76 matches
-
purității, al stării de grație, al transfigurării. Nu o dată, asistăm la un spectacol feeric al naturii care invadează orașul, salvându-l de cenușiu și sordid: „O pădure de foioase și conifere/ cu galerii nesfârșite de păsări/ invadase orașul./ Un făguș silvatica/ își rezema coatele de Intercontinental./ Păsările dirijau autobuzele.../ Din cinematografe ieșeau/ păduri tinere de mesteceni,/ alimentarele erau pline/ de fructe sălbatice/ și ouă de dropii/ ... iar pe covoarele fermecate/ ale poienilor plutitoare/ iepurii albi/ făceau tumbe//” (Vis și tumbe, pag
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1448089871.html [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
dorindu-mi-ți din plin: Serenități să ai, transtemporale! în timp ce eu, nici vorbă să suspin, Inclus în satul amneziei tale. Tiofania/1984 Mestecenii - pentru Popică-Viezure - Poate că-ntr-alte vremuri, de nimenea știute, Ca-n lirice vedenii, când ochii ți-i închizi, Silvaticii mesteceni au fost sublime ciute, Ori galeșe domnițe foșnind printre molizi. într-un eon bucolic - străvechi, de bună seamă -, Fost-au odoare caste a^codrilor semeți, De pictorii romantici împrejmuite-n ramă Și tainic mângâiete în murmur de poeți. Din
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
pentru temerile statelor membre care consideră că populația lor de animale de companie are o înclinație mai mare către anumite boli, și înțeleg că prelungirea propusă va fi finalizată simultan cu programele de vaccinare finanțate de UE pentru eliminarea rabiei silvatice în unele state membre, sunt de părere că aceasta ar trebui să fie ultima prelungire a tratamentului special de care beneficiază aceste state. Știm cu toții că măsurile asimetrice și posibilitățile de derogare nu vor aduce beneficii totale ale pieței interne
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
în acest mod, susținem propunerea Comisiei privind prelungirea regimului de tranziție pentru rabie, aceasta însemnând că finalul regimului va coincide mai bine cu perioada în care Comisia Europeană preconizează că va întrerupe finanțarea comunitară pentru programele de vaccinare împotriva rabiei silvatice în unele state membre. Aceasta este principala problemă de rabie cu care se confruntă UE. Totodată, Comisia a optat pentru o abordare precaută, acordând prioritate prevenirii și considerațiilor sanitare suplimentare privind piața internă și libera circulație a animalelor de companie
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
laborator; ... g) Data confirmării/infirmării diagnosticului de pestă porcină clasică; ... h) Nr. de focare separate identificate; ... i) Localizarea geografică a focarului (focarelor); ... j) Situația epidemiologică a efectivelor de porcine din zona de supraveghere epidemiologică, inclusiv a porcilor mistreți din mediul silvatic, rezervații naturale sau grădini zoologice; ... Ucise n) Măsuri de control luate la data raportării. ... o) Dacă sunt persoane vinovate de apariția bolii. ... FIȘA 7 Proceduri de diagnostic - de supraveghere, de infirmare sau confirmare a bolii 1. Pentru diagnosticul pestei porcine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158355_a_159684]
-
tratamente); ... d) izolarea funcțională a adăposturilor unde a fost suspicionată, confirmată pesta porcină clasică); ... e) respectarea normelor de profilaxie generală cu asigurarea dezinfecției mijloacelor de transport și pentru personalul angajat și vizitator; ... f) limitarea circulației; ... g) interzicerea vânătorii în zonele silvatice. ... III. Măsuri aplicate în caz de confirmare a pestei porcine clasice în alte locuri decât exploatații de animale Pesta porcină clasică poate fi diagnosticată în târguri de animale, baze de achiziții, expoziții sau diferite aglomerări (abatoare temporare de animale), pe timpul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158355_a_159684]
-
din speciile vegetale din paranteză nu pot să se găsească în furaje decât în cantități insesizabile. 1. Cais-Prunus armeniaca 2. Migdala amară-Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb var. amara (DC.) Focke[= Prunus amygdalus Batsch var. amara (DC.) Focke] 3. Jir nedecorticat-Fagus silvatica (L). 4. Camelină-Camelina sativa(L.) Crantz 5. Mowrah,Bassia, Madhuca- Madhuca longifolia(L.)Macbr.(=Bassica longifolia L. = Illipe malabrorum Engl.) Madhuca indica Gmelin [=Bassia latifolia(Roxb.) = Illipe latifolia(Rosch.) F. Mueller] 6. Purger-Jatropha curcas L. 7. Croton-Croton tiglium L. 8
jrc4089as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89252_a_90039]
-
prime pentru furaje C. Impurități botanice 1. Cais-Prunus armeniaca Toate materiile prime pentru furaje 2. Migdala amară-Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb var. amara (DC.) Focke[= Prunus amygdalus Batsch var. amara (DC.) Focke] Toate materiile prime pentru furaje 3. Jir nedecorticat-Fagus silvatica (L). Toate materiile prime pentru furaje 4. Camelină-Camelina sativa(L.) Crantz Toate materiile prime pentru furaje 5. Mowrah,Bassia, Madhuca- Madhuca longifolia (L.) Macbr.(=Bassica longifolia L.= Illipe malabrorum Engl.) Madhuca indica Gmelin [=Bassia latifolia(Roxb.) = Illipe latifolia(Rosch.) F.
jrc4089as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89252_a_90039]
-
puternici. Aspectul femelelor și al puilor nu este atât de colorat, ca al mandrilului mascul adult. Puii, indiferent de sex, au aceeași culoare ca femelele. Coloritul viu al masculului apare la vârsta de cinci-șase ani, odată cu atingerea maturității sexuale. Regiunile silvatice din vestul Africii Centrale, în sudul Camerunului, Gabon și Congo. Datorită vânatului excesiv și reducerii teritoriului de viață, mandrilul este astăzi pe lista speciilor amenințate cu dispariția. În scopul protejării speciei, ar trebui înființate urgent rezervații naturale.
