392 matches
-
moment, iar cel dintâi număr al publicației apucă să apară, în sfârșit... Aceasta se petrecea sus, într-una din încăperile clădirii somptuoase a sediului Uniunii Scriitorilor de pe șoseaua Kiseleff, un palat veritabil. Eram, prin urmare, unicul redactor al revistei, fără simbrie, neangajat, probabil din cauza dosarului, lucrând cu bucata. Ce-i drept, tarif bun. Pe vremea aceea, scrisul se plătea bine. Nu numai proletcultiștii profitau de acest lucru. Ciudat, unul din marile paradoxuri ale vremii. Utopia părea aici că brusc ațipește... Țin
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
cînd și-a blagoslovit astfel securiștii. Cu siguranță că Ristea Priboi se simte persecutat și marginalizat degeaba după lectura acestui articol. * Neobosita poliție română nu stă degeaba. Ca să-și arate recunoștința față de medicii care au aceeptat să devină turnători fără simbrie - pîrînd pacienții care suferă de boli incompatibile cu volanul - polițiștii vor face la rîndul lor recensămîntul prostituatelor care suferă de sifilis și le vor retrage din serviciu. Nu ne pronunțăm asupra acestei inițiative, dar vă semnalîm o anchetă din Evenimentul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
de muncă oficiale, particulare, comunitare, după cum acestea se stabilesc între o anumită persoană care muncește și urmează să fie răsplătită și respectiv statul (ori domnul), un particular sau o comunitate [...]"(p. XIX). Dintre termenii cu frecvența cea mai mare (leafă, simbrie, plată, venit, cihac) cel mai vechi este leafă, atestat în documente moldovenești încă din jurul anului 1590, iar salariu apare în acte în Transilvania începînd cu anul 1800. Ca origine, cei mai numeroși sînt termenii din turcă și slavă (cîști, hac
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
sunt cu morile de vânt, ci cu detractori plătiți sau rău intenționați, ca să-și asigure o ipotetică rămânere și după dispariție, agățându-se de pulpana veșniciei lui Mircea Eliade. Dintre nenumărații violatori ai adevărului istoric - și moral, ori cârtitori cu simbrie plătită, medicul Dworschak, după ce le Înregistrează numele (nu ca la o turmă, ci ca la starea civilă) se oprește doar la câțiva din spațiile limbilor engleză, franceză și română. De pe meterezele unei juste aprecieri, cu cei selectați, procedează diferit. Cu
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
și o listă cu oameni de valoare, pentru propria sa igienă lăuntrică. În acești ani ai tranziției ne-am lăsat în prea mare măsură influențați de presa mizerabilistă a unor securiști cu ora, turnători din plăcere și foști adulatori cu simbrie ai ultimilor ani ai ceaușismului. Cînd Săptămîna a renăscut în formula mult mai jegoasă a României mari, mă certam cu tot soiul de intelectuali care se hlizeau citind murdăriile publicate despre alții, după rețeta flegmei aruncate pe reverul cui trece
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
om rupe pâinea Bucuriei la Masa cu Soarele între toți Domnii cu Numele Tapae -Locurile de unde-am plecat între toate popoarele Și-am primit nume de munți și ape, Du-mă pre mine la Mama Pâinilor și-a Colacilor de Simbrie Să mă îndrepte Nemesis, cea încinsă cu nouă brâie, Cum întind Urzitoarele și Țesătoarele lungile trâmbe Așa să mă lungească, destrâmbe Ca pânza cărărilor vieții ce omul va să le umble Nerătăcit, cu neștirbită ținere de minte A formelor sale
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
pică, cronicile nu mai vor să ne apere, voievozii nu mai ctitoresc, și uite, afară zăpezile mor fără leac. Nu mai vor să ne țină, tată, țărânile sparte de vremi, de copite barbare, de viclénii din lună, de clevetitorii-n simbrii. Nu mai vor să ne-adune oasele, ulcioarele ce gem sparte-n pământ. Uite cum am ancorat plopii de zare, copile, cu bandaje și cârpe, să nu sângereze, să nu lăcrimeze floarea salcâmilor în ciuturi, surato. S-au ascuns copiii
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
