282 matches
-
Zvera Ion), să-mi smulgă accente de entuziasm critic. Lumea poeziei lui Dan Coman este una grea, densă, opacă la razele soarelui și ale bucuriei, refractară la elemente străine de viziunile întunecate, neoexpresioniste ale autorului. Luate în sine, poemele sunt sincopate și sângerânde, secționate parcă de un bisturiu ce traversează anatomia umană și lirică. În succesiune, ele se prezintă însă ca bucăți ce tind să compună un întreg, repere ale unui construct imaginar dorit consistent și coerent. Imaginea și sensul lumii
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
ruginit, ca de mecanism de ceasornic: grr-u-a-a! Electrizată e noaptea. Acum e timpul să vii cu mine. Ce-i viața? Lucrul în sine. Sau, și mai exact, o-ngrămădire de lucruri eclectice. Vorbele-i se contopeau cu fulgerul. Sau chiar erau sincopate descărcări electrice. Nu, pasăre, demon sau duh, încă nu. În zadar te agiți. N-ai ales bine momentul. E prea multă primăvară-n văzduh. Și prea miroase noaptea a salcâmi înfloriți. Graba ta mă-nhibă, chemarea-ți mă sperie. Văzul, mirosul
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
se pune la sfîrșitul acestei fascinante lecturi este în ce măsură cele citite reprezintă o operă de ficțiune sau o confesiune adevărată. Schimbul de e-mail-uri din final, dintre autor și personaj, un soi de tic verbal al protagonistei (un destul de bizar „ha” sincopează, supărător, de la un moment dat, foarte multe dintre frazele confesiunii), precum și o anumită viziune asupra vieții greu de imaginat la un bărbat, sugerează destul de clar faptul că la originea acestei cărți se află o confesiune autentică. De ce nu a optat
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
Lungmetrajul care l-a făcut faimos pe Wong Kar Wai este Chungking Express, care are montajul rapid specific videoclipurilor. O iubire imposibilă e exact contrariul, fiind hiper-lent ca narațiune, cu interludii filmate cu încetinitorul, cu puține fade-uri care să sincopeze "acțiunea". Filmul spune povestea a doi vecini, Su Li Zhen, doamna Chan (Maggie Cheung), și domnul Chow (Tony Leung), care descoperă că soții lor au o aventură. Petrecând mult timp împreună, protagoniștii sunt atrași unul de celălalt, dar își reprimă
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]
-
a lui Godard, de la stânga la dreapta, fără a putea roti camera atât de mult. Compensează prin altă metodă: schimbă poziția camerei și montează cap la cap aceste imagini, legându-le prin dissolve. Efectul e o mișcare circulară relativ continuă, sincopată prin viteză: după fiecare legătură, camera se rotește mai repede. O altă influență de la Nouvelle Vague există la nivelul flashbackurilor. Maestrul necontestat al acestora e Alain Resnais: în Anul trecut la Marienbad, el le folosește ambiguu din punct de vedere
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
ordine de idei, versul liber propune ingenioase cadențe interioare, dezinhibate de corsetele clasice ale cutărui ritm cunoscut. Foarte important că omul de reală și solidă cultură cinematografică a găsit drumul Damascului prin cuvinte tipărite care degajă, cu dezinvoltură, viziuni, imagini sincopate despre destinul nostru În univers. În plin postmodernism - adesea despletit, cauzator de frivolități și nonsensuri -, poetul Alecu Croitoru, apropiat În multe privințe de Nichita Stănescu (și nu numai, cum În treacăt am mai spus) și-a instituit o voce proprie
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
sunt puse cap la cap cu o intuiție bine dozată. Poemele se susțin unele pe altele într-o ordine nu mecanică, de domino, ci subversivă: ,povestea" înaintează exclusiv de la un ciclu la altul. În interiorul secvențelor, numai discurs: fragmentele narative sunt sincopate ori deturnate. O anume urgență a durerii, o panică reverberată fiziologic în prima parte a volumului (mandala) cedează locul unei aluviuni de reproșuri distante mimând refrenul (nu te mai preface ana), apoi unei terapii solitare, cu oscilații și indecizii (nu
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
poemele sînt procese verbale ale tuturor bătăliilor purtate cu mine/ și nu știu de ce n-am refuzat niciodată acest drum/ care seamănă cu pierzania./ Trec pe străzi pregătit pentru o nouă înfrîngere/ înaintez prin ploaia de noiembrie/ viața e misterioasă sincopa ziua de mîine/ mă întreabă de-s singur/ și se pare că adevărul rămîne același/ oricît aș strigă eu între aceste coperți./ Înaintez prin ploaia măruntă de noiembrie/ pregătit pentru o nouă înfrîngere/ în urmă se aud doar zarurile ploii
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
să se trezească." Părere întreținută și de cartea autobiografică A Child's Night Dream la care scenaristul-regizor s-a referit mereu, deși a încredințat-o tiparului abia în 1997, cînd i s-a putut constata natura joyce-iană, narațiunea alambicată fiind sincopată și cu diverse variații stilistice. Argumente indirecte pentru susținerea unei filmografii doar aparent eteroclite care s-ar putea subsuma etichetei de "exorcizare a coșmarurilor existenței cotidiene". După un Ocol primejdios, mai degrabă obscură metaforizare a unei tentative de reiterare a
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
alerte, îi prezintă drept oameni activi, neliniștiți, imprevizibili. în același timp dicționarul este și o consacrare a unui teritoriu parțial cunoscut. O anexare a underground-ului anilor '80 și mai ales '90 în Establishment. Sau o adaptare a Establishmentului la ritmul sincopat din underground. Deși dicționarul e, desigur, perfectibil - există o lipsă de unitate a prezentărilor - el reprezintă un pas necesar în domeniul instrumentelor literare. Ion Bogdan Lefter - Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar bio-bibliografic, Volumul II, G-O, Editura Paralela
