791 matches
-
fuseseră gândite și expuse, deși Costel mai bâiguia din când în când precum că: jio sui profesior... Însă dulăii în costume protecție asemănătoare cu ale lui Robocop, având moace perfect indiferente, îl duceau pe sus la autocar, fără să se sinchisească de miorlăiturile lui. Erau ruși și, absolut firesc, nu le păsa de nimic. Ajuns la autocar Verdunel izbucni în plâns și-și dădu seama că îi iubește pe toți, inclusiv pe elevii care-l înconjurau, drept care începu să-i îmbrățișeze
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
nu se deschise, o lovi nerăbdătoare cu piciorul încălțat în pantoful lucios, nou, cu toc înalt. Ușa alunecă fără nici un zgomot la perete și ea se repezi în spațiul acoperit de lacurile scânteietoare a unor oglinzi minunate, fără a se sinchisi când camera se închise la loc. Era cu adevărat magic! Ochii îi scânteiau precum stelele, iar din păr păreau să țâșnească raze care-i luminau întregul chip. Arăta ca o zână! Ea era aceasta! Unică, superbă, minunată și perfectă! Fascinată
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411441375.html [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]
-
mamei la adresa acestuia îl încredințară că nu era fiu legitim. Cum se face că bastarzii conduc întotdeauna imperii? Întrebarea nu-și găsea răspuns. După complotul în urma căruia Filip cel Șchiop își pierdu viața dragostea fiului pentru Olimpia, care nu se sinchisea să lase cu de la sine înțeles impresia că moartea soțului nu o surprinse vreun pic se preschimbă în ură înăbușită în primă fază după care disprețul cu care întâmpina vociferările pe după colțuri care o învinuiau pe aceasta de crimă înrădăcină
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
nopții care îți aduce muza la ureche și-o face să-ți șoptească cuvinte împletite cu Pământul sau Universul. Nici măcar nu sunt sigură dacă simt ceva, știu doar că depărtarea dintre noi strigă din răsputeri la mine, fără să se sinchisească deloc, nu știu ce-o avea, că în spațiu este doar o barieră invizibilă care împarte lumea dintre noi, în două. Și atunci încep, la rândul meu să-i strig că visele mele se fac spirale și mă-nconjoară, neștiind
DEPĂRTARE, VEZI-ŢI DE TREABA TA! de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Departare_vezi_ti_de_treaba_mihaela_mosneanu_1393681396.html [Corola-blog/BlogPost/367445_a_368774]
-
părea să fie soția doctorului. Am aflat că era femeie școlită, medic cu studii în străinătate, o recomandase elogios Anica, deși era evident că n-o prea avea la suflet, fapt de care cumnată-sa nu părea că s-ar sinchisi. Anica, la fel ca frate-său, se simțea bine între lume, pălăvrăgea câte-n lună și în soare, astalaltă stătea retrasă, ai fi zis că era posacă, dacă nu i-ar fi mijit mereu în colțul buzelor un zâmbet, de
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
cușnițele, icre, pateuri, ciuperci umplute, plăcintă cu carne, tobă, șorici, lebăr, alune, sărățele, salată boeuf, conopidă cu maioneză, brânză și legume, toate împrăștiate printre sticlele de apă, băuturi alcoolice și răcoritoare, tacâmuri, farfurii și șervețele. Părea că nici unul nu se sinchisea de prezența celuilalt, se auzeau chiar trei, patru voci în același timp, hohote de râs și muzică populară, ba în surdină, ba asurzitor de tare, după bunul plac al celor doi pici, care se jucau cu telecomanda DVD-ului. - Fane
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
Foto: Guliver Getty Images Mereu mi-a fost greu cu cadourile pentru zilele de naștere. O obligație socială, despre care am aflat recent că alte popoare se sinchisesc prea puțin. Nu mi-a plăcut nici să primesc, nici să ofer cadouri. Eram mereu stânjenită atât când se apropia ziua mea de naștere, cât și când se apropia ziua de naștere a prietenilor. Având mulți prieteni, eram stânjenită o
„Ce vreau să-mi iei de ziua mea...” O tendință în România la aniversări: cei care-și fac cadou propria zi de naștere by https://republica.ro/zce-vreau-sa-mi-iei-de-ziua-mea-o-tendinta-in-romania-la-aniversari-cei-care-si-fac-cadou-propria-zi-de [Corola-blog/BlogPost/337712_a_339041]
-
și cu cizme din piele maro, care trecea călare pe străzile Bacăului sau pe poligonul de instrucție. Când trecea prin Bacău, târgoveții se uitau mirați, alții priveau cu ochi răi și comentau neprietenos apariția ei, dar dânsa nici nu se sinchisea de bârfele lor și trecea mai departe. De câteva ori am zărit-o și noi pe poligon, când mergeam să culegem gloanțe și ea trecea de la pas la trap și la galop de-i fluturau pletele blonde în vânt. Ce-
VIZITA REGALA de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1455555366.html [Corola-blog/BlogPost/350359_a_351688]
-
