14 matches
-
forme diferite, pictate cu chipuri de sfinți, motive geometrice și flori de câmp. Expoziția a adunat loalaltă harul sculptorului și al pictorului, într-un adevărat sincretism al artelor, puterea gândului și a sufletului, elemente sacre și profane învestite cu virtuți simbolizatoare și tămăduitoare, elemente religioase, vegetale, animale și minerale, cunoștințe religioase și de medicină naturistă, credință și recunoștință față de Dumnezeu căruia a reușit să îi prezinte creația în imagini cât mai vii și luminoase. Pe cruci sunt scrise fragmente pline de
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
poate dezvolta). Ne limităm, așadar, să oferim spre reflecție cititorului o analiză funcțională prin care lauda - sub cele trei forme ale sale: confidențială (între cel care laudă și cel care este lăudat), publică (cu unul sau mai mulți martori) sau simbolizatoare (când cel lăudat este ridicat la rang de model comportamental) (Călin, Marin, 1996, p. 108) - poate fi folosită într-un mod eficient sau ineficient; pentru aceasta considerăm deosebit de util modelul lui J. Brophy (Sprinthall, Sprinthall, Oja, 1994, p.326), redat
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reprezintă capacitatea ce servește ca substitut: tot ce servește ca simbol este o creație și nu o imitație, proces de transformare ce poate fi identificat cu ușurință la copii. Orice obiect care imită originalul (ex: mătura - calul) devine un obiect simbolizator în sine. Mătura folosită de copii reprezintă calul prin sine însuși, obiect ce deservește imaginației și creației. Mătura devine astfel un semn ce simbolizează ideea de cal - obiect ce servește ca substitut. Din acest punct de vedere putem spune că
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
elementul ontologic pentru înțelegere și descifrare a unei opere de artă, dar și pentru concretizarea sa prin intermediul participării la ceea ce oferă: o lume fantastică ce depășește realitatea. Orice obiect semnifică ceva nu doar prin însușirile sale, ci și prin actul simbolizator ce stimulează perceperea și ne încurajează să privim obiectul de artă în funcție de ceea ce exprimă sau denotă. Prin intermediul percepției intrăm în spațiul artei pentru interpretarea simbolurilor, proces ce duce la înțelegerea operei de artă în general. Arta are puterea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
putin, acceptabile, iar critică trebuie să vizeze legitimitatea respectivelor manipulări ale simbolurilor, nu corectitudinea sau incorectitudinea acțiunii în sine de a manipula simboluri, ceea ce ar însemna a nega, în fond, structura simbolică a oricărui joc social. Însă undeva, pe parcursul travaliului simbolizator al comunicării sociale apare impresia (sau obsesia) că utilizarea datelor semnificative ale realității este inacceptabilă. Asupra acestei impresii vrem să ne oprim în final. Cel mai frecvent, acuzele de manipulare (în sensul "ocult" al acesteia) vizează, de fapt, dezinformarea, secretul
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
sau mai mulți martori) este esențială în dezvoltarea comportamentală a copilului, în special dacă el este timid și are nevoie de o sporire a încrederii în sine. Nu în ultimul rând, un rezultat pozitiv poate avea și lauda sub formă simbolizatoare (când subiectul este dat de exemplu celorlalți copii, fără a genera invidii la martorii acestui proces și fără a produceo importantă reacție de supraapreciere la copil).
