5 matches
-
personajul gândește, expunerea trupului gol ca manifestare a dorinței erotice și de adevăr perturbator al simțurilor ascunse prin demagogie, a clădirilor cu forme excentrice înțelese ca spații de meditație intensă a omului nou; cuvinte excitative în discurs fără menajamente, culori simțibile prin senzații în pictură, dar și în construcții (clădiri văruite în roz, mov, verde aprins etc.); tapetarea trupului cu tatuaje cu o adâncă semnificație interioară a personajului, montarea de obiecte pe diferite părți ale corpului (cercei, inele), care să le
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
ai darul a o arăta și eu nenorocirea a o simți numai"96. Un an mai târziu, în articolul fundamental Poezia, avea să reia expresia ca să denumească sensibilitatea lirică feminină: "Fămeile sunt, fără contestație, de o mie de ori mai simțibile, mai tolerante, mai spirituale și mai poetice decât noi; sufletul lor posedă o mai mare porție din acea reflecție poetică ce a căzut peste omenire la originea sa97". "Doza de poezie" e expresia intermitenței și a parțialității, a discontinuității fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
viu al vieții”. SCRIERI: Modeste încercări poetice, București, 1873; Statua lui Heliade, București, 1882; Impresiuni d-un viagiu la Constantinopole și înapoi, București, 1886; Vademecum la Dâmbovicioară, Câmpulung, 1889. Traduceri: Prințesa Constance de S., Douăzeci și patru de ore ale unei femei simțibile sau O mare lecție, București, 1843; [Athanasie Christopoulus, Schiller], în Modeste încercări poetice, București, 1873. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 103-106; Călinescu, Ist. lit. (1941), 301-302, Ist. lit. (1982), 340; Ist. lit., II, 757-758; Dicț. lit. 1900, 757; Faifer, Semnele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289395_a_290724]
-
manifestă sufletul 358 r cel simplu și pretutindenea (esistent) de față. Artistul reprezintator [e] tot atât de departe de espectorațiunile ce izvorăsc numai din simțirea lirică și cari lasă nerodite și cu totul seci multe părți ale operei cât și de intențiozitatea simțibilă întru esecutarea ingenioasă a unui caracter bine conceput - el, ajuns pe acest stadiu cel mai nalt, întinde înainte-ne deodată și într-una adevărul deplin și frumusețea deplină. Secretul acestei trepte, prin care ea se reprezintă ca uniunea (fuziunea) mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conceptul în notele sale; iară syntesis prin care se împreună laolaltă înfățoșările pre cari le cuprinde conceptul sub sine. Analizul se câștigă prin abstracție, iară sintezul prin combinație. Despre semnele concepturilor. Priceperea și dispărțirea semnelor Semn îndeobște este un obiect simțibil care, sau din fire, sau prin învoirea oamenilor, este hotărât spre aceea ca afară de sine să deștepte în noi încă reprezentația ăstui obiect. Acest semn este sau firesc sau voințelnic. Firesc semn este acela care este într-o firească legătură
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]