se grăbi să-l ocupe în întregime pentru întreg grupul. Astfel se înghesuiseră toți într-un compartiment, scăpând de bagajele din spate și se așezaseră fiecare cum putea, chiar și unul în brațele celuilalt. De peisajul de afară, nu se sinchisea nimeni, nu aveau timp preocupați de propriile lor gânduri, de căldură, de înghesuială, dar să mai și admire pe unde trecea trenul în mare viteză. Cu câteva poante și bancuri spuse mai mult din plictiseală de câțiva băieți, ajunseră într-
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_la_mare.html [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
care s-au întrecut în a-i memora scrierile frumoase, a-i juca rolurile pasionante, sau a-i recita poeziile splendide, multe − tot așa ...„kilometrice”. Un bun prieten de-al meu mă mai „mustră”, ...așa câteodată, că eu nu mă „sinchisesc” să învăț nici măcar o poezie de-a mea pe dinafară, darămite de-a altuia. Astăzi însă, m-am gândit să tragem cu toții o linie și să adunăm, pentru a ne forma o imagine, ...măcar aproximativă, despre „câți Shakspeare-i care crează
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
avut semne că rămăsese grea. Nici nu se punea problema de păcat! Mama ei jura că fetița este curată mai ceva decât era la naștere. Obișnuiți cu astfel de miracole foarte frecvente în satul lor, gropenarii nici nu s-au sinchisit. Însă Saveta ca să fie sigură de succes, l-a contactat și pe părintele Dimitrie. S-a pregătit cum știa mai bine, a luat un kil de țuică, un curcan, plus o damigeană de vin și a plecat să se spovedească
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
gură și cu dinții sterpeziți de invide. Care pe care! O dată ce au salutat-o, ei, oamenii politici și oamenii de afaceri, ba, chiar si autsiderii au un subiect neutru pe care să-l foarfece. ,,Nebună,, de La Diligenta! Mărțina nu se sinchisește de bârfe. Surâde. Trece printre ei, stâlpii societății, cu spinarea dreapta, cu umerii liniari și burtă supta. Rece, rigidă că o stareța de mănăstire. Femeia merge în sens invers decât o fac ceilalți”. Faptul că eroina merge întrucâtva împotriva curentului
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
pe oratori! Altul fură când e noapte Soarele de la amiezi N-a făcut din brânză, lapte Da-i cu ochii pe cirezi Fură taler de balanță Și statui fără vedere Magistrații din instanță Care n-au nici o putere Nu se sinchisesc de probe Nici de cei ce vând vreun pont Cât mai costă azi trei robe Să le-aprobe-ntr-un decont?! Nici de martori n-au habar Că vând totul pe arginți Când simt banii-n buzunar, Nu le pasă dacă minți Câtă
DINTR-O STANŢĂ ÎN INSTANŢĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Dintr_o_stanta_in_instanta_ion_untaru_1333424129.html [Corola-blog/BlogPost/346193_a_347522]
-
trebuie să dăruim; “Psalm pentru sufletul iubitei”; Citește și dă mai departe”; “Quo vadis, Homine?” - aceasta din urmă - remarcabilă prin mesajul cuprins în ea: iată, în nepăsarea lor, oamenii au uitat de Dumnezeu, nu se mai roagă, nu se mai sinchisesc de cele sfinte: “Așa se face că ești de prisos, / Năframă pentru lacrimi și durere, / Și ești înmormântat până la os / Chiar și în psalmi pioși de înviere - // Așa se face că, de viu, în ziduri, / Îți facem locuință de istov
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
viguros, omul simți cum totul se învârte în jurul lui și căzu pe trotuar cu capul sprijinit de o lespede. Nu mișca, privea doar cum mașinile luxoase, ce îi treceau prin fața ochilor împăienjeniți de durere, îl luminau cu farurile lor orbitoare, nesinchisindu-se nicicum să staționeze o clipă și unde din dreptul geamului coborât să îl întrebe ce are. Nici oamenii, care au trecut pe lângă el, nu au binevoit să se oprească, din drumul lor plin de griji și de nevoi, să
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_imi_plange_ziua_ce_a_trecut_eseu_.html [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
ticsite cu bijuterii de aur, podoabe, și câte și mai câte lucruri de artizanat. Noi ne uitam, apoi plecam. Unii vânzători, mai experimentați, știau că românii n-au bani să cumpere la shop-ul lor, de aceea nici nu se sinchiseau să deschidă un ochi la trecerea noastră. Am obosit și noi să ne închinam fără rost pe la galantarele cu aur. De fapt, acolo, la Karachi, se intersectau călătorii din tot felul de neamuri și religii. Unii erau musulmani, alții erau
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
fi întâmplat. Cei mai mulți dintre ei își scoteau câte o oglinjoară din servieta diplomat în care își aranjau cravata iar câte o secretară mai grijulie, conturul buzelor cu un ruj vinețiu. Erau însă și alții care traversau strada fără să se sinchisească de apa pe care nici nu o remarcau și ajungeau uscați pe trotuarul celălalt. În locul unde mă întâlnisem cu prietenul meu, am simțit deodată o furnicătură pe șira spinării și am tresărit. Îmaginea lui tridimensioanlă mă privea cu insistență. Inconsistentă
