17 matches
-
relativă adaptabilitate a cutiei craniene conformă cu creșterea și dezvoltarea encefalului și a masivului facial. Capacitatea craniană completă este atinsă la vârsta cuprinsă între cinci și șapte ani. Articulațiile oaselor craniului sunt imobile și fixează oasele între ele prin intermediul cartilajelor (sincondroză) sau al țesutului conjuctiv fibros (sinfibroză). Acele oase care fac parte din baza craniului, dezvoltate în timpul osificării endocondrale, se unesc între ele prin intermediul sincondrozei. Oasele care formează bolta craniană, cât și oasele feței, dezvoltate din primordii de țesut conjunctiv, se
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
cinci și șapte ani. Articulațiile oaselor craniului sunt imobile și fixează oasele între ele prin intermediul cartilajelor (sincondroză) sau al țesutului conjuctiv fibros (sinfibroză). Acele oase care fac parte din baza craniului, dezvoltate în timpul osificării endocondrale, se unesc între ele prin intermediul sincondrozei. Oasele care formează bolta craniană, cât și oasele feței, dezvoltate din primordii de țesut conjunctiv, se unesc între ele prin sinfibroză sau suturi (lat: "suturae"). În funcție de configurația suprafețelor articulare, se disting trei tipuri de suturi (sinfibroze) ale craniului:
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
și un centru spongios. De obicei, osul trigon are trei fețe: una anterioară, alta inferioară și a treia posterioară. Fața anterioară articulară are de obicei o formă de semilună și formează cu tuberculul lateral al talusului o articulație de tip sincondroză sau este legat de acesta printr-un țesut fibros, fibrocartilaginos sau cartilaginos. Fața inferioară, calcaneană, este și ea articulară, și poate să se articulează cu fața superioară a calcaneului, participând la coaliția (sinostoza) talocalcaneană. Fața posterioară este nearticulară. Osul trigon
Osul trigon () [Corola-website/Science/335960_a_337289]
-
este așezat între cele două clavicule și între primele șapte perechi de coaste. Sternul este compus din trei piese: una superioară, numită manubriu, una mijlocie, numită corp, iar alta inferioară, numită proces xifoidian. Corpul sternului este unit cu manubriul prin intermediul sincondrozei manubriosternale, iar procesul xifoidian este unit cu corpul sternului prin intermediul sincondrozei xifosternale. Sternul prezintă o față anterioară și alta posterioară, două margini laterale, o bază (aflată pe manubriu) și un vârf (format de procesul xifoidian). Manubriul formează cu corpul sternului
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
de coaste. Sternul este compus din trei piese: una superioară, numită manubriu, una mijlocie, numită corp, iar alta inferioară, numită proces xifoidian. Corpul sternului este unit cu manubriul prin intermediul sincondrozei manubriosternale, iar procesul xifoidian este unit cu corpul sternului prin intermediul sincondrozei xifosternale. Sternul prezintă o față anterioară și alta posterioară, două margini laterale, o bază (aflată pe manubriu) și un vârf (format de procesul xifoidian). Manubriul formează cu corpul sternului unghiul sternal. Sternul se articulează cu cele 2 clavicule (articulațiile sternoclaviculare
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
Liniile de fuziune a sternebrelor se văd pe fața anterioară a corpului sternului la adult. Unghiul sternal sau unghiul Louis ("Angulus sterni") este un unghi aflat pe fața anterioară a sternului format de manubriul și corpul sternului și care corespunde sincondrozei manubriosternale. El bombează anterior și are o convexitate anterioară. Unghiul lui Louis se poate vedea și palpa ușor sub piele la omul viu și servește ca punct de reper, pe viu, a coastei a II-a; aceasta se articulează cu
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
halucelui. Uneori în partea posterioară a talusului, lângă tuberculul lateral al procesului posterior al talusului se află un os mic supranumerar numit osul trigon. Fața anterioară articulară a osului trigon formează cu tuberculul lateral al talusului o articulație de tip sincondroză sau este legat de acesta printr-un țesut fibros, fibrocartilaginos sau cartilaginos. Osul trigon nu trebuie confundat radiologic cu o fractură a tuberculului lateral. Osul trigon ("Os trigonum") (din latina "trigonon" = triunghi) este un osișor supranumerar (accesoriu) independent al tarsului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și un centru spongios. De obicei, osul trigon are trei fețe: una anterioară, alta inferioară și a treia posterioară. Fața anterioară articulară are de obicei o formă de semilună și formează cu tuberculul lateral al talusului o articulație de tip sincondroză sau este legat de acesta printr-un țesut fibros, fibrocartilaginos sau cartilaginos. Fața inferioară, calcaneană, este și ea articulară, și poate să se articulează cu fața superioară a calcaneului, participând la coaliția (sinostoza) talocalcaneană. Fața posterioară este nearticulară. Osul trigon
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
dintre picioarele normale. Provine din centrul de osificare separat de partea posterioară a tuberculului lateral al procesului talar posterior. El poate fuza cu tuberculul lateral sau poate rămîne un mic os separat. Între osul trigonum și tuberculul lateral există o sincondroză. La debut, flexia forțată și repetată a piciorului produce durere posterioară de gleznă. Cu timpul, durerea apare chiar la mers sau doar sprijin îndelungat. Flexia piciorului pasivă forțată trebuie să reproducă simptomele pacientului. Eventuala tendinită asociată a flexorului lung al