în cei care ar fi cutezat s-o conteste. Până când revoluția 11 scosese în prim-plan, Ioska se învârtise prin catacombele lumii interlope, printre traficanții de valută și de marfuri vândute pe sub mâna, printre mardeiașii la comanda și turnătorii cu simbrie ai miliției si-ai Securității. ÎI zărisem și eu, o clipă, pe baricada de la Intercontinental, dar pe-atunci figură lui nu-mi spusese mare lucru. Aflasem apoi că, profitând de situafc a doua zi scosese din Comitetul Central saci întregi
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
derutei sociale și morale postsovietice. Figura centrală este un scriitor de underground încă din epoca brejnevistă. Acum însă acesta nu mai vrea nici să scrie, nici să publice; își găsește o ocupație modestă, învecinată cu statutul de boschetar: în schimbul unei simbrii modice, păzește apartamentele locatarilor plecați temporar. Toposul acțiunii este un fost cămin muncitoresc, de fapt un complex uriaș de clădiri, în care viețile și destinele sînt clădite una peste cealaltă, la periferia metropolei moscovite. Giganticul cămin este, în realitate, Rusia
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
ceas Ce frumos ești! Și ce gras! Iar eu -o biată arătare- N-am nici oase pe spinare. Spune-mi, cum de reușești De-așa gras și frumos ești? -Fiindcă-n curte le slujesc, Stăpânii mă răsplătesc. Dar, în loc să-mi dea simbrie, Primesc oase, cârnați, plachie ... Citește mai mult Un Lup costeliv, năpărlit,Stors de sete, hămesit,Întâlnește pe-o cărareUn Câine de rasă: mare,Frumos, gras și instruit,Iar el un schelet arcuit.Împins de-un impuls nativ,Vru să-l
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de-un ceasCe frumos ești! Și ce gras!Iar eu -o biată arătare-N-am nici oase pe spinare.Spune-mi, cum de reușeștiDe-așa gras și frumos ești?-Fiindcă-n curte le slujesc,Stăpânii mă răsplătesc.Dar, în loc să-mi dea simbrie,Primesc oase, cârnați, plachie... XII. LEUL PREGĂTINDU-SE DE RĂZBOI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017. “Mi se pare potrivit Ca un rege cum sunt eu, Oricând să fie pregătit Să-și apere
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
lumii de ocara Uitând de strămoși și glie Acceptând străini de țară Președinți de Românie Mă întreb cum de uitarăm Frații buni de-o vșnicie Jalnic îi abandonarăm Să trăiască-n silnicie Suntem mulți plecați în lume Pentru casa și simbrie Căci doreau să ne sugrume Securiști de Românie Ne-au răstălmăcit trecutul Negustorii de sclavie Pentru-a ne fură avutul Șarlatani de Românie Ne-au trădat lifte străine Prozeliți de anarhie Susținuți de oficine Trădători de Românie Ne-au furat
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
vor fi abator”... frunzuliță cu trei flori vulturi se prefac în ciori sihaștrii - în moșieri omănașii - în vieri unde ai plecat - Hristoase de ne lași tot sub baroase? munții intră sub pământ țara s-a făcut mormânt numai vile cu simbrie umilită Românie: nici tu duh - nici omenie! stăm la maica în chirie... turmuliță de mânzări vin corbii din patru zări hoții merg fercheși pe drum cinstea a ajuns doar scrum... cenușă de-otavă pâine cu otravă! ieri căruțe cu șindrilă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
până în 8 mai 1954, ora 8, a slujit patria ca militar. Scăpat de cătănie, la 24 de ani, s-a-nsurat cu-o fată din sat, Cătălina, și-au venit să-și caute rost tot la Timișoara. Unde n-aveau acoperiș, nici simbrie, nici neamuri. I-a găzduit timp de-o lună tot un consătean, Anton Haiduc, care era mașinist la teatru: așa a ajuns Nica Lazăr la soarta lui. Viața bate tragediile? Primul spectacol important la care a contribuit ca mașinist a
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
că e destul de comod să ne descotorosim de literatură. Sau e la fel de comod să absolutizam literatura. A face literatura... Însuși verbul a face te descarcă de orice responsabilitate. Ești un artizan, un meseriaș al postistoriei, un lucrător care-și câștiga simbria. Mică, evident. A face se opune lui a crede, a iubi, a spera. A face este aproape o corvoadă pentru toți cei care au părăsit patria esențelor din dorința de-a câștiga focurile de artificii ale unei epoci iluzorii și
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