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
votca să stau în echilibru. Giulia, în înghesuială își fixase spatele frumos la Edy, patinase spre mine și își eliberase sânii exact, cu precizia unui metronom în mâinile mele. Așa potriveală n-am mai întâlnit ... nici nu ne-am mai sinchisit de ceilalți și-am început să o ling pe buze. Erau moi și dulci ca aroma piersicilor prea coapte. Ne-am luat în brațe fără să ne mai intereseze nimic. Mimi, a înțeles ... s-a întors cu fundul la mine
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
ne studiam înflăcărați. Giulia când își aducea aminte să răsufle iar o apucau nervii, - Edy, nu te mai foii atâta! Și iarăși ne mângâiam decupând părți din noi! Giulia își aminti de bluză și îmi șopti tare, fără să se sinchisească ... trăiam cu certitudinea, că suntem singuri, toată lumea se evaporase la 100 de grade. - Stai să o dau jos că ne încurcă! Și își azvârli bluzița în capul lui Edy, de care uitase. Edy nu făcea în continuare nici o mișcare ... înlemnise
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZEIȚA CU BALANȚĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu se sinchisesc de probe Nici de cei ce vând vreun pont Cât mai costă azi trei robe Să le-aprobe-ntr-un decont? -------- Un lipsit de apărare capotează. Dar mai des Cine dă cu pumnul tare, Are cel mai mult succes Dați-mi numai o
ZEIŢA CU BALANŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Zeita_cu_balanta.html [Corola-blog/BlogPost/341826_a_343155]
-
Nu departe, în apropierea bisericii din comună, se afla și gospodăria femeii pârâte, că ar lucra clandestin. Fără a mai bate la poartă și în speranța că femeia nu se va ascunde de el, inspectorul intrase în curte. Nu se sinchisise prea mult de lătrăturile câinilor. Încercase în câteva rânduri să se facă auzit de cineva din casă, dar degeaba, nu se arătase nimeni. Din vecini o altă femeie, îi spusese să nu mai bată în geam, că femeia este dusă
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Blestem_sau_dreptate_divina.html [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
suboptimalitate față de mediul lor înconjurător; speciile sau se degradează, fie treptat, fie brusc, prin mutație, și pier, sau se ridică treptat sau brusc, prin mutație, către echilibru / stabilitate / optimalitate. * Ceea ce este curios în Galápagos: faptul că animalele nu se mai sinchisesc de prezența oamenilor. Treci pe lângă ele, aproape, și acestea nu fug ori zboară, ci se uită la tine: parcă pozează la fotograf! Referință Bibliografică: Neutrosofia în Galápagos / Florentin Smarandache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2298, Anul VII, 16 aprilie
NEUTROSOFIA ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1492339426.html [Corola-blog/BlogPost/354457_a_355786]
-
ar fi putut să își desfășoare în voie, ani la rând, ghemul propriilor orori caracteristice, desenând nonșalant în praful gros al istoriei dâra hidoasă a chipului ei satanic, fără ca istoria însăși, dimpreună cu „mistificatorii” ei de serviciu trecători, să se sinchisească vreodată în acest sens. Singurul lucru pe care îl cunosc, dacă e să mă refer la întrebarea care mi s-a adresat, mai bine zis, pe care îl trăiesc pe propria-mi piele, este faptul că astăzi se calcă în
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
din când în când se impune atenției lumii ca plagiator notoriu vreun șef de stat sau ministru, care mai apoi sunt determinați să-și dea de îndată demisiile de onoare. Ori Ponta, rămânând în continuare prim ministru fără a se sinchisi de onoarea sa avariată, constituie un caz aparte: de surpriză până la nedumerire pentru străini, de indiferență până la susținerea sa patriotică pentru grosul românilor. În urmă cu câțiva ani se vorbea de zeci de mii de diplome și titluri științifice obținute
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_unde_dai_si_george_petrovai_1371128683.html [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
de-un vajnic Cod penal cu toane. Ba și mai și, își rostuiesc cu bani o scurtă-ntemnițare, captivi să fie-apoi o viață în cușca faptelor acuzatoare. N-admit să piardă nicio clipă din viața lor nelegiuită și prea puțin se sinchisesc că România-i vlăguită, c-adică într-un sfert de veac necinstea a ajuns în frunte, iar cinstea stă să-și deie duhul sub al nesocotinței munte. Tocmai de-aceea țara noastră e bipolară-n toate cele: Un bine în
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]