73 matches
-
adevărată retrospectivă a simfonismului acestui temeinic creator, acestui temeinic gânditor în domeniul formelor, a mijloacelor; este un gânditor ce evaluează eficiența acestor mijloace în scopul definirii unei comunicări ce se așează în buna tradiție a simfonismului european de secol XX, simfonism ce păstrează în egală măsură datele unei inconfundabile spiritualități ce aparține locului. Compozitor și conducător artistic, excelent pedagog, constructor de evenimente în domeniul muzicii contemporane, Cornel Țăranu ni se dezvăluie drept un autentic creator de vocație europeană, creator atașat mișcării
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
2013 la editura timișoreană Eurostampa: Daniela Băcilă (destoinic redactor muzical la Radio România Timișoara), Istoria vieții folclorice în Banat de la începutul secolului al XX-lea până în prezent (o amplă sinteză a vieții folclorice românești bănățene); Constantin-Tufan Stan, Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean (o primă încercare monografică dedicată autorului celei dintâi simfonii din istoria muzicii bănățene, unicul bănățean care a urmat cursuri la Paris, la Schola Cantorum, ca învățăcel al lui Vincent d’Indy, unul din cei șase compozitori din acest topos
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
audiției noastre creații ale repertoriului francez de secol XX. În afara marelui, a celebrului poem simfonic-coregrafic "Valsul" de Maurice Ravel, cele două lucrări inedite ale programului au aparținut unor creatori ce se orientează în sensul unei viziuni relativ actuale, postimpresioniste, asupra simfonismului. Cele "Cinci piese pentru orchestră" de Philippe Hersant și "Noaptea înstelată", lucrare semnată de nonagenarul Henry Dutilleux, pun în valoare în mod strălucit, nu neapărat original, posibilitățile actuale ale aparatului orchestral. Este un aspect căruia colectivul simfonic al Filarmonicii i-
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
larg privind tipologia discursului muzical, de la monodie la polifonia relativ simplă sau cea complexă, raportări armonice tonale sau modale, zone de atonalitate și serialism, mijloace utilizate cu abilă funcționalitate în contextul unei opere simfonice vaste, realmente prețioase în contextul tradiției simfonismului european ; este un important principiu de creație în eficacitatea căruia unii maeștri cred în continuare. Preluate de Casa „Electrecord” cu concursul direct al maestrului, imprimările au fost făcute în diferite perioade istorice; mă refer la participarea diferitelor colective simfonice conduse
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
de părți etc., toate presupunând prezența intonației inițiale într-o formă recognoscibilă în calitatea ei de funcție structurală-arhitectonică și, în egală măsură, procesuală, drept garant al unității, omogenității și integrității discursive a tuturor părților constitutive ale ciclului simfonic; (2) ideea simfonismului, într-o primă accepțiune, s-ar referi la definiția de gen - calitatea unei lucrări de a fi simfonică (monumentală) în opoziție cu concepția muzicii de cameră. În concepția lui Asafiev, simfonismul reprezintă ceva mai mult, deoarece nu este limitat la
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a tuturor părților constitutive ale ciclului simfonic; (2) ideea simfonismului, într-o primă accepțiune, s-ar referi la definiția de gen - calitatea unei lucrări de a fi simfonică (monumentală) în opoziție cu concepția muzicii de cameră. În concepția lui Asafiev, simfonismul reprezintă ceva mai mult, deoarece nu este limitat la identitatea de gen, ci se prezintă ca un mediu natural de realizare a concepției organice. O singură diferență se impune, însă, deoarece Asafiev nu recurge la metafora creșterii organice, ci, mai
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
contrastul relației tonale-expresive între blocurile tematice în secțiunea Expoziție și Repriză, deoarece evoluția de la prima secțiune la ultima este orientată înspre relevarea identității („înrudirii” intonaționale) între temele „încleștate” și, ulterior, „împăcate”. Acești trei parametri - intonația ca sursă a întregului discurs, simfonismul ca elan vital în sens procesual, care străbate (prin) întreaga lucrare (sugestiv fiind germanul durch, englezescul through sau rusescul skvozi) și dialogismul ca principiu conflictual-generativ, definesc natura mutației și diferența specifică între gândirea de tip retoric și gândirea de tip
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pentru întreg secolul al XIX-lea. Pentru Wagner, ideea creșterii dintr-o celulă generativă a unei simfonii reprezintă un dat pe care el îl ia ca atare, în calitatea lui de „alfabet”, însă el merge mai departe, deoarece atât concepția simfonismului, cât și concepția operistică sunt văzute de către el doar ca soluții parțiale (simfonismul lui Brahms sau operistica lui Verdi), drept constituente autonomizate, deci divizate, ale unei concepții mai extinse, care într-un mod organic le-ar sintetiza pe amândouă într-
