48 matches
-
anumite emoții și sentimente; h) cunoașterea pozițiilor fundamentale și capacitatea de a opera cu acestea. în funcție de aceste elemente ale psihomotricității se pot identifica mai multe tipuri de tulburări, dintre care cele mai importante sunt: 1. Tulburări de expresie motrice: a) sincineziile - mișcări simetrice involuntare ale părții opuse care însoțesc mișcările voluntare ale părții active; b) paratoniile - ticurile și mișcările ritmice; c) tulburări de dominanță cerebrală - dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare, cu implicații grave în special în activitățile grafice școlare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Examinarea psihiatrică adaptată vârstei subiectului. 7. Examinarea psihologică: a) investigarea personalității prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului intelectual prin: a) teste de dezvoltare individuală; b) teste analitice și calitative ale inteligenței; c) teste colective de inteligență; d) teste individuale verbale și de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
imitarea mișcărilor, fapt ce influențează negativ formarea multor deprinderi; posibilități reduse de valorificare a indicațiilor verbale în organizarea și corectarea comportamentului motor din cauza reducerii capacității de înțelegere a mesajului verbal; probleme serioase în orientarea spațială și temporală, frecvența crescută a sincineziilor, dificultăți în realizarea relaxării voluntare a unor grupe de mușchi și în trecerea de la o mișcare la alta. Percepțiile prezintă deficiențe ale analizei și sintezei (au nevoie de un timp mai mare pentru a realiza analiza și sinteza); desprind cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
culcat pe spate / dorsal, culcat pe față / ventral, culcat pe o parte / lateral etc.). În funcție de aceste elemente ale psihomotricității 1 se pot identifica mai multe categorii de tulburări, dintre care cele mai importante sunt: 1. Tulburări de expresie motrice: a) sincineziile - mișcări simetrice involuntare ale părții opuse care însoțesc mișcările voluntare ale părții active; b) paratoniile - ticurile și mișcările ritmice (întâlnite frecvent în sindromul de instituționalizare sau în carențele afective majore la copil); c) tulburări de dominanță cerebrală - dispraxiile (mișcări lipsite
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în dificultate - seturi de acțiuni convergente și structurate oferite de instituții publice sau private care primesc copii în sistem rezidențial sau de zi, pentru a recupera, educa și profesionaliza copiii sau tinerii care au probleme de adaptare și inserție socială. sincinezie - mișcare involuntară a unui membru, asociată cu mișcarea voluntară a membrului de partea opusă, care afectează coordonarea motorie a segmentelor corpului prin tremurături și spasme, parazitând anumite acte motorii. sindactilie - malformație congenitală caracterizată prin prezența degetelor unite/alipite la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Examinarea psihiatrică adaptată vârstei copilului. 7. Examinarea psihologică: a) investigarea personalității prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului intelectual prin: - teste de dezvoltare individuală; - teste analitice și calitative ale inteligenței; - teste colective de inteligență; - teste individuale verbale și de performanță. 9. Indicatorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și ritmului ........................................................................ 4. Percepția și reprezentarea mișcărilor Percepția mișcării obiectelor ............................................................................................. Percepția propriilor mișcări ............................................................................................. Reprezentarea ideomotrice ................................................................................................ III Aptitudinile motrice Forța ................................................................................................................................. Viteza ................................................................................................................................. Rezistența ........................................................................................................................... Îndemânarea ........................................................................................................................ IV Evaluarea praxiei și a mișcărilor active Proba marionetelor ............................................................................................................... Pianotajul Ozeretzki ............................................................................................................... Prinderea unui obiect ............................................................................................................ Mobilitatea membrelor inferioare .......................................................................................... Grafopraxia ........................................................................................................................ Sincineziile ........................................................................................................................ Proba lui Ray ..................................................................................................................... Paratoniile (ticuri și mișcări ritmice involuntare) ..................................................................... Observații și recomandări ANEXA 20 Unitatea ................................................ Nr. ........../.............. Localitatea ............................................. Județul .................................................. Fișă de examinare complexă și evoluție logopedicătc "Fișă de examinare complexă și evoluție logopedică" Date generale Numele și prenumele ......................................................................................................... Data și locul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unui fonem, a unei silabe (de obicei, repetarea primei silabe); bâlbâială tonică - este forma cea mai severă și se manifestă prin întreruperi, blocaje mai mult sau mai puțin importante ale cuvântului, asociate adeseori cu spasme respiratorii, o mare tensiune motrică, sincinezii. Între aceste forme există și altele intermediare: bâlbâiala tono-clonică sau bâlbâiala clono-tonică. Psihoterapia și logopedia folosesc reeducarea ortofonică, procedee prin care se urmărește dobândirea ritmului de articulare a cuvintelor, cât și unele tehnici de relaxare. Sunt luate unele măsuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stare de diminuare și imperfecțiune a funcțiilor motrice ce afectează adaptarea la actele obișnuite de viață. Se constată dificultăți legate de: dobândirea capacității de mers, prehensiune și manevrarea obiectelor, tulburări de echilibru, acestea fiind asociate și cu intesitatea și persistența sincineziilor, paratoniile și atitudinea cataleptică. În ultima vreme, termenul este din ce în ce mai puțin folosit în literatura de specialitate, deoarece are un impact negativ asupra persoanei în cauză. Stare patologică ce afectează mobilitatea, adeseori ereditară, caracterizată, în prima fază, prin exagerarea reflexelor tendinoase
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cataleptică. În ultima vreme, termenul este din ce în ce mai puțin folosit în literatura de specialitate, deoarece are un impact negativ asupra persoanei în cauză. Stare patologică ce afectează mobilitatea, adeseori ereditară, caracterizată, în prima fază, prin exagerarea reflexelor tendinoase, perturbarea reflexelor plantare, sincinezie, nestăpânirea mișcărilor voluntare, intenționate, imposibilitatea de a realiza voluntar o decizie musculară. În faza a doua se instalează tremurături, nistagmus, stări de excitație psihomotrică și agitație continuă, instabilitate psihomotrică. Există o strânsă legătură între anumite tulburări mintale și tulburări motoare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pe diferite grupe musculare; caracterul hipertoniei piramidale este aplastic, contractura este elastică, în formă de briceag; contractura crește în cazul mișcărilor voluntare; cedează cu repetarea mișcărilor pasive succesive; apare o exagerare a reflexelor osteotendinoase, clonus al rotulei și piciorului; apariția sincineziilor. Hipertonia extrapiramidală are următoarele caractere: este generalizată, cuprinde mușchii membrelor, ai trunchiului, gâtului, feței și mușchii cu acțiune sinergică; este plastică, păstrează atitudinile imprimate prin mișcări pasive; se manifestă în timpul stării de veghe, dispare în somn; mișcările voluntare inhibă hipertonia
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
spasticitate predominantă a membrelor inferioare, deși sunt cazuri în care și cele superioare pot fi parțial afectate de leziune. În copilărie se constată unele afecțiuni și ale membrelor superioare, cum ar fi: greutăți în efectuarea unor mișcări fine, adiadocokinezie sau sincinezii, ceea ce creează dificultăți de autoservire, scris, desenat, dar și ortostatismul și mersul sunt mult întârziate. Afectarea membrelor superioare creează unele dificultăți în deosebirea paraplegiei de diplegia spastică. În paraplegie, datorită spasticității, membrele inferioare prezintă următoarele simptome: coapsele în adducție, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu, piptein - a cădea, a se întâmpla) - Semn, indiciu, manifestare a unei boli care servește la stabilirea diagnosticului. Element de manifestare spontană a unei boli semnalate de pacient (caracter subiectiv) sau care poate fi constatată de un observator (caracter obiectiv). SINCINEZIE (< fr. syncinésie, cf. gr. syn - cu, kinesis - mișcare) - Tendința de a efectua mișcări involuntare, asociate actelor motrice voluntare (de exemplu, odată cu înclinarea trunchiului, se constată și mișcări ale picioarelor și mâinilor care, deși nu sunt comandate voluntar, îndeplinesc rolul de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și mișcări ale picioarelor și mâinilor care, deși nu sunt comandate voluntar, îndeplinesc rolul de echilibrare a corpului). Mișcări involuntare ce apar la membrele hipertonice în timp ce se execută unele mișcări voluntare sau pot însoți unele mișcări automate. Sunt cunoscute și sincinezii patologice, care afectează coordonarea motoare, manifestate sub formă de tremurături și spasme, ceea ce determină parazitarea anumitor acte motrice. După Pendefunda et al. (1978), sincineziile se manifestă sub trei aspecte: a) globale - constau în mișcări de flexie a membrului superior și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
hipertonice în timp ce se execută unele mișcări voluntare sau pot însoți unele mișcări automate. Sunt cunoscute și sincinezii patologice, care afectează coordonarea motoare, manifestate sub formă de tremurături și spasme, ceea ce determină parazitarea anumitor acte motrice. După Pendefunda et al. (1978), sincineziile se manifestă sub trei aspecte: a) globale - constau în mișcări de flexie a membrului superior și de extensie a membrului inferior pe partea paralizată. Aceste manifestări apar în timpul efectuării unui efort, cum ar fi: trecerea din decubit dorsal în poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
coapsă poate determina flexia piciorului pe gambă cu rotația internă, mișcare ce nu poate fi executată izolat în mod voluntar. La membrul superior, ridicarea voluntară a brațului pe partea hemiplegică poate determina o extensie și o abducție a degetelor; c) sincineziile de imitație - se manifestă prin reproducerea involuntară la nivelul membrelor hipertonice a mișcărilor voluntare executate de partea sănătoasă. De exemplu, atunci când bolnavul flectează gamba pe coapsă pe partea sănătoasă, apare aceeași mișcare și pe partea bolnavă, deși în mod voluntar
