400 matches
-
Bistrița, care vin de la est și de la vest, îndreptându-se unul spre celălalt și strângându-și laolaltă apele, mai apoi, în apropierea Bacăului, pentru ca să se reverse împreună în Dunăre, lângă Galați. Relieful comunei, ca și tipul climatic, specific zonei de silvostepă (cu ierni aspre și veri călduroase), sunt favorabile agriculturii și plantației de pomi fructiferi (predomină, deci, producția de cereale, legume, fructe, dar și sectorul zootehnic, de creștere a animalelor și păsărilor). Ritmul economiei comunei Itești este pulsat de activitățile prestate
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
șacalii, gheparzii, zebrele, gazelele, elefanții și maimuțele s-au amestecat într-un ambuteiaj general care a paralizat pur și simplu circulația pe potecile savanei, ca un făcut, a sosit în savană, venind de la miazănoapte, o haită de lupi, animale ale silvostepei, anunțând în toate părțile că se va întruni o mare adunare a animalelor din savană ca să dezbată și să decidă măsurile de salvare a tuturor viețuitoarelor. Ar trebui să vină lupii din nord ca ceva să se îndrepte în savană
tipuri de șoferi în savana bucureșteană by https://republica.ro/tigrul-sacalul-gazela-maimuta-tipuri-de-soferi-in-savana-bucuresteana [Corola-blog/BlogPost/338502_a_339831]
-
fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producție: ... a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3, FD4); ... b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD3); ... c) plop alb - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă (CF, SS). Volumul acestor specii la vârsta exploatabilității tehnice se înmulțește cu un coeficient de corecție de 0,4. Secțiunea B Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier național Articolul 3 (1) Contravaloarea terenului scos definitiv din fondul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207923_a_209252]
-
de împădurire este de aproximativ 3,5%, cu mențiunea că pădurile sunt localizate, cu puține excepții, mai ales în apropierea Dunării, restul teritoriului fiind practic lipsit de vegetație forestieră. Ariditatea climatului plasează întregul județ sub aspect bioclimatic în zonele de silvostepă, de câmpie și de stepă. În aceste condiții climatice și producția agricolă are de suferit, mai ales în lipsa funcționării unui sistem de irigații adecvat. În acest context, având în vedere bine-cunoscutele influențe binefăcătoare ale perdelelor forestiere asupra culturilor și producției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
este de aproximativ 16,21%, cu mențiunea că pădurile sunt localizate mai ales în partea nordică a județului, restul teritoriului fiind ocupat în proporție mică de vegetație forestieră. Județul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, la limită cu silvostepa doar în extremitatea estică. Clima temperat continentală cu nuanțe excesive, cu veri călduroase și secetoase și ierni friguroase dominate de vânturi puternice are efect negativ asupra producției agricole, cel puțin în zonele unde nu funcționează sistemele de irigații. În acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
dezvoltare a vegetației de foioase și conifere în pleistocen; dispariția formelor de climă rece și a multor relicte pliocene ce mai persistau în enclave în holocen. În acest din urmă interval, în spațiul dobrogean pătrund elemente sudice și se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt: pădurea, silvostepa și stepa. Pădurile propriu-zise din Dobrogea de nord se găsesc în două masive: masivul din Munții Măcinului și masivul din Podișul Babadag, la altitudini de peste 200 m. Silvostepa ocupă teritoriile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
formelor de climă rece și a multor relicte pliocene ce mai persistau în enclave în holocen. În acest din urmă interval, în spațiul dobrogean pătrund elemente sudice și se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt: pădurea, silvostepa și stepa. Pădurile propriu-zise din Dobrogea de nord se găsesc în două masive: masivul din Munții Măcinului și masivul din Podișul Babadag, la altitudini de peste 200 m. Silvostepa ocupă teritoriile din jurul acestor masive, precum și teritoriul dintre acestea, situându-se la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt: pădurea, silvostepa și stepa. Pădurile propriu-zise din Dobrogea de nord se găsesc în două masive: masivul din Munții Măcinului și masivul din Podișul Babadag, la altitudini de peste 200 m. Silvostepa ocupă teritoriile din jurul acestor masive, precum și teritoriul dintre acestea, situându-se la altitudinea de 80-200 m. Stepa se găsește, în restul teritoriului, la altitudini în general sub 200 m. Pădurile Dobrogei de Nord aparțin la două etaje de vegetație distincte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
în general sub 200 m. Pădurile Dobrogei de Nord aparțin la două etaje de vegetație distincte: etajul pădurilor de foioase mezofile, care ocupă teritoriile mai înalte, de peste 200-300 m altitudine, și etajul pădurilor submediteraneene, situat la altitudinea de 200-300 m. Silvostepa reprezintă de asemenea un etaj de vegetație dezvoltat între etajul pădurilor submediteraneene și zona de stepă care se află la cele mai mici altitudini. În primul etaj de vegetație apar specii de gorun (Quercus dalechampii; Quercus petraea), tei (Tilia tomentosa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
arbuști (Cotinus coggygria, Cornus mas), la adăpostul cărora se întâlnește Paeonia peregrina ș.a. Prezența pădurilor submediteraneene reprezintă o continuare a celor din Peninsula Balcanică, datorată condițiilor asemănătoare create pe suprafețele mai înalte ale reliefului, precum și influenței Mării Negre (I. Marin). În silvostepă micile masive forestiere sau pâlcurile de arbori, constituite tot din specii de arbori și arbuști submediteraneeni (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora, Cotinus coggygria etc.), alternează cu pajiști stepice în care edificatoare sunt speciile de Festuca și Stipa. Pădurea și pâlcurile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