agresiv e, toata, la gură lor. Parcă-ar face, amîndoi, revista presei. Dacă i-am fi auzit înainte de ^89, am fi știut că au o misie: am fi tăcut cu toții mîlc și am fi urmărit, stingheriți, muntele proaspăt. Ticăloșii cu simbrie, care ne-au tras de limbă și ne-au "ascultat" o viață. Acum? Păi, nici acum nu se bagă nimeni în turuiala mizerabilă a ăstora doi. Ne uităm la ei că la niște exemplare dintr-un muzeu al neșansei noastre
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
terț, țuțărul, ceea ce dovedește că bătăliile literare nu se mai poartă strict individual, ci fac apel, tot mai des, la grupuri de interese, la partide sau la terțe persoane, cam în felul în care mafioții solicită sprijinul unor ucigași cu simbrie cînd se luptă între ei. Țuțărul e un fan plătit (nu neapărat în bani), un mercenar în slujba cui are nevoie de el, trecînd de la un stăpîn la altul, chiar dacă mijloacele folosite sînt totdeauna aceleași: violența tonului, trivialitatea de gîndire
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
am arde în aceeași lumânare, Eu ți l-am dat, nici nu mai știu prea bine Cum de s-a întâmplat, de câte ori... Ți l-am pus vindecare pe suspine, Pe lacrimi, serafimi mângâietori. Eu nu ți-am dat sărutul cu simbrie, Ci doar să-ți fie sevă de-nceput, Acum vreau să-ți aduc o mărturie: Când sunt cu tine, eu mă fac sărut! Violeta Cîmpan Referință Bibliografică: SĂRUTUL, de VIOLETA CÎMPAN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526
SĂRUTUL, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382714_a_384043]
-
ți-au fost și nu vii Să-mi fii. Să-mi fii partener și nimica mai mult, Așa cum odată mi-ai fost mai demult, Așa cum în astre n-a fost să ne fie Că glia străbună te-a vrut cu simbrie Pe vecie. Pe vecie în chiar capitală-ai rămas, Acolo ”nevruta” te-a vrut la popas Să nu-ți poată plânge, la cap și picioare, Cei dragi ce rămas-au cu inimi-răcoare, Doar soare... Doar soarele, luna și-o stea
CU MINE, LA GREU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381616_a_382945]
-
întrebarea de ce. De dragul evenimentului în sine? De dragul explicitării unei pasiuni de-o viață? De dragul travaliului stilistic? Ultimul răspuns mi se pare mai plauzibil. L-am suspectat pe Radu Cosașu, la fiecare nouă lectură, că este unul dintre autorii perfecționiști fără simbrie, dintre acei stiliști cărora frazele le ies impecabile din prima încercare. Mi-am imaginat manuscrisele lui curate și între rânduri, și pe manșete. O emoționantă pagină dedicată doamnei Sass (care, dactilografiindu-i prozele, i-a pus nu o dată ordine în
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
o clădire din apropierea centrului urbei, mai exact din Piața Maria. A fost o inițiativă a Asociației Parudimos, a Institututlui Intercultural și a Trustului de Presă Agenda. Săptămâna trecută, orașul a fost gazda a două campanii împotriva discriminării și a prejudecăților. Simbrie mică, muncă multă Suporteri înfocați, scandând lozinci rasiste, oferte de muncă pentru o anumită categorie de vârstă, instituții publice în care accesul unei persoane imobilizate în scaun cu rotile este imposibil - sunt doar câteva dintre aspectele discriminării „mici“, de care
Agenda2006-22-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/285013_a_286342]
-
de a fi ascultați, consolați și înțeleși. Nu alfel vor fi fost cinicii din antichitatea greacă, la care Ion Mureșan s-a raportat dintotdeauna cu simpatie (Diogene e, de altfel, pomenit chiar aici). A intra în logica acestor insurgenți fără simbrie e un joc spiritual care echivalează cu o experiență poetică. Urmărindule raționamentele stranii, Mureșan le învață tipicul și le reduce la „manierisme logice” asupra cărora se poate glosa la infinit. Avantajul său e că n-o face din exterior, că
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
zăpada albă, prin ceață în fiecare dimineață. Îmi sună în timpane trompete despre țară, că-mi vine să plec afară să nu asurzesc de tot. Atâtea glorii au apus și alte destine vin lângă pașii mei fără izbândă Chinuiți fără simbrie și fără dobândă. Mică, în spital, refuzam moartea. Așa era familia mea! Nimeni, nici mama nici bunica nu vorbeau despre ea. Șica, frumoasă cu ochii albaștri, fusese bolnavă mulți ani, avea în privire umbrele frunzelor de castani; abia acum îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]