30 matches
-
fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce se oferă simțual credinciosului prin Sfânta Euharistie. Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul”[21]. Desigur și noțiunea păcatului răsună puțin ciudat în epoca noastră, care a pierdut conștiința colectivă responsabilă, implicit conștiința păcatului[22
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
simț ale omului Valoarea „rațiunii” omului este chiar mai mare când este vorba despre studiu și învățare a lucrurilor in-sensibile: „Astfel și cuvântul a fost dat omului și știința nu precum îngăduie înșelarea simțurilor, că cineva se limitează la lucrurile simțuale, dar cele ce se relaționează cu simțirea, mai mult umplu mintea cu mari așteptări”[94], remarcă același pedagog. Desigur aici cuvântul ierarhului se referă la omul matur din punct de vedere spiritual, a cărui datorie este ca prin minte să
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
muzica respectivă. Nu prin versuri, nu prin țoale, nu prin pretenții, nu prin melodie, nu prin tonalitate, nu prin timbrul vocii, nu prin postprocesare, ci exclusiv prin substanța spirituală, receptată la nivel spiritual (nu intelectual, nici emoțional, nici afectiv, nici simțual, ci ceva dincolo de ele: organul noetic, simțul olfactiv al conștiinței. Cine a citit Platon sau Aristoxen, dar și Noica și chiar Nietzsche, care, cât era el de nihilist, îl numea pe Wagner „satanist”, sau cine doar a răsfoit Ethics for
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker by http://balabanesti.net/2015/11/13/recviem-pentru-un-vis-colectiv-marturisirea-unui-ex-rocker/ [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce se oferă simțual credinciosului prin Sfânta Euharistie. Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul” . Desigur și noțiunea păcatului răsună puțin ciudat în epoca noastră, care a pierdut conștiința colectivă responsabilă, implicit conștiința păcatului Astăzi se
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce se oferă simțual credinciosului prin Sfânta Euharistie. Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul” [105] . Vu alte cuvinte, viața creștină, ca viață de învrednicire universală a omului, îmbrățișează fiecare element omenesc autentic, oriunde și oricând
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce se oferă simțual credinciosului prin Sfânta Euharistie. Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul” . Desigur și noțiunea păcatului răsună puțin ciudat în epoca noastră, care a pierdut conștiința colectivă responsabilă, implicit conștiința păcatului Astăzi se
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
stare de rugăciune curată a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui Dumnezeu, o cunoaștere simțuală și una duhovnicească, cu mult superioară celorlalte două. 3. Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
patima este iubirea nerațională sau ura fără judecată a ceva din cele de mai înainte. Înțeles pătimaș este gândul compus din patimă și înțeles.”[40] Înțelesul pătimaș constă așadar în asocierea gândului la lucruri și persoane cu plăcerea sau durerea simțuală pe care ne-ar putea-o aduce și care stârnește în noi dorința de posedare sau, din contră, mânia și pornirea violentă împotriva lor. Lupta celui ce dorește să trăiască o viață duhovnicească constă tocmai în despărțirea patimii de înțeles
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
e tocmai trecerea în neexistență, câtă vreme destrămarea e numai o împrăștiere, respectiv, o reîntoarcere a trupului la stihiile pământene din care fusese luat. Iar ceea ce se află în această stare, nu se pierde, cu toate că așa ceva trece dincolo de înțelegerea noastră simțuală”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 8, PSB, vol. 30, pp. 301-302. footnote>. Prin Botez, „ne dezbrăcăm de tunicile din piele și ne îmbrăcăm în Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Române, București, 1982, p. 171. 32 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 140. 5 trebuie lăsat să tiranizeze sufletul, ci trebuie supus acestuia 33. Așadar, recomandarea făcută soților creștini de către literatura duhovnicească ortodoxă este aceea de a nu se uni în vederea plăcerii simțuale și de a nu face din aceasta scopul și obiectul esențial al legăturii lor. Ei trebuie să vegheze să nu se lase stăpâniți de plăcere, să nu-și lipească inima de ea, să nu o caute, pentru ca pe măsura înduhovnicirii
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Iorga, mulțumit că a desprins o concluzie totuși temperată, în ton cu modalitatea critică, fără ca ea să sune strident în urechile contemporanilor. "O capodoperă de humor" Senzaționalul este însă o trăsătură cu "două fețe": una trimite la senzația pură, percepută simțual, direct la sursă; cealaltă, se referă la efectul șocant, contrariant al scriiturii cu exces de concret. Intervin aici alte două însușiri ale talentului lui Creangă: întâi, imunitatea la influențe străine, la tendințe din afară (urmare a puținătății lecturilor cosmopolite), care
