80 matches
-
10,50 euro. în Cehia, 3,20, în Ungaria, 2,90, în Polonia 3,60. Noi, ca și bulgarii, ne ridicăm la astronomica sumă de 1 euro. în schimb, îi batem de la distanță cam pe toți (înafara turcilor) la capitolul "sindicalizare". Media europeană este de 30 la sută, pe când noi atingem un impresionant 58 la sută. Să nu ne hazardăm - acest indicator trădează cu totul altceva decât forța muncitorimii. Pur și simplu, el este semnul îngrijorător al prezenței statului în viața
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
restaurantul cinci stele la apartamentul cochet al amantei, plutind la ani lumină depărtare de problemele unei populații care se confundă tot mai mult cu un popor de cerșetori. Marea inovație a ultimilor zece ani ai României o constituie, de altfel, sindicalizarea cerșetoriei. Suntem un popor proletarizat, obișnuit să-și exhibe, într-o lume pe care n-a visat-o și n-a dorit-o, respingătoarele diformități morale. Marea majoritate a românilor lumpenizați așteaptă în continuare să vină cineva să le rezolve
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
în primul rînd instituțiile de stat cu funcții propagandist-ideologice, în absența desăvîrșită a unei piețe de artă, fie ea și primitivă, Uniunea a mers în cea mai confortabilă dintre direcțiile posibile: din punct de vedere organizatoric, spre un fel de sindicalizare cu vădite nostalgii autoritariste, iar din punct de vedere managerial spre consumul resurselor și spre erodarea patrimoniului. Cum Uniunea Artiștilor Plastici era, și continuă să fie încă, puternic centralizată, cu filiale subordonate din punct de vedere juridic și administrativ, au
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
Generalul de divizie (r) Petre Vasilescu a lansat o dezbatere publică în rândul cadrelor militare disponibilizate, în rezervă sau în retragere, printr-o scrisoare deschisă în care încearcă să explice de ce au ajuns militarii să aibă sindicat. Generalul explică sindicalizarea prin lipsa de reacție a Asociației de profil în fața atacului la demnitatea Armatei și acuză cozile de topor care s-au infiltrat în asociație. El cere mai multă transparență financiară din partea conducătorilor acesteia. Întrebarea lansată de gen. Vasilescu este de ce
Un general îl acuză pe Băsescu de anarhie. Află cât câştigă avocaţii din procesele statului cu pensionarii militari () [Corola-journal/Journalistic/27676_a_29001]
-
care există, nu trebuie inventate -, ce țin de etica, de responsabilitatea profesiei. E vorba de autoreglementarea care, din păcate, nu a avut un ecou prea intens, deși s-a adoptat, încă din 2000, Codul Deontologic Unificat. În fine, cum nici sindicalizarea nu este suficient de puternică, jurnalistul se găsește ca profesionist într-o poziție vulnerabilă: patronul face ce vrea cu el, iar dacă e concediat, e „fiul ploii”. Deci, sindicalizarea ar fi o soluție, fie și târzie. -Avem în breaslă jurnaliști
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
adoptat, încă din 2000, Codul Deontologic Unificat. În fine, cum nici sindicalizarea nu este suficient de puternică, jurnalistul se găsește ca profesionist într-o poziție vulnerabilă: patronul face ce vrea cu el, iar dacă e concediat, e „fiul ploii”. Deci, sindicalizarea ar fi o soluție, fie și târzie. -Avem în breaslă jurnaliști acoperiți, jurnaliști corupți, șantajiști și instituții media viciate. O lege a presei, făcută de reprezentanți ai instituțiilor media, ar putea rezolva problema? -Cunosc toată istoria legislației presei din România
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
în primul rînd instituțiile de stat cu funcții propagandist-ideologice, în absența desăvîrșită a unei piețe de artă, fie ea și primitivă, Uniunea a mers în cea mai confortabilă dintre direcțiile posibile: din punct de vedere organizatoric, spre un fel de sindicalizare cu vădite nostalgii autoritariste, iar din punct de vedere managerial spre consumul resurselor și spre erodarea patrimoniului. Cum Uniunea Artiștilor Plastici era, și continuă să fie încă, puternic centralizată, cu filiale subordonate din punct de vedere juridic și administrativ, au
Uniunea Artiștilor Plastici, după cincisprezece ani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8130_a_9455]
-
scheme de compensare, care să nu mărească cheltuielile, dar să asigure o mai bună protecție a angajaților în situații de risc, ar trebui avute în vedere. Profiturile mari permit alocarea unor fonduri în acest scop. Politica de a nu încuraja sindicalizarea ar trebui menținută și, în compensație, alte activități (precum facilități sportive gratuite) ar trebui oferite angajaților și asociaților. Referințe bibliografice: Arthur A. Thomson Jr., A.J. Strickland III, John E. Gamble (2005), Crafting and Executing Strategy: The Quest for Competitive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mobilității. Din punct de vedere al segmentării pieței muncii, aceasta se manifestă nu numai În ce privește structura profesională, pe ramuri de activitate, niveluri de pregătire și medii sociale, ci și În ce privește securitatea locului de muncă, dimensiunea și stabilitatea venitului, gradul de sindicalizare. În acest mod au apărut anumite grupări profesionale și chiar anumite ramuri privilegiate, cum ar fi regiile autonome ale cărbunelui și energiei electrice. Segmentarea pieței În raport cu securitatea locului de muncă, a venitului și a statutului de partener egal al salariaților
