16 matches
-
op.83 de Johannes Brahms și Romeo și Julieta, selecțiuni din suitele nr.1 și 2 de Serghei Prokofiev. Scris la mai mult de 22 de ani de la primul concert pentru pian, această lucrare este puternic pătrunsă de stilul de simfonist al lui Brahms. De altfel și durata este mai lungă decât a unui concert instrumental, ajungând la dimensiunile unei simfonii, cam 50 de minute. Lungimea se datorează faptului neobișnuit de a introduce încă o parte, un scherzo, rupând tradiționala structură
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert Vineri, 26 februarie 2016, ora 19 by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatul-avancronica-de-concert-vineri-26-februarie-2016-ora-19/ [Corola-blog/BlogPost/93008_a_94300]
-
analize și critici literare de o valoare deosebită, cu referire la viața și activitatea marilor personalități ai neamului românesc, și anume: la personalitatea Ion Zamfirescu, celebru filosof prin „scrieri filosofice”, și la personalitatea Ștefan Luchian, pictor român și „un mare simfonist al culorii”... Sub o notă tot mai interesantă sunt articolele despre istoria ținutului Caracal, realizate de Dumitru Botar „Case vechi din Caracal - Casa Stănculescu-Oană-Chirimbu”; despre „Colegiul Național „Ioniță Asan” din Caracal” de Prof. Florian Petrescu și Prof. Titu Vîrban... În
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română by http://uzp.org.ro/domnul-de-roua-o-noua-revista-in-cultura-nationala-romana/ [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
a scris Cvartetul nr. 1 pe la 35 de ani), Enescu (Cvartetul nr. 1, datat 1909, deci la 28 de ani) și Mahler (Partea de cvartet, salvată întâmplător - întregul a fost distrus de autor - este din anii de studii, înainte ca simfonistul ce va deveni să aibă 20 de ani) arată că au fost elaborate în anii acumulărilor (și ai respectului față de modele), ai avânturilor și căutărilor de sine (se văd germenii personalității). Mahler este senin, cu tușe schubertiene; Enescu apare îmbibat
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
compozitorii de mai târziu (vezi Mircea Basarab „Rapsodia româna”). Alături de aceste piese scurte, Ochialbi scrie și câteva lucrări de proporții, clădite pe melodii populare: „Suite la Românescu”, „Patria mea” (1906) și „Scene pitorești române”, demonstrându-i calitățile de orchestrator și simfonist. Moare subit în ziua de 8 decembrie 1916 la Petersburg, în Rusia. Ziarul „Novoie Vremja” din 9 decembrie scria în necrologul publicat imediat după deces: Lucrări pentru voce și pian: Lucrări instrumentale: Lucrări pentru orchestră:
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
unei expoziții pornind de la o singură idee tematică, cu un contrast care deseori este amânat pentru secțiunea finală; explorarea constată a neașteptatului, imprevizibil deoarece sursa surpriză de schimbări se schimbă în fiecare lucrare. Punctul culminant al realizărilor lui Haydn ca simfonist a venit în anii 1785-1795. O însărcinare de la Paris a dat naștere unor șase noi simfonii ( nr. 82 - 87 ) pentru concertul de la „Loge Olympique” urmate de simfoniile nr. 88 și 89 ( „Tost”- 1787) și nr. 90-92 (din 1788). În aceste
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
celor șapte simfonii ale lui Sibelius oferă ocazia de a observa evoluția stăpânirii ideii de mișcare și a autodisciplinei sale. Sibelius declara că ""ceea ce este esențialmente simfonic este curentul irezistibil care parcurge întregul, și aceasta prin opoziție cu pitorescul"." În calitate de simfonist, Sibelius, ca și Mahler, nu renunță la tonalitate, iar procedeele atât de eficace la care a recurge pentru a asigura continuitatea dinamică, integrând-o unei lentori cosmice sau mitice, "măturând" totul în trecerea ei - pedale lungi, note ținute izvorând din
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
în înălțime cele ale lui Varèse . Ea întoarce spatele configurațiilor polifonice ale trecutului, în aceeași manieră în care astăzi studiul suprafețelor întoarce spatele geometriei euclidiene . Muzicianul englez Constant Lambert afirmă că Sibelius este nu numai unul dintre cei mai mari simfoniști de la Beethoven încoace, dar și "una din cele mai desăvârșite expresii din punct de vedere al formelor din câte a produs spiritul omenesc" . Marea forță a talentului său constă în ineditul mijloacelor de înveșmâtare a ideilor muzicale, libertatea expresiei și
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
am făcut rolul ăsta, să-mi dai două perechi de palme! Au trecut treizeci de ani de atunci. Am auzit că s-a mai relaxat cu vârsta, că i-a făcut un copil unei plasatoare de la Scala... El era bun simfonist, dar nu cunoștea vocile chiar la fel de bine. De câteva ori, mi-a cerut niște lucruri care m-au făcut să îi spun: — Riccardo, fallo tu, per vedere com’è! Quanti chili d’aria bisogna prendere per fare questa frasi? A
