3 matches
-
formă populară și utilizează unele elemente tradiționale; tipul de strofa cel mai des utilizat este catrenul alexandrin, separând fiecare vers în două jumătăți de căte șapte silabe, printr-o cezura ce corespunde sfârșitului cuvântului și al grupului fonic, împiedicând apariția sinalefei și cu o singură rimă consonanta în toate versurile. Opera principala a lui Gonzalo de Berceo are o introducere alegorica, în care autorul se prezintă pe sine însuși în cadrul Naturii idealizate, servind odihnii omului și simbolizând virtuțile și perfecțiunea Fecioarei
Gonzalo de Berceo () [Corola-website/Science/307990_a_309319]
-
felicitarea pe care i-a trimis-o domnului Larrañaga, când l-au ales membru corespondent al Academiei: Pe cel ce vocea-și schimbă... Cu bastonu-ai să-l bați. În primul din aceste versuri deja clasice, cititorul grăbit va Întrezări o sinalefă, figură repudiată de auzul fin al lui Zúñiga; În al doilea, cuvântul baston poate Îngreuna mersul. Două conjecturi Îl tentează pe savant. Una că baston, vorbă rar folosită acum, e o relicvă prețioasă a limbii din acea epocă, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să afirme, o dată pentru totdeauna, că limba era a sa și că el o potrivea după voia inimii. Cândva, un dominus pedantesc, din cei de care nu ducem lipsă nicicând, i-a reproșat cine știe ce vers care, dacă ținem seama de sinalefă, greșise numărul silabelor. Zúñiga i-a dat o replică ajunsă faimoasă: „Număr greșit? Număr greșit? O să număr cu degetele.“ Orice comentariu e de prisos. Chiar dacă era un catolic get-beget cam din topor, Morarul nu a ignorat claxoanele democratice care asurzeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]