cuprinsă Într-un nucleu Învelit de o membrană lipoproteică dublă, numită și anvelopă. Plantele terestre vasculare au apărut În sedimentele depuse acum 420 de milioane de ani (la Începutul Devonianului sau chiar la sfârșitul Silurianului), adică aproximativ după 1 miliard de ani de la diferențierea organismelor eucariote primitive; fără Îndoială, aceste prime plante fosile au fost precedate de altele care, fiind lipsite de lignină, nu au lăsat urme În straturile geologice. Înainte de a trece la prezentarea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
000 de specii noi, micro- și macroscopice. Pentru România se estimează aproximativ 10 000 de specii (5 700 inferioare și 4 300 superioare). Vorbind despre marile grupe de vegetale se apreciază următoarele „ere” În evoluție: era algelor (din Precambrian până În Silurian), era ferigilor (din Silurian până În Permian), era gimnospermelor (din Permian până În Cretacic) și era angiospermelor (din Triasic până astăzi, În Cuaternar). În cursul evoluției lumii vii a avut loc o divergență fundamentală Între două tendințe: 1. - tendință animală care a
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
micro- și macroscopice. Pentru România se estimează aproximativ 10 000 de specii (5 700 inferioare și 4 300 superioare). Vorbind despre marile grupe de vegetale se apreciază următoarele „ere” În evoluție: era algelor (din Precambrian până În Silurian), era ferigilor (din Silurian până În Permian), era gimnospermelor (din Permian până În Cretacic) și era angiospermelor (din Triasic până astăzi, În Cuaternar). În cursul evoluției lumii vii a avut loc o divergență fundamentală Între două tendințe: 1. - tendință animală care a selecționat indivizi cu viață
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
creșterea În lungime a acestor organe axiale, uneori cu ajutorul unui meristem intercalar. Meristemele primare sunt, În același timp, organogene (produc noi organe: frunze, flori, ramuri) și histogene (diferențiază țesuturi ale plantei tinere cu structură primară). Primele plante vasculare apărute În Silurianul superior erau mult mai simple decât angiospermele actuale. Lipsite de frunze și de rădăcini, ele prezentau o axă caulinară culcată, cu ramificații de origine dichotomă. Cucerirea spațiului aerian a devenit posibilă prin apariția unui sistem radicular ce asigură o ancorare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele vasculare (terestre). Plantele vasculare au apărut În sedimentele depuse acum 420 de milioane de ani (la Începutul Devonianului sau chiar la sfârșitul Silurianului - era Paleozoică), adică aproximativ după 1 miliard de ani de la diferențierea organismelor eucariote primitive; fără Îndoială, aceste prime plante fosile au fost precedate de altele care, fiind lipsite de lignină, nu au lăsat urme În straturile geologice. În Precambrian, suprafața
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]