Părinți de succes: Lauda și critica, eficiență și daune (I) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80177_a_81502]
-
a unei reacții întâmplătoare), îl califică pe acesta drept autor, al cărui fapt îl numim operă. Prin urmare, pe același autor al unei opere sonore îl putem afla sub diferite ipostaze sau competențe de realizare: compozitor; trăitor; artizan; călăuzitor; verbalizator/simbolizator. Asociat fiecăreia dintre ele, aceeași operă sonoră este abordabilă ca: compoziție; mișcare; formă (de expresie); mod (de modelare); simbol (de reprezentare sonoră a sensului). Pe lângă aceste perspective, ținând de atitudinea de tip activ (determinativ) a conștiinței, mai sunt și altele
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
al omului e suplinit de cele două tipuri de metafore: cea plasticizanta și cea revelatorie, prima fiind menită să faciliteze calea spre concretul lumii, a doua fiind destinată revelării. Între aceste două energii ale spiritului se configurează statutul de ființă simbolizatoare al omului. În același studiu din Trilogia culturii 4, e evidență intenția filosofului de a defini spiritul creator și din altă perspectivă decît cea retoric-stilistică. Se cunoaște faptul că pentru Blaga stilul e o componentă inconștiență a oricărei creații culturale
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
fusese esența sa. Limbajul explodează, ca și societatea; este sfîrșitul comunicării. Alienarea totală, provocată de tehnică, ar îngădui, se pare, să primească iertarea. Dar tehnica este incapabilă să mediatizeze, să simbolizeze. Se vrea ea însăși mediatoare exclusivă. Ea este auto- simbolizatoare, aruncînd în întuneric toate celelalte simbolici, devenite din acest punct arhaice și neîntemeiate. De fapt, Ellul vrea revenirea subiectului, a intenției, a sensului, a transmiterii (comunicarea) dincolo de toate aceste obiecte sau operații. B) Contribuția lui Jacques Ellul Două puncte principale
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mai inspirat, poetul "tărîmelor lichide", poet neptunic în adevăratul înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării acvatice. Limbajul lui nu este metaforic (rarele metafore din acest text și din altele sînt convenționale), ci, așa cum îi spune G. Călinescu, simbolizator (E.S.). Eseistul, cu ochi sigur, pune în lumină perla lirică, acolo unde o descoperă la toți poeții din Dimineața poeziei. La Bolintineanu, spre exemplu, sînt citate cîteva inspirate versuri din Conrad: Un vas spărgînd cu pieptul tărîmele lichide; despică p-
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în schimb piesele scrise, unele interpretate pe diverse scene, sunt pretexte de analize. În materie de regie, imaginația lui era atrasă de registrul grav, semnificațiile profunde fiind încifrate în metafore scenice memorabile. Tot astfel sunt și propriile texte dramatice: profunde, simbolizatoare, oarecum romantice, trimițând mai degrabă la Schiller decât la moderni. Hora domnițelor (compusă în 1945, reprezentată în 1968) este tot un fel de baladă, de legendă, în care patosul iubirii este esențial și deviază cursul normal al acțiunii. Ceea ce urma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
ții... Vai, ce amară doctorie. Ingenuitatea se preface pe încetul în sens al miraculosului și în hieratism creștin. În târg servitoarele, ca și săvârșind o taină, se spală pe picioare. Măgarul cu cruce pe spate, pătruns de calitatea sa de simbolizator al inocenței, paște cu umilitate. Apare și cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte stilizată cu miraculoși crapi vizibili: Prin dimineața brumată de-argint, Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai inspirat, poetul „tărîmelor lichide”,, poet neptunic În adevăratul Înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării acvatice. Limbajul lui nu este metaforic (rarele metafore din acest text și din altele sînt convenționale), ci, așa cum Îi spune G. Călinescu, simbolizator. Marea urmărește, În metamorfozele ei rapide, gîndurile eroului (Conrad), e lină sau zbuciumată, sălbatică, după stările de suflet ale călătorului. Tehnică simplă, azi complet abandonată În poezie. Dar chiar și În această funcție decoratoare, marea are la Bolintineanu o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Orice condeiul s-arăte, orice graiul să rostească. Nimic spre asămănare nu pot să Închipuiască!” Există, În fapt, două peisaje: unul intim (locul tainic, ferit, „sub copaciul cel mare”, unde relația de vasalitate, de robire veșnică se săvîrșește) și peisajul vast simbolizator care supraveghează idila și-i dă o justificare cosmică. Conachi are În chip evident simț pentru monumentalitate, vede grandiosul din natură. G. Călinescu nu-l citează (În Domina bona) printre scriitorii români care monumentalizează natura. Conachi este, totuși, printre cei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]