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
de aceea poceau cuvintele prin rostirea lor accelerată, înghițindu-le la iuțeală, hăpăindu-le ca pe niște găluște fierbinți. În grecește: koptein înseamnă a frânge, a rupe, de unde sunkope, ceva ce se frânge în cursul unei dinamici. Interesantă, medical, este sincopa albă, când pacientul pălește deodată, fără să i se oprească respirația. Sau atunci când i se oprește respirația, învinețindu-se brusc: sincopa albastră, amintită. Jazmanii negri de la Newport... New Orleans... care cultivă muzica sincopată, RAG-TIME, școala americană populară în jurul anului 1900
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
-o,/ de-acum va fi numai coniac (sau tescovină) -/ am sticla lângă mine..." (17 septembrie MM...) De altfel, ipostaza nu mai este a poetului plecat on the road, ci a unuia și mai alienat, pironit în fața calculatorului. Acest dialog alternativ, sincopat prin natura suportului (mail art) nu durează decât preț de câteva poeme și oricum cele două discursuri nu-și găsesc suficiente puncte de tangență. Conformat tiparului, comunicarea dintre cei doi poeți își pierde, contrar poeticii vizate, naturalețea devenind un fel
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
echipieri ai Chinezului ia calea străinătății: Ujpest, Ferencvaros sau Austria Viena, formații care, alături de cluburile britanice, domină continentul. Încet dar sigur, echipa intră în-tr-o fază de declin. Exodul valorilor însoțit, din toamna lui 1927, de o gravă criză bănească provoacă sincopa: Chinezul pierde titlul, după ce, subestimându-și adversarul, preferă disputei cu Șoimii Sibiu din sferturile de finală ale campionatului - unde este aliniată echipa de rezerve - un amical cu austriecii de la Wiener A.C. , mult mai profitabil financiar, meci jucat de prima garnitură
Agenda2003-10-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280781_a_282110]
-
aplicabile în „situația dată” (dată de cine? De revenit asupra acestei expresii cam... mistice! - nota autorului). Nu! Pentru că tovarășu’ Căpuștean era prudent. Și nici har oratoric nu avea, cum și recunoștea uneori, cu un fel de modestie. Intervențiile sale erau sincopate, presărate cu hohote de râs, cu câte un „nu-i așa?!” de un scontat efect oratoric. Dar cine avea timp să observe toate acestea? Cine era să se împiedice de fleacuri? Important era ce face tovarășu’ Căpuștean! Și, slavă domnului
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
se împrăștie frînghii și colaci de viermi aurii / ce îl leagă de țărm cu otgoane // pe cel liber // caracatițe și suveici care răsucesc moartea în funii" (despre dispariția pescarului ca un dicționar de cuvinte magice). Enunțurile devin gîfîitoare, textul e sincopat de preaplinul său, dar rezultanta moral-reflexivă e neîmplinirea. În consecință, Angela Furtună consemnează o puzderie de imagini, precepte, constatări, surprize, consilii "pe trupul ca un text fluid", "contratimpi sinapse voci în tremolo", pasager și "înghițituri mici de beatitudine": "Ťcerneala verde
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
în malaxorul mulțimii, fizionomia sa devine incertă, psihologia se topește în stări paroxistice și drama se preschimbă fie în spaimă viscerală, fie într-o răbufnire cu un imens potențial agresiv. Imaginile minerilor, sub ale căror acțiune și mitologie România respiră sincopat în aceste zile, refac, cu o teribilă acuratețe, această lume polară a lui Corneliu Baba; individual, minerii sînt niște ființe triste, disperate și îngrijorate patetic în fața zilei de mîine, în vreme ce absorbiți de stihia convoiului, dirijați abil de profesioniști ai diversiunii
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
îndărătnicie, să o pregătesc la patru ace. Stând așa, în poziții incomode și cu răcoare la șale, și așteptând să plece cei doi, deodată aud deschizându-se ușa bucătăriei. Cei doi, ieșind din bucătărie, se îndreaptă cu pași haotici și sincopați spre șopron. Unul din ei chiar zăbovește îndelung pe capacul bazinului. Se aude în șoaptă, vocea femeii: Ți-am mai spus să nu mă mai muști de buză. Când iubești, nu mai gândești ca lumea, iubito - îi răspunde tot în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pe lângă care trecusem de atâtea ori fără s-o observ”. Saltul într-o lume paralelă e oricând posibil, ca trambulină putând funcționa orice, o viziune fulgurantă, un simplu gând sau „doar” atitudinea intimidantă a pisicului. Licia are un erotism dificil, sincopat de complexe fizice și sigur complicat intens de cărți, deși în epilog ne anunță că a ajuns un funcționar robotizat, un „creier deficționalizat”. Trecutul îi este încărcat cu elemente tulburi, de care nu (se) poate scăpa, și, într-o conversație
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
altă opțiune estetică menită să-l disocieze clar de Arriaga. Întorcându-ne la frumusețea minată de lacrima excesivă, nu poți ignora cadrajele minuțioase, mișcările discrete ale camerei, luminile care îmbracă personajele luxuriant și trist și mai ales ambianța sonoră, tactul sincopat de flamenco pe care-l conferă filmului muzica lui Gustavo Santaollala. Iñárritu s-a străduit să fie deopotrivă el și un altul în acest film. Pe jumătate a reușit.