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
întregul ciclu Proust și toate preludiile, fugile, toccatele și passacagliile lui Bach. Aș fi cel mai snob și cel mai fericit Robinson Crusoe. R.P. Asta dacă n-ați da peste un Vineri manelist... A.R. Atunci aș inventa un Joi simfonist. Dar știți ceva? Mi-e puțin teamă ca acreala bătrâneții să nu-mi strepezească unele pasaje din Proust care m-au entuziasmat în tinerețe. Cam așa ceva am pățit când am recitit André Gide. Bun. Actori preferați. Laurence Olivier în Hamlet
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
uraganarea dorului de primenire” și au trecut cu vederea „realitatea abisurilor, aureola melodiindă a fulgerelor”, mulțumindu-se să „architectonizeze” sărăcia, „în forma banalului același”. În ce privește „eternul scâncet pentru ceea ce a fost”, neputința autodepășirii, asimilată neronianului qualis artifex pereo!, soluțiile converg: „Simfoniști de-ai lui Barrès, țintuiți ceea ce-a fost în cavoul impasibilității; turnați mirodenia vieții peste veninul efemer al îngropării; așterneți pânza fluturândă a imaculatelor avânturi peste cenușa inactualului; trâmbițați imnuri triumfale, sărbătoriți grandoarea eternei primeniri.” Această retorică juvenil-teribilistă reflectă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
realizarea Casei „Electrecord”, și anume editarea ciclului integral al celor opt simfonii datorate maestrului Pascal Bentoiu. Evident, nu aspectul cantitativ este cel important, ciclului simfonic la care fac referință i se alătură Poemul concert „Eminesciana III”. Pascal Bentoiu este un simfonist care își argumentează orientarea inclusiv în plan muzicologic - cu ani în urmă ne-a oferit acel substanțial opus, Gândirea muzicală; ...inclusiv atunci când a conceput ultimele sale cvartete de coarde, spre exemplu. Originalitatea gândirii sale artistice poate fi observată considerând sfera
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
Orchestra Filarmonicii din Cluj condusă de Erich Bergel și Cristian Mandeal, Orchestra Filarmonicii din Timișoara condusă de Remus Georgescu. Editarea întregului ciclu simfonic păstrează, de asemenea, un caracter în anume măsură documentar. Cui să atragi atenția că unul dintre marii simfoniști europeni ai celei de a doua jumătăți a secolului trecut merită a dispune de o imprimare specială, riguros etalonată, într-o ediție unitară? Revenind la ciclul simfoniilor maestrului; este, oare, cazul să înțelegem că domnia sa preia un consemn - sau o
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
ba, dar și pentru o mai bună funcționare a mentalului colectiv românesc. Afectat la rându-i ba de inundații, greve, situația pensiilor - „cetățenii seniori“ fiind dintre marii consumatori de muzică simfonică -, a compensatelor, de căderea guvernului sau gestionarea umorilor primului simfonist al țării. Sigur că avem nevoie de Festivalul Enescu, devenit deja, pentru o anume generație care i-a apucat debutul, un punct de reper și raportare la propria existență. Am trăit cu Festivalul Enescu, așa cum ne-am străduit să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
deschis larg porțile spre arta viitorului, iar moștenirea lui artistică a devenit terenul pe care a încolțit arta lui Berlioz, Liszt, Schumann și Wagner. Numele lui Beethoven a rămas înscris în istoria muzicii occidentale, ca numele celui mai mare compozitor simfonist, iar simfonia a fost cea mai importantă formă de manifestare a geniului marelui artist. Prin Beethoven, simfonia și-a dobândit însușirile care au făcut-o să devină culmea cea mai înaltă a genurilor orchestrale, exponenta supremă a muzicii instrumentale. Însemnătatea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
fost cea mai importantă formă de manifestare a geniului marelui artist. Prin Beethoven, simfonia și-a dobândit însușirile care au făcut-o să devină culmea cea mai înaltă a genurilor orchestrale, exponenta supremă a muzicii instrumentale. Însemnătatea lui Beethoven ca simfonist constă în aceea că a adus în simfonie un conținut nou. Viața, moartea, soarta omului, lupta pentru fericire, durerea pierderilor și bucuria înaripată a victoriilor, iată conținutul simfoniilor sale, în care geniul muzicianului se înalță până la culmile generalizărilor artistice puternice
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
generații de dirijori considerată mult timp de mâna a doua și pe care doar scurgerea vremii și reașezarea înceată a valorilor o repun pe un fundament proeminent; o generație ai cărei dirijori au lăsat fiecare în urmă integrale ale marilor simfoniști ce au fost Bruckner și Mahler. Într-o discuție cu Elena Matheopoulos, pentru cartea acesteia de portrete dirijorale, Tennstedt povestea că s-a apropiat târziu de Mahler, la vârsta de 43 de ani. Dincolo de „misterul“ ce înconjoară momentul în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]