530 matches
-
care o impun decisiv pe Hortensia Papadat-Bengescu în literatura momentului său, prin cultivarea lor prozatoarea integrân-du-se unui curent de înnoire mai larg. Fiind cum este "ea demolează prejudecățile și idilismele semănătorismului românesc", acțiune care în chip natural o solidarizează cu sincronismul lovinescian și o apropie, după război, de cercurile moderniste și de mișcarea de la "Sburătorul". Incitante sunt considerațiile Eugeniei Tudor-Anton referitoare la faptul că "mai toate romanele scriitoarei se petrec într-un spațiu închis", în "spații-limită, înguste, spații fără ieșire" și
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
of Identity: Designs of Modern Europe, European Landscapes: Between Unity and Multiplicity și Constructing Modernity in Literary and/ or Social Practices, eseurile publicate aici vorbesc despre relațiile est-vest, despre geografii identitare, mituri post-imperiale, exportarea modelului națiunilor europene în Africa colonizată, sincronism, literatură și filme care pun în discuție problema identității personale și colective. Așa cum se întîmplă de multe ori însă, marile promisiuni nu se transformă neapărat în oferte de lectură tentante, iar subtitlurile interesante ale prelegerilor din (Multiple) Europe... stau cîteodată
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
literaturii române, începînd sau terminînd, de pildă, cu Mateiu Caragiale, la fel cum o problemă interesantă este și cea legată de "peisajele culturale" ale Dunării (Roxana Verona, în al cărei articol apare o bizarerie - Horia Lovinescu drept autor al teoriei sincronismului). De prea multe ori însă, vîrsta eseurilor acestora e cea a sincronismului lovinescian și nu a globalizării postmoderne.
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
cum o problemă interesantă este și cea legată de "peisajele culturale" ale Dunării (Roxana Verona, în al cărei articol apare o bizarerie - Horia Lovinescu drept autor al teoriei sincronismului). De prea multe ori însă, vîrsta eseurilor acestora e cea a sincronismului lovinescian și nu a globalizării postmoderne.
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
ar fi sau poate deveni un impediment. Nu am prejudecata vârstelor sau a treptelor biologice, dar iluștrii dv. predecesori Eugen Lovinescu și G. Călinescu, au fost mai prompți în realizarea „comediilor” lor de istorie literară. Știm că teoreticianul modern al sincronismului, al teoriei imitației și al mutației valorilor estetice a definitivat și a editat „Istoria literaturii române contemporane”, în cinci volume, între 1926-1929, la vârsta de 45-48 de ani, iar G. Călinescu izbutea, primul, la 42 de ani, în 1941, să
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
Pavel Șușară Între autohtonism și sincronism După 1990 arta românească a fost puternic marcată de două tendințe majore și egal îndreptățite în contextul dat: cea autohtonistă și cea sincronistă. Prima urmărea, pe lîngă impunerea unui set de idei din sfera spiritualității creștine, resuscitarea unor tipare formale
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
citește, ca tot omul. El lecturează sau efectuează lecturi!). l După ce ne pune la curent de cînd i se trage „impresia foarte proastă” despre E. Lovinescu, acest contemporan Sandu Napoilă, (ultraretrograd pînă hăt, la literatura daco-romană), plasează tezele despre imitație, sincronism și modernism „într-o fundătură plină de beznă”, fiindcă - părerea lui! - mentorul „Sburătorului” nu are nici o clară conștiință filosofică, nici una istorică, nici una estetică, n-are nimic: „Din opiniile sociologice și culturologice (de teorie ca formă superioară a cunoașterii științifice care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
dreptate lui Flaubert în procesul în care acesta a fost acuzat de atentat la bunele moravuri pentru Madame Bovary, îl iubesc pe Baudelaire cel amorezat de o prostituată cu pielea neagră. Singurul lor păcat este de a nu crede că sincronismul în materie de artă și morală este la noi - căci suntem la porțile Orientului - numai legendă. Disputa se întinde pe aproape un deceniu și rămâne de văzut dacă la începutul anilor ’40 publicul românesc depășise acest impas al receptării cărților
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
este îndoială că organicismul există în literatura română ( Prefață la Istoria literaturii române). Etnicitatea și tradiția au generat specificul, care nu se capătă cu vremea ( și aici, G. Călinescu polemizează cu M. Ralea, după cum polemiza cu E. Lovinescu în problema sincronismului), ci este "un cadru congenital". Specificul, cum bine remarcă și C. Schifirneț, nu e o normă, ci o particularitate a unei culturi, caracterul ei inconfundabil, personalitatea ei. De aceea pentru marele critic "Istoria literaturii române nu poate fi decât o
