27 matches
-
Au pârjolit totul în cale. Fumul tot mai gros îi ustura ochii, o sufoca. Simțea cum flăcările o trag, o împing în foc. Nu-i îngăduie să apuce ziua de mâine”. Această structură sintactică ar semnala intenția de sacadare, de sincopare, a fluxului, de rupere a relatării. Totuși, enunțul are un traseu curgător, o fluență ce se menține intactă pe întinderea întregului volum. Astfel, punctul pare să aibă, mai degrabă, rolul de a marca o scurtă pauză, umplută de tăcere, discursul
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_1399712294.html [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
satului este prezent și la un poet modern cum este Lucian Blaga. Și în cazul poetului nostru, versificația nu mai urmează tradiția, ci apelează la stilul modern, avangardist, cu limbaj destructurat, nongramatical voit, cu comparatii, personificări și metafore moderne, cu sincopări și eludări verbale. („apa curgea ca un vis de iarbă, / curgea pe noaptea somnului / răcoarea albastră /” Atmosfera rurală, tradițională, leagăn al copilăriei, este evocată cu emoție firească și cu nostalgie. „Începuturile” copilăriei se descriu cu sfială și respect. Imaginea părintelui
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Marian_barascu_poeme_al_florin_tene_1345624069.html [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
de loop-uri uptempo de tobe. Cel mai frecvent în Jump-up modern, un element de "stab-uri" foarte energetice sunt auzite des. Jump-Up este înrudit îndeaproape cu cea mai populară era de jungle-drum and bass din 1996-1997, cunoscută pentru entuziasmul prin sincoparea beat-ului și melodiei și linii de bass grele mai simplificate (că opuse celor ușoare, măi distorsionate linii de bass ale stilurilor cu sound precis și tech de Neurofunk & Techstep care apar în această perioadă). Exemple mai vechi includ "Super
Drum and bass () [Corola-website/Science/302430_a_303759]
-
este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentara: 1453 (Zachal, Keneziatus Kis Zachal, Kis Zachal). Etimologia numelui localității: din subst. sat + suf. dim. -uc > sătuc + suf. dim. -el > sătucel > sătcel (prin sincopare) > săcel. Săcel este ultima localitate de pe Valea Izei în amonte, si de aici se face trecerea spre Valea Vișeului peste pasul din Dealul Moiseiului (spre Nord-Est) și spre Transilvania (mai precis Năsăud, spre Sud) prin pasul Dealul Ștefăniței, care desparte
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
4 și 3/4 pot fi modificate, combinate și multiplicate pentru a se crea ritmuri mai complexe. "Metrul" indică durata dintre timpi "accentuați" ("măsura" care este împărțită în "timpi"). "Tempoul" indică durata efectivă în fracțiuni de secundă a unui timp. "Sincoparea" este modificarea temporară a unui ritm. Cântul bizantin și gregorian nu era ritmat. Primele compoziții notate care au un ritm sunt cele cu moduri ritmice compuse la Școala de la Notre Dame în secolul al XIII-lea. Muzica eccleziastică medievală și
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
ale sclavilor negri proveniți din Africa. Din tradiția africană derivă stiluri de interpretare care lasă căntărețului un spațiu larg de execuție și libertate de improvizare, cu o schemă "Întrebare și răspuns" ("Call-and-Response") pe un fond ritmic complex, ce duce la sincoparea melodiilor executate de diverse instrumente. Alte surse ale jazzului sunt constituite de cântecele rurale ale culegătorilor de bumbac, în stil "blues", cântecele de leagăn și cele religioase ("negro spirituals", apoi "gospel songs"). La acestea s-au adăugat și elemente ale
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
a pașilor de ragtime, dans originar al negrilor americani, care, în ultimele decenii ale sec. XIX, avea să se răspândească în vestul Europei, exercitând ulterior o influență decisivă în evoluția muzicii de jazz. Astfel, recunoaștem structura sa ritmică ce suprapune sincoparea pregnantă a vocii superioare la ritmul de marș al planului secund, într-o configurație metrică specifică de 2/4. Aspectul improvizatoric al construcției de discurs derivă din modalitatea discontinuă în care apar asamblate variatele „numere” de spectacol, o formă de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În consecință, efectul de stridență al secundelor suprapuse din planul superior se diluează într-o scriitură simetrică, generând în mod paradoxal o tendință de stagnare integrată în avansare. Construcția ritmică apelează la noi modalități de variație prin inversarea formulelor anterioare ( ), sincoparea valorilor sau contratimparea sincopată, în care pauza devine un simbol al ezitării și nehotărârii. Țesătura sonoră a măsurilor 7 - 8 este un exemplu elocvent al concepției de scriitură simetrică specifică limbajului debussyst, care se evidențiază, de această dată, în multiple
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