Mandril () [Corola-website/Science/320207_a_321536]
-
a numeroase izvoare cu apă potabilă, folosite în legumicultură pentru irigații. Când părasești apa Sucevei începi să urci și să cobori pe spinări și coaste, străbați pădurile care ne înconjoară și a căror sobrietate te impresionează. Pădurile de fag (fagus silvatica), cu un farmec deosebit, formează un brâu la limita dintre sate și comunele învecinate. Fagul, în aceste păduri este însoțit de numeroși arbori și plante lemnoase: mesteacănul (Betula verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopulus tresnula) și în zona exterioară a
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
C, iar luna iulie cea mai călduroasă cu media cuprinsă între 10-16 grade C. Relieful și clima muntoase permit etajarea distinctă a vegetației în această parte de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus sesilliflora") și stejar ("Quercus robur"), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
arealul sitului: hrib ("Boletus edulis", întâlnit de obicei în pădurile de foioase și de conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de mesteacăn), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), hulubițe ("Russula aurea sin aurata"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între 800-1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Muntelui Zboina Neagră. Are o vegetație lemnoasă și alcătuire floristică aflate în stadiu aproape natural. Este accesibilă din stațiunea Soveja și din satul Lepșa, pe DN 2D, continuat cu DJ 205F. Rezervația conține făgete seculare pure, cu exemplare de Fagus silvatica, avînd vîrsta de aproape 260 ani, circa 35 m înălțime și diametre de pînă la 1,2 m. De asemenea, sînt închegate molidișuri, arborete de molid-brad, cu vîrste cuprinse între 100 și 180 ani, în poienile cărora se întîlnesc frecvent
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
a confirmat un al treilea caz de import de virus Zika în România. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 36 ani, din Cluj-Napoca care a călătorit în Republica Dominicană. Există două cicluri de transmitere a virusului Zika. Primul, ciclul silvatic (sau selvatic), implică un rezervor animal, primatele neumane, și țânțarii vectori, "Aedes africanus", "Aedes luteocephalus", omul fiind în cazul acesta numai o gazdă "accidentală", el fiind înțepat întâmplător în timpul deplasărilor prin pădurile tropicale și savanelor limitrofe, de un țânțar contaminat
Virusul Zika () [Corola-website/Science/335484_a_336813]
-
de nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), scoruș de munte(Sorbus aucuparia). "Pădurile de fag" înconjoară ca un brâu masivul pe laturile sale nordice și vestice, ocupând spațiile cuprinse între 500
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
clar influența elementelor morfometrice - care imprimă zonalitatea verticală, dar și influența elementelor morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag), dintre speciile lemnoase mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus procera, Acer campestris. Pe suprafețe mai restrânse, cu condiții microclimatice sau
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Sturmis vulgaris), vrabia (Passer domesticus) și rândunica (Hirundo rustica). Amfibienii sunt reprezentați de broască de pădure (Rană temporalia), broască râioasa bruna verde (Bufo viridis). Nevertebratele sunt reprezentate prin gasteropode, miriapode, paianjeni. Vegetația comunei este reprezentată de păduri de fag (Fagus Silvatica) și stejar (Quercus robur), aceasta reprezentând doar 20% din suprafața aparținând comunei. Aceste două specii se află în amestec cu specii de brad (Abies albă), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), paltinul (Acer pseudoplatanus), arțarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
de forme endocarstice și exocarstice. Se remarcă etajarea vegetației pe verticală. Pădurile de conifere ocupă regiunile muntoase situate între 1000-1650 m, des întâlnite fiind: molidul ("Picea excelsa") și bradul ("Abies alba"). Etajul fagului, cuprins între 600-1000, are specific fagul ("Fagus silvatica"), frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul ("Carpinus betulus"). Etajului stejarului (până la 500 m altitudine) îi sunt specifice: gorunul ("Quercus petraea"), sângerul ("Cornus sanguinea"). Vegetația de silvostepă, care avea o mare răspândire în trecut a cedat locul culturilor agricole. Pădurile de conifere și
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), iarba câmpului ("Agrostis vinealis"), rogoz (cu specii de: "Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Pe suprafața teritorială a sitului vegetează o gamă diversă de ciuperci; dintre care: vinețică ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agarius silvatica"), roșcovul de brad ("Lactarius deliciosus"), iuțari ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), hrib ("Boletus edulis"), buza caprei ("Boletus subtomentosus"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de bălegar ("Agaricus campestris"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), crăițe
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
solurilor argiloiluviale (soluri brune luvice, luvisoluri albice), solurilor hidromorfe, solurilor neevoluate, cât și complexelor de soluri. Vegetația este influențată de factorii fizico-geografici : climatici, edafici, geomorfologici și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc.
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanța tipului de zonalitate verticală. Pădurile prezintă frecvente schimbări ale etajării, condiționate de orientarea văilor și interfluviilor, de existența abrupturilor petrografice și structurale, de relieful depresionar și de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele sudice - care sunt mai luminoase. Vegetația forestiera de câmpie este slab reprezentată, stejarul (Quercus pedunculatus) este foarte rar și apare amestecat cu carpenul (Carpinus betulus). Dintre arbuști cel mai des întâlniți
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]