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
dea acel fel de teatru care să-i dezvolteze și să-i cultive inima; căci precum pe o vlăstare plăpândă un soare prea arzător este în stare să-o usuce; de asemenea și o societate tânără dîndu-i modele numai pur simțuale, o menține în starea de materialitate și-i corupe sufletul. Capitalul intelectual al actorilor ar fi putut să fie întrebuințat în studiarea altui teatru decât în a scenelor cu îndoite înțelesuri. [21 decembrie 1875] NEFERICITUL X Toți ascund scăpările lor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
și lucruri pipăite", remarcă Iorga, mulțumit că a desprins o concluzie totuși temperată, în ton cu modalitatea critică, fără ca ea să sune strident în urechile contemporanilor. Senzaționalul este însă o trăsătură cu "două fețe": una trimite la senzația pură, percepută simțual, direct la sursă; cealaltă, se referă la efectul șocant, contrariant al scriiturii cu exces de concret. Intervin aici alte două însușiri ale talentului lui Creangă: întâi, imunitatea la influențe străine, la tendințe din afară ăurmare a puținătății lecturilor cosmopolite), care
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel, se poate spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel de păcat, prin care a meritat să cadă și el din
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel de păcat, prin care a meritat să cadă și el din cer, adică prin aroganță>><footnote Sf. Ilarie de Poitier, In Cant. Cantic. XII; P. G., 44, 1021 BC
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cunoștinței binelui și răului. Deși neascultarea și gustarea se produc deodată, gustarea se adaogă totuși ca un element deosebit de neascultare. Fiind o materializare a neascultării, gustarea e și împlinirea, dar și urmarea neascultării<footnote Ibidem, pp. 3-4. footnote>. Deci pofta simțuală, ca eliberare a simțualității de spirit, a trebuit să stârnească în spirit mândria, pentru a se putea satisface. De-abia prin mândrie a rupt spiritul din ascultarea de Dumnezeu și l-a aservit sie-și. Actul căderii e prin urmare
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
stârnească în spirit mândria, pentru a se putea satisface. De-abia prin mândrie a rupt spiritul din ascultarea de Dumnezeu și l-a aservit sie-și. Actul căderii e prin urmare în același timp un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind ocrotit în toate acestea de Dumnezeu și bucurându-se de bunătățile lui, săturându-se
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
plăcere. Dar după aceea, prin mistuirea amară a mâncării, se află că e rău. Ca și Sfântul Maxim, Sfântul Grigorie de Nyssa interpretează pomul cunoștinței binelui și al răului, în sensul că el ar exprima pe de o parte caracterul simțual al răului, pe de altă parte echivocitatea păcatului, necesitatea lui de a-și da o aparență a binelui<footnote Ibidem, p. 8. footnote>. Și Cuviosul Nichita Stithatul oferă oferă detalii semnificative cu privire la înțelesurile înalte a celor doi pomi. Întorcându-se
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
păcatul gustării din el, ce-a însemnat această gustare, pe lângă neascultare. Mai întâi, chiar prin materialitatea obiectului în legătură cu care s-a produs căderea, se exprimă o semnificație de ordin spiritual: prin ea se indică o aplecare a omului spre cele simțuale și materiale, într-un act de neascultare de Dumnezeu. Cele materiale ne-au fost îngăduite de Dumnezeu, dar gustarea lor trebuie să se facă în limitele rânduite de El, fără să uităm de El. Gustarea protopărinților din pomul oprit indică
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lui Filimon, care este savuros, și de anumite expresii ale lui. De pildă, târâtoarea umilință, întunecoasa lui intențiune, o infernală tâlhărie, te voi chema la trebuință, fă-mă să-nțeleg, lucrurile sunt cam scumpulețe, făcu un gir de privire, dezmierdări simțuale, îl sărută cu un transport de amor prefăcut, iușchiurzlâc (adică afacere, șmecherie)... - Întreprindeți o adevărată arheologie lingvistică. - Da, sunt sintagme care nu mai apar în limba română, sunt ca niște fosile pe care eu le scot la iveală, le pun
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
în artea noastră artistul singur întrebuințează propria sa individualitate ca material întru manifestarea ideei. Însă el esprimă această particularitate a sa în privirea unei mulțimi curioase. Daca mulțimea nu e decât curioasă și s-a adunat numai din cauza unei plăceri simțuale, atunci e rău și de arte și de artist, nu însă pentru că el se espune și servă unei adunări pestrițe de (prescurtare) omorâre de timp, ci pentru că mulțimea se degradă pe ea însăși la una [mai] curioasă, degradând printr-asta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]