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
generativă a unei simfonii reprezintă un dat pe care el îl ia ca atare, în calitatea lui de „alfabet”, însă el merge mai departe, deoarece atât concepția simfonismului, cât și concepția operistică sunt văzute de către el doar ca soluții parțiale (simfonismul lui Brahms sau operistica lui Verdi), drept constituente autonomizate, deci divizate, ale unei concepții mai extinse, care într-un mod organic le-ar sintetiza pe amândouă într-un întreg coerent, însă unul amplificat, idee pe care Wagner o realizează în
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Alfred Schnittke, „Cercurile influenței” („Krugi vliianiia”), în D. Șostakovici. Articole și materiale, Moscova, 1976, p. 225 footnote> Este paradoxal, însă, faptul asocierii, în creația lui Schnittke, a acestui „salt înspre polistilistică” cu organicitatea procedurii simfonice, dar și asumarea profundă a simfonismului drept criteriu intrinsec al gândirii și metodei componistice. Șocul contrastului între unitatea organică asigurată prin structurarea procesualității muzicale ca dezvoltare continuă și multitudinea elementelor eterogene inserate în această desfășurare cu funcție de celule generatoare<footnote Acest mod de abordare a citatului
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și de Leonard Cohen, Blood, Sweat & Tears (cu tot cu, atunci revelatul, Ovidiu Lipan-Țăndărică), Jethro Tull, Pink Floyd, Carpenters, ca să nu mai spun de mania jazzistică a lui Chiriac, prin care știa să șlefuiască energetismul amatorilor de hard rock întru parși vele simfonisme ale unor Dizzy Gillespie, Benny Goodman, Dave Brubeck, Duke Ellington, Louis Armstrong, Miles Davis... 1969-1975. Intervalul cel mai drag sufletului meu de rocker melancolic și bluesman vioi din cartierul Balta Albă, elev la Liceul 39 și, apoi, student filolog. Între
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
concert de stagiune al Orchestrei Naționale Radio, concert dedicat în întregime unor celebre pagini wagneriene. Specialist în domaniul literaturii muzicale ruse, în domeniul muzicii italiene de operă, dirijorul Alexandru Samoilă a atacat de această dată zona cu totul aparte a simfonismului romantic german de operă, de secol XIX. De această dată, la Opera bucureșteană, reluarea spectacolului "Faust" de Charles Gounod ne-a prilejuit reîntâlnirea cu minunatul artist care este soprana Leontina Văduva. Și-a construit rolul cu o emoționantă intensitate a
Debutul stagiunii bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9105_a_10430]
-
convingătoare. Opera lui e pătrunsă de un viguros suflu eroic. Beethoven avea convingerea că trebuie să reflecte revolta spiritului independent împotriva orânduielilor feudale, că trebuie să opună intereselor meschine, idealurile înalte ale umanității. De aici decurge acea trăsătură esențială a simfonismului beethovenian și anume întruchiparea unui conflict dramatic adânc, conflict ce caracterizează gândirea muzicală a marelui artist și care are o bază reală, provocat fiind de însăși realitatea înconjurătoare. Atmosfera revoluționară-eroică pe care o degajă lucrările sale, caracterul ferm al protestului
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
muzica programatică, pe care a transmis-o noii generații europene. Această tendință spre programatism, constituie altă trăsătură esențială a simfo nismului beethovenian, constituie mărturia tendințelor realiste ale genialului compozitor, constituie mărturia străduințelor către o maximă expresivitate, către claritate și accesibilitate. Simfonismul lui Beethoven a apărut pe un fundament pregătit de întreaga dez voltare a muzicii secolului al XVIII lea. Simfonia, cu părțile ei contrastante, cu temele ei variate, cu dinamismul ei, cu caracterul de conflict al dezvoltării, cu posibilitățile cele mai
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
prin atmosfera viguroasă, ea prevestește pe autorul simfoniilor viitoare. Abia în simfonia a III-a ,,Eroica”, noua sferă de idei și sentimente își găsește o întruchipare deplină; abia simfonia a III-a reprezintă un hotar, o epocă nouă în istoria simfonismului, abia acum Beethoven apare pentru întâia oară ca simfonist-dramaturg care concepe și tratează fiecare imagine în dezvoltare, în evoluție, în încleștare cu forțe contradictorii. Niciodată muzica n-a răsunat atât de titanic, niciodată întinderea simfoniei n-a atins atâta măreție