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
principală, Alina (Diana Avrămuț), de o senzualitate froide, intelectualizată după gust francez, adică profundă în superficialitate, relație cu parfum de psihodramă profesională. Alina o și justifică astfel, ca pe un fel de terapie în măsură să facă mai ușoară comunicarea sincopată dintre regizor și actor, mai ales într-un film pe care-l putem presupune un film de autor, unde mesajul regizorului comportă numeroase nuanțe. Dialogurile dintre regizor și actrița sa nu lasă nicio îndoială asupra credo-ului artistic al acestuia
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
Pricopsiți, la streangul furcii; / Ea danța/ Acana/ Cu muscalii și cu turcii"...(Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu se desfășoară ca o succesiune magică de "ritmuri" înspre mistere, adică de imnuri orfice formate din impulsuri metaforice, ca o suită sincopată de discurs: "Capăt al osiei lumii!/ Ceas alb, concis al minunii,/ Sună-mi trei/ Clare chei/ Certe, sub lucid eter/ Pentru cercuri de mister!// An al Geii, închisoare,/ Ocolește roatele interioare: / Roata Venerii/ Inimii// Roata capului/ Mercur/ În topire, de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Sindipa” și “Alexandria” sunt o parte din modelele lui Sadoveanu, scoțând din ele lecții de morală, pilde de eroism, toate înglobându-se într-un spirit de umanism și “nostalgie a istoriei”. Cititorul romanelor istorice a acestui bard astăzi nu este sincopat de limba pe care autorul o pune în comunicarea dintre eroii săi, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Nicoară Potcoavă sau Duca-vodă. Aceștia trăiesc aievea în opera sadoveniană. De aici provine și eroarea unor făuritori de manuale școlare care iau ca
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
Nu toți, bineînțeles, doar cei care o au pe cea ”greșită”. Păi cum vine asta? Încerc să-mi imaginez viața mea pe post de individ al nimănui și îmi amintesc cu groază că, odată, chiar am avut o scurtă perioadă sincopară, între două pașapoarte, când am trăit pentru câteva săptămâni în imponderabilitatea lipsei de cetățenie. Ce experiență oribilă, să nu ai niciun drept, să nu poți face nimic, să stai încremenit! De buletinul pe care l-am primit în tinerețe, în
CULTUL IDENTITĂŢII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340399_a_341728]
-
în gol, incapabile de a aprinde motorul înghețat al speranței. Fără ea nimic nu mai părea posibil. Și i se părea că poartă pe umeri greutatea de plumb a veacurilor. Întoarsă acasă, se lăsă în voia muzicii. Sunetele pianului picurau sincopat în căști, ca stropii unei ploi capricioase, se adunau curgând în valuri ample, i se revărsau unduind în fiecare fibră, înotau prin fiecare celulă ca moleculele de apă vie și treptat, ascultând sunetele, devenind tot una cu ele reîncepea să
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
Eram un om, iar tu-mi erai orbire,/ Când blând veneai, supus, spre mine.// O, triste timpuri, o, cântări amare,/ Mă lasă iar lipsită de iubire;/ Eu pot ajunge înger... doar prin Tine!” (Iubire îngerească) Și chiar dacă iubirea este uneori sincopată de triste despărțiri și împăcări sublime și presărată cu “Păcate demne”, când recunoaștem ... „Ce dulci ispite îmi răsar prin fire,/ Ce dragi rostiri se-aud prin glasul tău,/ Te-ntrec în temeri, amețită rău,/ Să-mi scalzi profund iubirea-n
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]