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
publice (reglementările) diferite; spiritul antreprenorial diferit; specificitățile culturale, istorico-geografice, religioase și sociale; nivelurile de salarizare diferite; poziția geoeconomică; politica macroeconomică (constrîn-gerea guvernamentală); existența economiilor de scară; alte elemente de rigiditate (existența salariilor minime pe economie, existența contractelor colective de muncă, sindicalizarea excesivă ș.a). 5.3.6. Finanțele publice locale Componentă a descentralizării publice, finanțele locale ocupă un loc important în procesul transformării societăților actuale. Nu există țară bogată fără comunități prospere, iar finanțele locale joacă un rol important în dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ziarului Dreptatea, generație acuzată de a fi adus fascismul și războiul. În dezbaterea generalizată privind curățirea morală și separarea neghinei de secară, ideologia comunistă a găsit prilejul ideal de a pune în practică acel tip de "inginerie discursivă": să sugereze sindicalizarea și însușirea soluției sovietice, în general, drept pasul imediat următor operației de curățare a culturii române de elementele fasciste. Cu un nou președinte, Victor Eftimiu, și un nou comitet de conducere (N.D. Cocea, Lucia Demetrescu, Cicerone Theodorescu, Cezar Petrescu, Mihai
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare; ... (ii) acordă credite cu respectarea prevederilor reglementărilor sale interne aplicabile, a celor privind cunoașterea clientelei, precum și a celor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. ... În cazul operațiunilor de sindicalizare bancară, prin bancă finanțatoare se va înțelege fie toate băncile finanțatoare participante, fie oricare dintre acestea în calitate de agent de garantare, în numele și pe seama celorlalte bănci finanțatoare; ... f) credit - facilitate cash, non-revolving, acordată de banca finanțatoare sub
NORMĂ nr. N3.13 din 10 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250473]
-
prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare; ... (ii) acordă credite cu respectarea prevederilor reglementărilor interne aplicabile, a celor privind cunoașterea clientelei, precum și a celor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. ... În cazul operațiunilor de sindicalizare bancară, prin bancă finanțatoare se va înțelege fie toate băncile finanțatoare participante, fie oricare dintre acestea în calitate de agent de garantare, în numele și pe seama celorlalte bănci finanțatoare; ... e) credit - finanțare cash, nonrevolving, acordată sub forma unui credit
NORMĂ din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266362]
-
completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare; acordă credite cu respectarea prevederilor reglementărilor interne aplicabile, a celor privind cunoaşterea clientelei, precum şi a celor privind prevenirea si combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. În cazul operaţiunilor de sindicalizare bancară, prin Bancă finanțatoare se va înţelege - fie toate Băncile finanțatoare participante, fie oricare dintre acestea în calitate de agent de garantare, în numele şi pe seama celorlalte Bănci finanțatoare . Credit - finanţare cash, non-revolving, acordată sub forma unui credit de
NORMĂ nr. N3.15 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261735]
-
completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare; acordă credite cu respectarea prevederilor reglementărilor interne aplicabile, a celor privind cunoaşterea clientelei, precum şi a celor privind prevenirea si combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. În cazul operaţiunilor de sindicalizare bancară, prin Bancă finanțatoare se va înţelege - fie toate Băncile finanțatoare participante, fie oricare dintre acestea în calitate de agent de garantare, în numele şi pe seama celorlalte Bănci finanțatoare . Credit - finanţare cash, non-revolving, acordată sub forma unui credit de
NORMA nr. N3.14 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261734]
-
la care reducerile de cheltuieli au contribuit în primă fază, afirmă Cornel Ban, doctor în relații internaționale și politici comparate la Universitatea din Maryland, SUA, conform Mediafax. Dimensiunea mai mare a României, dependența ridicată de consumul intern, rata ridicată de sindicalizare, sindicatele active și rigiditatea pieței muncii fac experiența țării și mai relevantă pentru discuția privind adoptarea unor programe mai dure de ajustare în Portugalia și Grecia. "Pe termen lung situația s-ar putea îmbunătăți, dar până acum austeritatea a adâncit
Financial Times: România şi Letonia par a fi experimente controlate ale politicii dure de austeriate () [Corola-journal/Journalistic/53380_a_54705]
-
inițiativă legislativă este rezultatul propunerilor Congresului VIII al CFSMR (Predeal, martie 2014), și presupune strângerea de semnături ale demnitarilor români de la nivel central și local. Obiectivele principale ale noii conduceri a CFSMR, adoptate de Congresul VIII, sînt legate de creșterea sindicalizării medicilor și de unificare a sindicatelor ce conțin medici sub o singură sigla, cea a Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România.