modalității de intersectare a vocilor prin contrapunct dublu face posibilă parcurgerea unui spațiu extrem de extins al claviaturii de către linia melodică în arabesc. În pofida reeditării cvasi-identice a motivului tematic anterior, diversificarea discursului va fi asigurată de variația ritmică produsă deopotrivă prin sincopare egală și inegală, precum și secvențarea afirmației în tonalitatea de . Expresia unei noi ipostaze de cadență plagală (IV - VI) este subliniată, în mod adițional, prin dinamizarea ritmică a țesăturii sonore, ce avansează cu preponderență prin valori de prezente în formule binare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lent al acestui dans, a cărui origine americană provine din muzica negrilor de pe plantații ce parodiau eleganța politicoasă a dansatorilor albi. Muzica de cake-walk reprezintă prin excelență o mișcare ritmică desfășurată într-un cadru metric de 2/4, în care sincoparea caracteristică se suprapune unor bătăi specifice marșului. Memoriile Margueritei Long atrag atenția asupra insistenței cu care compozitorul solicita înțelegerea rolului acestui personaj. Astfel, în redarea interpretativă, Debussy invoca o anume rigurozitate mecanică a de început, dar și a acordurilor ulterioare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ruta de cale ferată București- Constanța, care se află în zona Bărăganului, au acordat credit deducerii numelui din apelativul ciuliniță, diminutiv al lui ciulin(ă), „plantă erbacee bianuală cu frunze spinoase“ (vezi romanul Ciulinii Bărăganului de V. Em. Galan), cu sincoparea lui i în silabă neaccentuată, prin confuzia cu formațiile slave de același tip (întîlnită, se spunea, și în Ciulnețul din județul Tulcea, variantă a lui Ciulinețul din județul Galați). Erau date, ca mărturie pentru cîmpul onomasiologic prezent în toponimie, Ciulina
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
determinant, la primul, un pleonasm la al doilea). Apelativul bulgăresc dohod, „apropiere, acces, sosire“, propus ca bază a acestor toponime nu este plauzibil din perspectiva onomasiologiei geografice (nu are paralele denominative) și imposibil ca evoluție fonetică (nu pot fi explicate sincoparea lui o, asurzirea lui d și asocierea cu sufixul romînesc -eana, -ana). Ipoteza lui I. A. Candrea privind descen dența fonetică și semantică de la apelativul de origine maghiară dohot este foarte ispititoare datorită specificului petrolifer al celor două zone (Bacău
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ci și toponimul în cauză. Se opune acestei soluții sufixul -eana, nepotrivit semantic și pe care maghiarii nu aveau cum să-l folosească, iar altul în limba lor apropiat fonetic nu există. Din nou ar fi fost greu de explicat sincoparea lui o (*Dohoteana > Dofteana). Ca și în alte cazuri, este recomandat cu etimologia „să-nceapă de la coadă“, adică de la sufix. În limba romînă, sufixul -eana este de origine slavă (sufixul adjectival -eno; -ena) care indică „materialul din care e făcut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unde sunt îngrămădite multe vreascuri“, frunzar, stufar etc. A putut, astfel, să existe și Făgar (cf. ven. fager, friul fayar). Formele sincopate Fogros, Fugrasch, Fagrash, Fugresch, Fugrisch transcriu grafic pronunția săsească Fugrosch. Aceasta a fost adaptată după magh. Fogaras (prin sincoparea vocalei mediale și evoluția lui a la e în ultima silabă), care, la rîndul său, s-a născut din rom. Făgăraș (sufixul -aș a fost apropiat de magh. -as, altfel ar fi trebuit să conțină á și să se rostească
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din forma derivată Jidovina, prezentă în mai multe macrotoponime și care însemna „relicvă arheologică a construcțiilor făcute de vechii uriași legendari“. Jidvei ar putea fi un antroponim derivat cu sufixul diminutival -ei din Jidov (ca Andrei, Matei, Zebedei etc.) cu sincoparea, frecvent întîlnită, a lui o neaccentuat. Jidovnița e dublu sufixată (cu -na și cu -ița) sau derivată cu sufixul compus -nița, diminutiv și locativ, de la Jidov. Jijia Este numele unui afluent de dreapta al Prutului, cu o lungime de 275
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apă“. A doua parte poate fi o temă indo-europeană care se întîlnește în mai multe nume de ape, formată pornindu-se de la rădăcina *str > sr „a curge“, așadar, sensul ar fi tot „rîu“, „curent“ (iată deci o tautologie toponimică străveche!). Sincoparea primului a s-a putut produce în limba slavă odată cu schimbarea accentului pe silaba următoare (Dnyestr), așa cum s-a întîmplat și cu numele Niprului, Danapris (< *dana, „rîu“, „a curge“ + pris < *pere, *prn, „a sări“, „a stropi“). Simplificarea grupului inițial dn