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
Lateral, spina se continuă cu acromionul, ce se articulează cu clavicula. Unghiul lateral al scapulei prezintă cavitatea glenoidă pentru articulația cu humersul și deasupra ei se găsește procesul coracoidian. Articulațiile toracelui Articulațiile sterno-costale Sunt diartroze, cu excepția primei, care este o sincondroză. Aceste articulații au o capsulă articulară, întărită de ligamentul sternocostal intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
toracelui Articulațiile sterno-costale Sunt diartroze, cu excepția primei, care este o sincondroză. Aceste articulații au o capsulă articulară, întărită de ligamentul sternocostal intraarticular și ligamentele sternocostale radiate ce se inseră pe fața anterioară a sternului și cartilajului costal. Articulațiile costo-condrale Sunt sincondroze și deci au ca mijloc de unire continuitatea periostului cu pericondrul cartilajului costal. Articulațiile sternoclaviculare Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în afară) cu extremitatea sternală a claviculei. Articulația este întărită cu ligamentele sternoclavicular
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de articulații cartilaainoase: 1. Simfizele (symphises) sunt articulații care prezintă un fibrocartilaj intraarticular compact (2, 4, 11, 12) iar, la exterior articulația prezintă liaamente periferice; de ex: simfiza pubiană (Fiaura 50), articulațiile corpilor vertebrali cu discurile interventebrale (Fiaura 52). 2. Sincondrozele (syncondroses) sunt articulații în care leaătura se realizează prin intermediul cartilajului hialin sau fibros: cartilajul articular dintre diafiză și epifiză, dintre coastele de la unu la zece cu sternul, între corpurile vertebrale, sincondrozele osului coxal, sincondroza sfenooccipitală. III. DIARTROZELE (ARTICULAȚIILE MOBILE, SINOVIALE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulațiile corpilor vertebrali cu discurile interventebrale (Fiaura 52). 2. Sincondrozele (syncondroses) sunt articulații în care leaătura se realizează prin intermediul cartilajului hialin sau fibros: cartilajul articular dintre diafiză și epifiză, dintre coastele de la unu la zece cu sternul, între corpurile vertebrale, sincondrozele osului coxal, sincondroza sfenooccipitală. III. DIARTROZELE (ARTICULAȚIILE MOBILE, SINOVIALE) (juncturae synoviales) Clasificarea diartrozelor (16) După numărul de axe de mișcare se disting: - articulații uniaxiale: care permit mișcările într-un singur plan: - rotație: articulații trohoide, - flexie-extensie: articulație trohleană. - articulații biaxiale: ce
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu discurile interventebrale (Fiaura 52). 2. Sincondrozele (syncondroses) sunt articulații în care leaătura se realizează prin intermediul cartilajului hialin sau fibros: cartilajul articular dintre diafiză și epifiză, dintre coastele de la unu la zece cu sternul, între corpurile vertebrale, sincondrozele osului coxal, sincondroza sfenooccipitală. III. DIARTROZELE (ARTICULAȚIILE MOBILE, SINOVIALE) (juncturae synoviales) Clasificarea diartrozelor (16) După numărul de axe de mișcare se disting: - articulații uniaxiale: care permit mișcările într-un singur plan: - rotație: articulații trohoide, - flexie-extensie: articulație trohleană. - articulații biaxiale: ce prezintă 2 axe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și cea a tuberculului transvers. Capsula articulară este subțire fiind întărită de liaamentele: - costotransvers posterior (lia. costotransversarium posterius); Artrologie - costotransvers superior (lig. costotransversarium superius); - lombocostal (lig. lumbocostale); - costotransvers lateral (lig. costotransversarium laterale). 3. Articulațiile costo-condrale (articulations costochondrales) Articulațiile costo-condrale sunt sincondroze între periostul costal și pericondrul cartilajului costal. 4. Articulațiile sterno-costale (articulations chondrosternales) Articulațiile sterno-costale sunt diartoze între incizurile costale. Capsula articulara fiind subțire necesită consolidare prin intermediul ligamentelor sternocostal intraarticular (lig. sternocostale intraarticulare) și sterno- costal radiat (lig. sternocostale radiatum). 5
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
subțire necesită consolidare prin intermediul ligamentelor sternocostal intraarticular (lig. sternocostale intraarticulare) și sterno- costal radiat (lig. sternocostale radiatum). 5. Articulațiile intercondrale (articulations chondrosternales) Articulațiile intercondrale sunt diatroze planiforme realizate între extremitățile anterioare ale cartilajelor costale VI, VII, VII, IX, X. 6. Sincondrozele sternale (synchondrosis manubriosternale) Sincondrozele sternale se realizează între manubriul și corpul sternului și între corpul și procesul xifoidian, care în general se osifică la o vârstă înaintată. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ligamentelor sternocostal intraarticular (lig. sternocostale intraarticulare) și sterno- costal radiat (lig. sternocostale radiatum). 5. Articulațiile intercondrale (articulations chondrosternales) Articulațiile intercondrale sunt diatroze planiforme realizate între extremitățile anterioare ale cartilajelor costale VI, VII, VII, IX, X. 6. Sincondrozele sternale (synchondrosis manubriosternale) Sincondrozele sternale se realizează între manubriul și corpul sternului și între corpul și procesul xifoidian, care în general se osifică la o vârstă înaintată. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]