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de dispoziții luminoase, de bucurie de viață, grațiosă, plină de farmec și despre care Ceaikovski a spus că ,,revarsă în sufletele ascultătorilor torente întregi de sentimente de bucurie și fericire”. Și-n cele din urmă, piscul cel mai înalt al simfonismului beethovenian, simfonia a IX-a, măreață și impunătoare, monument nemuritor al libertății, care a întruchipat pentru întâia oară ideea ,,înfrățirii milioanelor de oameni”. Simfonia a IX-a, una dintre cele mai grandioase lucrări revoluționar-eroice ale culturii muzicale universale, zugrăvește viitorul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
un mijloc de comunicare între oameni. Și pentru că mesajul de pace și înfrățire adresat maselor populare trebuia să fie înțeles de acestea, el a folosit cuvântul, făcând să răsune, alături de orchestră, vocile omenești. Iată în ce constă esența revoluționară a simfonismului beethovian. Intonațiile de masă, semnalele de fanfară, chemări de trâmbițe, ritmuri de marș, de cântece și dansuri de masă, imnuri, cristalizate și transfigurate în conștiința lui creatoare au prins rădăcini adânci și au servit drept izvor al expresivității noi. De
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
se surpă, îngropând sub dărâmăturile sale armata africană care l-a servit. Koinski, în înaintarea lui către Marea Roșie, este martorul și actorul acestui amurg al zeilor - scrisul lui Pratt are, în momentele sale onirice, cum s-a remarcat, tușa de simfonism demonic a filmelor lui Werner Herzog. Nisipul deșertului adăpostește ruinele abandonate ale imperiului ce a durat doar câteva decenii. Nisipul deșertului înghite amintirea europenilor care s-au rătăcit pe această întindere africană misterioasă și carnivoră. Nisipul deșertului trezește din adormire
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
decoruri, scene, paragrafe, capitole), a semnificativului narativ (jocul actorilor, scenariul, profilul dramatic), și a semnificativului audio-vizual (sincronismul imaginii și al sunetelor text, zgomot, muzică), conexiunile dintre planuri, claritatea, estompările, accelerările, asocierile, montajul paralel, ralentiurile, supraimprimările, deplasările interioare ale personajelor, contrapunctul, simfonismul, minimalismul, imaginile șoc, efectele surpriză, fracturile stilistice, spațiale, cominutive sau simple, visele, incursiunile psihologice, tușele de deriziune, abstract sau absurd, picturalizarea ori simplificarea spațiului, axele subconștientului, halucinațiile, modificările temporale, contururile nete sau difuze, rupturile de formă, rupturile de fond, rupturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
miră că atunci cînd, intrînd pentru prima dată în Filarmonică, țin, cu nesimțire, să bruieze o măsură celestă din Bach. De cîte ori ajung la pasajul acesta din britanicul Benjamin Britten (1913-1976), contrar autoimpusei obișnuinți, dau butonul la maximum, magnificul simfonism zguduindu-mi coșul pieptului. Delirul clipei m-ar putea dezechilibra, dacă n-aș percepe imediat că pasajul transpune doar majestuosul fast al imperiului. Au mai dispărut pîrlitele alaiuri nupțiale cu "să se pupe mirii" și cu zbieretele false de pe trotuare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însăși rațiunile existenței, ale evoluției și ale dezvoltării sale; o muzică ce se conturează prin teme bine gândite și bine delimitate, având o relație între ele sau fiind contrastante, teme ce sunt dezvoltate în deducții, urmări, reinvenții și reprezentări variate. Simfonismul este mai mult decât o muzică - dilatată și mare -, el devine un mesaj personal, o atitudine și o gândire filozofică, o viziune subiectivă sau individuală asupra lumii. Este limbajul optimismului fantazat al lui Haydn, a inocenței lui Mozart, a furiei
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
filozofică, o viziune subiectivă sau individuală asupra lumii. Este limbajul optimismului fantazat al lui Haydn, a inocenței lui Mozart, a furiei titanice a lui Beethoven, a ceremonialismului convins al lui Cherubini sau a melancolicelor solilocuri ale unor romantici, îndeosebi germani. Simfonismul este triumful muzicii absolute, iar atunci când se asociază unor texte sacre sau profane, acestea sunt forțate sau mutilate. În simfonism, muzica este cea care comandă; textul deservește logica muzicii, ascultând de organizarea formală și stilistică a acesteia. Acest lucru a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
furiei titanice a lui Beethoven, a ceremonialismului convins al lui Cherubini sau a melancolicelor solilocuri ale unor romantici, îndeosebi germani. Simfonismul este triumful muzicii absolute, iar atunci când se asociază unor texte sacre sau profane, acestea sunt forțate sau mutilate. În simfonism, muzica este cea care comandă; textul deservește logica muzicii, ascultând de organizarea formală și stilistică a acesteia. Acest lucru a avut loc și în misa-simfonie. Dezvoltarea tematică de tip simfonic permitea depășirea fragmentării missei-cantata și realizarea melodiilor textelor mai lungi
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]