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
un pozitivism sui generis care alternează îndeobște în diverse domenii ale culturii cu fluxul emoțional și imaginativ. Pe direcția acestui flux energic o cercetătoare extrem de bine informată, cu o impresionantă bibliografie ŕ la page, Maria-Ana Tupan, în volumul intitulat Sensul sincronismului, d-sa își propune a "revizita" această noțiune care poartă, la noi, o amprentă lovinesciană, dar nu doar atît. Considerațiile d-nei Tupan vizează un tablou general al raporturilor dintre prezent și trecut în cîmpul cultural sub semnul achizițiilor epistemologice mai
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
din scrierile sale se rezuma la zece volume de critice, alcătuind un corp din serii disparate, apărute când și când, într-o ordine întâmplătoare. Nimic din ceea ce avea să constituie textul dezvoltat al Istoriei literaturii române moderne, nimic din teoria sincronismului, de Memorii nu mai vorbesc. Cum am mai spus, și lăsând la o parte persoana însăși a criticului, ceea ce îmi trezise dorința de a frecventa Cenaclul "Sburătorului" fusese faptul de viață, climatul, atmosfera specifică, satisfacția de a mă afla în mijlocul
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
numai el a plagiat? Toate marile adevăruri sînt plurale, domnule Manu. Un caz de afurisenie Într-un interviu din cotidianul ZIUA din 8 noiembrie, dl Sorin Dumitrescu îi trage un perdaf zdravăn lui E. Lovinescu, sau, mai exact, conceptului de sincronism pe care l-a inventat, altfel zis ideii că imitarea occidentului materialist și acultural ar fi fiind benefică, deși tocmai ea ne-a privat de apa curată ca lacrima a izvorului nostru românesc și ortodox de inspirație artistică. Ce soartă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
rod al gîndirii și practicii masonice; au mai venit și primele două decenii de comunism, internaționaliste, ce-i drept, dar primind lumina numai și numai de la răsărit (vorba, suspectată de unii tot ca masonică, a lui M. Sadoveanu) și condamnînd sincronismul ca pe un servilism rușinos față de imperialiști; ba ne-am pomenit, în următoarele două decenii, că protocroniștii în cap cu E. Papu s-au supărat și ei pe Lovinescu, acuzîndu-l că n-a văzut că românii au fost, sînt și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
s-au supărat și ei pe Lovinescu, acuzîndu-l că n-a văzut că românii au fost, sînt și vor fi mereu primii, descoperind înaintea tuturor mașina cu vapori și pastelul; și cînd credeam că gata! s-a zis cu inamicii sincronismului, mai ales că Europa s-a decis să ne integreze ea pe noi, cu de-a sila și în pofida faptului că ne-am străduit cît am putut să amînăm încheierea negocierilor (nu ne-a mers de data asta!), cînd am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
Europa s-a decis să ne integreze ea pe noi, cu de-a sila și în pofida faptului că ne-am străduit cît am putut să amînăm încheierea negocierilor (nu ne-a mers de data asta!), cînd am zis, așadar, că sincronismul își trăiește a doua tinerețe, iată, vine dl Sorin Dumitrescu și ne afurisește cu mofturile noastre europene cu tot, invocînd mireasma locului și duhul sfinților părinți care s-a pogorît asupra noastră care nu ne-am învrednicit să... să... Iartă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
literar de la Sibiu, echinoxiștii ar fi năzuit spre lovinescianism., ca spre un "model secret": Nu ne-am revendicat public modelul, însă a fost mereu evident că publicația n-a derapat de la criteriile lui fundamentale: preeminența esteticului și a spiritului citadin, sincronismul, cosmopolitismul, relativismul valorilor". E adevărat, însă trebuie să remarcăm că altele au fost condițiile la finele anilor '60 decît la începutul anilor '40. Cerchiștii și-au făcut apariția pe fundalul unui tradiționalism îngustat și etatizat, patriotard, pe cînd junii clujeni
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
sincronizarea" culturală cu Occidentul, demonizat pînă atunci cu excepția unor irelevante eșantioane "progresiste". Ca urmare, pe de o parte nu mai exista un real pericol "sămănătorist", iar pe de altă parte "criteriile fundamentale" indicate de dl Poantă, preeminența esteticului, spiritul citadin, sincronismul etc., nu mai puteau fi specifice unei grupări, fiind decelabile în viața literar-artistică în genere. Prin forța lucrurilor, Echinoxul nu se afla în postura de a miza, în contextul maximei "deschideri" de la sfîrșitul deceniului șapte, pe un impact protestatar singular
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