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un sat astăzi dispărut, localizat în vecinătatea actualului Sălbăgel din județul Timiș (întemeiat, probabil, prin „roire“ de populația fostului *Sălbăgi, în curs de dispariție, din cine știe ce cauze). Forma reconstruită *Sălbagi ar putea proveni din Săldbagi, iar acesta din Săldăbagi (prin sincoparea lui ă din silaba secundă și simplificarea grupului ldb, dificil de rostit, la lb), întîlnit, de altfel, astăzi în vestul Romîniei (Săldăbagiu de Barcău, Săldăbagiu de Munte, Săldăbagiu Mic sate din județul Bihor) și atestat, ca nume de localități, astăzi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se impun chiar și cititorului neatent. Definirea naturii exacte a ritmului prozei artistice a ridicat greutăți considerabile. O carte binecunoscută, Rhythm of Prose (Ritmul prozei) de W. M. Patterson, *22 a încercat s-o explice printr-un sistem de complicată sincopare. Voluminosul studiu History of English Prose Rhythm (Istoria ritmului prozei engleze) de George Saintsbury *23 insistă neîncetat asupra faptului că ritmul prozei se bazează pe "varietate", dar nu definește de loc natura lui reală. Dacă "explicația" lui Saintsbury ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ar fi vers. *34 În unele din lucrările lor adepții teoriei "muzicale" izbutesc să trateze forma metrică a baladei ca "dipod" și chiar ca măsuri compuse duble, *35 și să explice unele fenomene metrice mai spinoase prin introducerea noțiunii de "sincopare". În versurile lui Browning. The gray sea and the long black land And the yellow half-moon large and low * cuvintele "sea" și "black" din primul vers și "half" din cel de al doilea pot fi notate ca sincopate. Meritele teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
texte în Colecția suprarealistă. Sunt texte scrise mai mult pentru a respecta programul grupului, decât pentru că izvorăsc dintr-un mod de a simți. Se simte introducerea puțin forțată uneori a elementelor care caracterizează poezia de avangardă, termenii tehnici sau științifici, sincoparea discursului, sugestiile sexuale etc.: "Ectoplasma ieșită din pleoapele mediului străbate/ o stradă cu totul acoperită de umbra unei statui/ colorate de părul sexual al masochiștilor/ (...) Revenirea aceasta matinală magnetizează definitiv o bobină desfășurată de o ma-/ șină electrică foare complicată
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tradiția este, acum, una culturală. Trecutul este poezie. Cât de mult îl provoacă acest „trecut” poetic pe oniricul D., se poate vedea și din insistența cu care el îl actualizează, folosind anumite tipare argheziene. Este vorba, mai întâi, de acea sincopare a versurilor (sparte în propoziții scurte, gâfâite) care dă, la poetul „cuvintelor potrivite”, o inconfundabilă notă de dinamism și totodată oralitate. Se întâlnesc, apoi, tehnica savantă a intercalării dialogului în descriere (cu neașteptate intervenții și piruete verbale), precum și alternarea propozițiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
în Ucigă-l toaca, versurile coagulează o „poveste”, au un sens epic centripet (unul destul de macabru, ca în multe din compozițiile volumului Flori de mucigai). Tensiunea crește pe parcursul poemului, până la un ingenios contrapunct final. În schimb, la D., „mecanismul” arghezian (sincoparea versurilor, oralitatea intervențiilor, ingenioasele împletiri dintre descriere și dialog, alternarea propozițiilor scurte cu cele lungi, ruperile de ritm, utilizarea ingambamentului etc.) va angrena o uriașă forță centrifugă, care frânge linia unei anume „povestiri” și împinge nenumăratele elemente inventariate în tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
-i... Zibal pică leșinat de spaimă". Apare evident că episodul înspăimântător din copilărie se va dovedi crucial în evoluția psihologică a eroului tulburat. Lent, dar sigur, tensiunea este generată, narativ, prin acumulare. Există o consecuție plină de paradoxuri, generată prin sincoparea fluxului gândirii, evidențiind o intuiție a unor tehnici de execuție literară ce vor face carieră mai ales în perioada interbelică. Iată cum este redată, de pildă, starea de anxietate crescândă a lui Zibal, în rânduri eliptice de predicat, cu nimic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mine în capitolul Jazz poetic/poesie jazzificată, din volumul Cutia de rezonanță/Eseuri despre jazz din perspectiva culturii actuale, pe care îl publicasem în 1985 la editura Albatros. Alte titluri (și lucrări) interesante și, pe alocuri, provocatoare: Devalorizare monetară și sincopare: ritmul literaturii austriece din perioada interbelică de Veronika Hofeneder (Universitatea Viena); Jazz, gen și scriitură în romanele lui Thomas Meinecke de Andrew W. Hurley (Universitatea din Sidney/Australia); De la cakewalk la foxtrott, între dans și propagandă: sunetul primului război mondial
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
între ă și î, între e și i - le-ar putea nota doar dialectologii, cu semnele convenționale specifice. Ceva mai consecvent sînt înregistrate chiar de autor fenomenele transdialectale ale oralității populare (da, numa, finala articulată u': pumnu), formele provenite din sincopare, din eliminarea silabei repetate - mitel ("Cînd eram mitel" ), sincoparea silabei accentuate: văz't - "Să șadă toți cum eu am șăz't, să vadă toți ce eu am văz't". Ultimul fenomen pare să fie necunoscut pentru mulți (cineva transcrie, neînțelegînd
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]