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mișcărilor voluntare executate de partea sănătoasă. De exemplu, atunci când bolnavul flectează gamba pe coapsă pe partea sănătoasă, apare aceeași mișcare și pe partea bolnavă, deși în mod voluntar nu o poate efectua. În leziunile piramidale - după Constantinovici și Adam (1997) -, sincineziile vizează semnul flexiei combinate a coapsei și trunchiului (când pacientul încearcă să se ridice din poziția de decubit dorsal în așezat, coapsa se flectează pe bazin, membrul inferior bolnav ridicându-se deasupra planului patului). La membrul inferior sănătos, extensorii îl
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
inconsistența atitudinilor și asinergie verbală. Perturbările tonico-motrice sunt însoțite de descărcări emoționale. Sindromul de hipertonie prezintă mai multe forme care corespund unei disfuncții a sistemului extrapiramidal. Pe plan motor, se manifestă printr-o crispare a feței, o voce răgușită, numeroase sincinezii. Copilul hipertonic este agitat, hiperactiv, cu dificultăți de a-și focaliza atenția și de a opera combinații mintale. Sindromul de automatism emotivo-motor se exprimă prin asimetria funcțiilor motoare și instabilitate. Coordonările motrice nu sunt executate decât prin înlănțuirea automată, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
motrice nu sunt executate decât prin înlănțuirea automată, fără intervenții ale unor reprezentări conștiente sau intenționale. Sindromul de insuficiență frontală (prefrontală) împiedică orientarea mintală, adică menținerea intenției, coordonarea mijloacelor și a scopurilor, planificarea acțiunii. SINKINEZIE (fr. syncinésie; engl. synkinesis) - vezi SINCINEZIE. SISTEM (cf. fr. sistème, it. sistema, engl. system, lat., gr. systema) - Ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente între ele și formând un tot organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretic, reglementează clasificarea materialului într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a fi făcute să dispară și, dacă este necesar, individul să învețe să le înlocuiască prin alte comportamente, recurgând astfel la un proces de condiționare. În leziunile piramidale - după Constantinovici și Adam (1997) -, sincineziile vizează semnul flexiei combinate a coapsei și trunchiului: când pacientul încearcă să se ridice din poziția de decubit dorsal în poziția așezat, coapsa se flectează pe bazin, membrul inferior bolnav ridicându-se deasupra planului patului. La membrul inferior sănătos, extensorii
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
afective, condiții în care copilul nu se poate concentra asupra acțiunilor sale. Tulburările de coordonare sunt reprezentate de: discronometrie, dismetrie, asinergie și adiadocokinezie; tonusul muscular, în relație cu motricitatea (anomaliile sunt reprezentate de hipertonie musculară, hipotonie musculară, distonii musculare, paratonii, sincinezii); conduitele perceptiv-motrice, reprezentate de schema corporală, ale cărei tulburări sunt denumite tulburări somatognozice, care sunt determinate de leziunile cerebelului și care se manifestă prin iluzii kinestezice sau prin hemisomatoagnozie, sentimentul absenței unei părți a corpului; lateralitatea, care cuprinde dislateralitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
realiza o prehensiune eficientă a obiectelor mici sau a instrumentelor de scris. Pentru a realiza o acțiune oarecare Ilinca depune un efort consistent, prin antrenarea unor grupe musculare care nu au legătură directă cu acțiunea. Astfel apar și în prezent sincinezii când scrie sau desenează. Atenția voluntară a marcat o evoluție pozitivă de-a lungul ședințelor de terapie logopedică. Capacitatea de concentrare a atenției și stabilitatea acesteia sunt destul de slabe. Menținerea focalizării se face pentru intervale de timp cuprinse între câteva
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
recompuneri de obiecte din părți componente este redusă. Adrian depune un efort destul de mare atunci când încearcă să asambleze un puzzle simplu (2-3 piese), conduita acțională fiind de tipul încercare-eroare-eroare. Uneori când încearcă să execute un desen simplu apar mișcări parazite, sincinezii. Psihomotricitatea este slab dezvoltată, copilul având dificultăți majore de la începutul terapiei și până în prezent în achiziționarea conceptelor de formă, mărime, culoare, orientare și structurare spațio-temporală. Atenția voluntară a evoluat pozitiv de-a lungul ședințelor de terapie logopedică. La începutul programului
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
dificultăți în a realiza o prehensiune eficientă a obiectelor mici sau a instrumentelor de scris. Pentru a realiza o acțiune oarecare Mario depune un efort consistent, prin antrenarea unor grupe musculare care nu au legătură directă cu acțiunea. Astfel apar sincinezii când încearcă să deseneze. La nivel buco-linguo-facial se evidențiază o dispraxie severă: copilul nu poate / face foarte greu mișcări voluntare cu limba, are probleme cu deglutiția (se îneacă frecvent, bolul alimentar ia alt traseu decât ar fi normal), salivează abundent
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
există o strânsă interdependență ale cărei aspecte au fost adâncite în ultimii ani prin cercetările lui Galli și Quiros, precum și cele ale lui Kurt și Goetler citați de Ewanovscky (61; p. 183). Astfel Galli și Quiros au arătat existența unei sincinezii între expirație și fonație, în inspir funcția neuro-musculară a corzilor vocale fiind inhibată. Kurt a demonstrat existența unui sistem bulbar de reglare fono-respiratorie în cadrul căruia se produc două fenomene: a) o reglare bulbară a reflexelor motorii laringiene fonogene urmând diversele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]