și o adeptă a "teologiei" lui Ludendorff -, parcursese întreaga literatură clasică), o atitudine asumată în fața existenței, de fapt disponibilitatea de a problematiza existența, de a ieși, cu alte cuvinte, din stadiul - cel mai adesea - larvar, somnolent și gregar al adolescenței, sincronismul cultural, extazul și ironia, spiritul ludic ș.a. Primul articol, "Castele în Spania", este într-un fel tributar unei retorici a idealismului juvenil (nu neapărat în sensul peiorativ al termenului), unei utopii universaliste (cu anumite "enclave" de realism), unei ideologii în
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
ecourile spiritului vienez în opera lui Eminescu, precum și convergențele acestuia cu principalele orientări literar-filosofice din epocă (romantismul Biedermeier, naturalismul, estetismul, darwinismul, vitalismul nietzschean ș.a.). Nu numai că opera eminesciană nu iese prejudiciată dintr-o asemenea confruntare, dar ea relevă un sincronism paradoxal cu climatul cultural al vremii. Polemic în esență, demersul lui Caius Dobrescu nu este nici demitizant, nici apologetic, concepând scrierile eminesciene ca "o Ťsintezăť sau (...) o Ťconstrucție cineticăť, greu de imaginat în alt context cultural, de influențe artistice și
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
gînditori români dinainte de cel de-al doilea război mondial sînt insuficient ancorate în peisajul european al momentului respectiv - ascensiunea fascismului, ideile rasiste ale lui Gobineau etc. -; ecuația profesorului timișorean nu ia în considerare contribuțiile unor gînditori progresiști ai epocii, teoria sincronismului a lui Eugen Lovinescu, de exemplu), totul lasă impresia unei răfuieli cu o singură etnie din conglomeratul transilvano-bănățean. Categoric, românii nu sînt mai buni, dar nici mai răi decît celelalte etnii care populează acest colț al continentului. Victor Neumann are
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
cînd în altele are un caracter de reculegere și de fixare a imitaților introduse pe cale revoluțonară." Fragmentul citat aparțne celui de-al treilea volum al Istoriei civilizaței române moderne, operă în care E. Lovinescu își formulează celebra sa teorie a sincronismului, aplicabilă atît fenomenelor socio-economice, cît și celor literar-artistice. Dincolo de punctul de pornire, reprezentat de scrierea Les lois de l’imitation, a sociologului francez Gabriel Tarde, precum și de intența mai mult sau mai puțn polemică față de consacrata teorie maioresciană a "formelor
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
Gasset, precum și expansiunea fără precedent a tehnologiei au determinat, în pofida aparențelor, nu o democratizare a ponderii culturii "înalte", ci o contaminare neverosimilă a sferei sociale și mentale, deopotrivă, cu produse și servicii kitsch. E. Lovinescu distingea între un moment al "sincronismului" și unul al "diferențerii". Dacă în primul caz se manifestă fenomenul imitaței, în al doilea intervenea adaptarea elementului împrumutat la specificul local. Globalizarea, în schimb, aduce cu sine o standardizare impresionantă. Cu excepța factorului lingvistic, nucleu dur al prezervării identitățlor
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
jocul subtil dintre luciditate și bovarism fiind fascinant în lumea postmodernă în care trăim. Chiar dacă, din punct de vedere teoretic, evaluarea maioresciană din studiul În contra direcței de astăzi în cultura română își mențne valabilitatea, totuși diagnoza lovinesciană, formulată cu ajutorul grilei sincronismului, apare mult mai riguroasă, sub raportul faptelor istorice petrecute. Dihotomia real/ ideal își spune încă o dată cuvîntul. Orientările tradițonaliste, generoase în intențe, și-au vădit falimentul. Crima spirituală cea mai gravă s-a petrecut în regimul comunist, cînd joncțunea catastrofală
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
în urmărirea unui țel comun. Se pare că, dincolo de virtuțle estetice propriu-zise, }iganiada lui I. Budai-Deleanu conțne și unele indicii cu caracter profetic, în legătură cu neputința românească de agregare socială în epoca modernă. Se știe că E. Lovinescu a aplicat principiul sincronismului nu doar la configurața și evoluța societăți noastre, ci și la tendințele manifestate în cîmpul literar. Astfel, Istoria literaturii române contemporane este lucrarea în care autorul propune o teorie a "mutaței valorilor estetice", întemeiată pe observațile sistematice făcute în legătură cu fenomenul
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
conformața socială și de mentalitate. O lume nouă, cu reguli noi se clădește sub ochii noștri. Lamentațile nostalgice ori mizele greșite sunt aspru și fără drept de apel sancțonate. Ritmul viețuirii pare tot mai accelerat. Diferența față de epoca interbelică a sincronismului este aceea că nu mai este nevoie să avem iluzia construcței durabile, care să înfrunte "negura vremurilor", ci trebuie doar să construim, dar într-o manieră eficientă, adecvată prezentului cert, și nu viitorului ipotetic.
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]