forestiere sau pâlcurile de arbori, constituite tot din specii de arbori și arbuști submediteraneeni (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora, Cotinus coggygria etc.), alternează cu pajiști stepice în care edificatoare sunt speciile de Festuca și Stipa. Pădurea și pâlcurile de pădure din silvostepă alcătuiesc fondul forestier al celor 6 ocoale silvice din nordul Dobrogei, cu o suprafață de 65.370 ha. În zona de stepă majoritatea teritoriului revine culturilor agricole, în parte pășunilor puternic degradate. Vegetația stepică primară se întâlnește pe mici suprafețe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
738 ha; * șleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie: 4.731 ha; * amestec de stejar pufos cu stejar brumăriu (m): 4.427 ha; * șleau de deal nord-dobrogean de productivitate inferioară: 2.081 ha; * stejărete de stejar pufos pur de silvostepă pe loess: 1.740 ha; * stejărete de stejar pufos pur din silvostep�� pe sol superficial: 1.720 ha. În poienile pădurilor vegetația primară întâlnită este de tipul Festucetum valesiacae, în care apar numeroase specii pontice, cum sunt Adonis vernalis, Allium
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
Quercus polycarpa, Celtis glabrata, Pirus elaeagrifolia, Crataegus pentagyna; - elemente submediteraneene: Quercus dalechampii, Quercus frainetto, Quercus pubescens, Quercus virgiliana, Carpinus orientalis, Padus mahaleb, Sorbus domestica, Cotinus coggygria, Paliurus spina christi,Tilia tomentosa; b) elemente estice, în parte proprii majorității stepelor și silvostepelor din Rusia: Cerasus fruticosa, Amygdalus nana, Acer tataricum; ... c) elemente central-europene: ... - elemente central-europene tipice: Carpinus betulus, Tilia platyphyllos; - elemente central-europene care pătrund și în Europa sudică, eventual în Asia vestică: Quercus petraea, Ulmus procera, Sorbus torminalis, Rosa gallica, Cerasus avium
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
Euonymus verrucosa, Euonymus europaea, Acer campestre, Acer platanoides, Rhamnus cathartica, Tilia cordata, Cornus sanguinea, Fraxinus excelsior, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra, Viburnum opulus. ... 2.3.7. Descrierea stațiunilor identificate Cu ocazia lucrărilor de teren au fost identificate următoarele tipuri de stațiune: Silvostepă externă de stejărete xerofile Bm - i, cernoziom pe loess (cod S1) - megatrofic, oligohidric accentuat, estival uscat - reavăn la uscat Apare pe câmpii orizontale plane sau ușor ondulate, pe substraturi de loess. Condițiile climatice sunt de silvostepă externă, cu caracter continental
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
următoarele tipuri de stațiune: Silvostepă externă de stejărete xerofile Bm - i, cernoziom pe loess (cod S1) - megatrofic, oligohidric accentuat, estival uscat - reavăn la uscat Apare pe câmpii orizontale plane sau ușor ondulate, pe substraturi de loess. Condițiile climatice sunt de silvostepă externă, cu caracter continental accentuat, manifestat în special prin veri calde și lungi perioade secetoase. Condițiile edafice sunt de favorabilitate cel mult mijlocie pentru speciile de arbori xerofili. Troficitatea potențială este foarte ridicată, însă cea efectivă este cel mult mijlocie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
91F0 Păduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); ───────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 91G0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus petraea și Carpinus betulus; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91H0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); ────────────────────────────────────────────��────────────────────────────────── 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91V0 Păduri dacice de fag
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 670 din 1 august 2014 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 20 august 2014. c) arboretele exploatabile din zonele de stepă, silvostepă și câmpie forestieră care au semințiș utilizabil instalat pe cel puțin 30% din suprafața acestora și în care proporția speciilor de stejari este de cel puțin 50%, neincluse în planul decenal de recoltare a produselor principale; ... d) este necesară schimbarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274614_a_275943]
-
etc.). 2. Modificarea prevederilor amenajamentului Unității de producție/Unității de bază ............. este determinată de (descrierea factorilor destabilizatori, biotici și/sau abiotici, necesitatea argumentată a schimbării soluțiilor de gospodărire a pădurilor, instalarea regenerării naturale în arborete exploatabile din zonele de stepă, silvostepă sau câmpie forestieră, neincluse în planul decenal etc.) ........................... 3. Din volumul de masă lemnoasă de ........... mc, prevăzut a se extrage conform prevederilor de la pct. 1: a) ...... mc din ua ................. nu se vor precompta; ... b) ....... mc din ua ......... se vor precompta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274614_a_275943]
-
91F0 Păduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91G0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus petraea și Carpinus betulus; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91H0 * Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. ─────────────���───────────────────────────────────────────────────────────────── 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun; ───���─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91V0 Păduri dacice de fag
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0202 Silvostepa Olteniei, prevăzut în anexă*). Articolul 2 Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat București, 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276966_a_278295]
-
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ───────────────────────────────────────���─────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ──────────���──────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ───────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262259_a_263588]
-
izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233716_a_235045]