Inițiativă legislativă care obligă demnitarii să se trateze în România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37937_a_39262]
-
care există, nu trebuie inventate -, ce țin de etica, de responsabilitatea profesiei. E vorba de autoreglementarea care, din păcate, nu a avut un ecou prea intens, deși s-a adoptat încă din 2000 Codul Deontologic Unificat. În fine, cum nici sindicalizarea nu este suficient de puternică, jurnalistul se găsește ca profesionist într-o poziție vulnerabilă: patronul face ce vrea cu el, iar dacă e concediat, e „fiul ploii”. Deci, sindicalizarea ar fi o soluție, fie și târzie. Avem în breaslă jurnaliști
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
adoptat încă din 2000 Codul Deontologic Unificat. În fine, cum nici sindicalizarea nu este suficient de puternică, jurnalistul se găsește ca profesionist într-o poziție vulnerabilă: patronul face ce vrea cu el, iar dacă e concediat, e „fiul ploii”. Deci, sindicalizarea ar fi o soluție, fie și târzie. Avem în breaslă jurnaliști acoperiți, jurnaliști corupți, șantajiști și instituții media viciate. O lege a presei, făcută de reprezentanți ai instituțiilor media, ar putea rezolva problema? Cunosc toată istoria legislației presei din România
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
subliniindu-i-se că trebuie să stea cu ușa deschisă în permanență. I s-a interzis să folosească telefonul personal în timpul serviciului. Ce e de făcut în astfel de cazuri? Una dintre cele mai eficiente soluții pe termen lung e sindicalizarea. Românii au idei preconcepute despre sindicate, deși în Franța, Germania, Anglia și alte țări dezvoltate din UE acestea vin exact în ajutorul angajaților, fiind de altfel un foarte bun instrument de negociere a drepturilor acestora în raport cu angajatorii. De aceea, Asociația
„Vei fi o paria în acest birou. O să te îmbolnăvești de cap”. Andreea, angajata căreia firma i-a interzis să lucreze () [Corola-blog/BlogPost/337920_a_339249]
-
dar sunt relativ modeste în raport cu așteptările imediate ale membrilor de sindicat. În această situație, capitalul de încredere de care s-au bucurat sindicatele în rândul membrilor de sindicat la începutul anilor ’90 a scăzut. „Ca o consecință directă, rata de sindicalizare a coborât sub 60%, de la peste 90% cât înregistra în 1990.” (CNS „Cartel-Alfa”, p. 1) Guvernul deține un rol important în dezvoltarea dialogului social, care se concretizează în exercitarea următoarelor funcții, mai mult sau mai puțin limitate: asigură cadrul de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Dominantele literaturii și ale politicii literare din perioada de tranziție, conținutul pledoariei pentru cultura pentru masse (mult mai bogată și mai patetică decât producția literară) sunt: socializarea discursului literar, Înfierarea exploatării, a hitlerismului și a guvernelor de dreapta, elogiul muncitorului, sindicalizarea vieții literare, transformarea Societății Scriitorilor Români și a presei literare În tribune de atragere a scriitorilor spre literatura angajată civic, politic și revoluționar, prin transformarea creatorilor În luptători sociali, În „ingineri ai sufletelor”, prin asumarea statutului de „muncitor intelectual”, și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
antireformismul și privilegiile. Cea mai vizibilă dovadă a acțiunii împotriva autoreglementării este precaritatea supravegherii și a penalizării de către CSM a magistraților care se dovedesc incapabili sau corupți din sistem. Aceasta absență a activității cenzurative etic și profesional este semnalul posibilei sindicalizări a incompetenței și corupției corpului magistraților. Ținta acestor strategii se regăsește în proverbul: apa trece, pietrele rămân. Mulți rezistă cu gândul că puterea este trecătoare, un ministru vine și pleacă în timp ce ei vor rămâne. Asta va fi luptă politică de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
a fost ales ținând cont de mai multe considerente: În primul rând există premizele unei competitivități crescute, fiind un sector În care, teoretic, intrarea pe piață este facilă, investiția inițială este relativ mică, forța de muncă este principala resursă, iar sindicalizarea acesteia este mai degrabă slabă. Ipoteza „stabilizării” pieței nu este intuitivă În acest caz, existând premisele unei competiții acerbe care să conducă la o volatilitate ridicată pieței. La data cercetării, În România acest sector era În plină dezvoltare: În 2001
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
femeile și au favorizat bărbații 2. Așadar, se pot identifica o serie de probleme care le afectează preponderent pe femei. Însă acestea nu sunt percepute ca dificultăți pe care le înfruntă mai ales o anumită categorie, deoarece ar fi interesantă „sindicalizarea”3 femeilor în calitate de grup care să-și includă problemele și interesele pe agenda publică, politică. O personalitate importantă a mișcării feministe din România, Eugenia de Reuss-Ianculescu, sintetizează foarte bine aceste dezbateri privind apartenența la un grup, cu toate că afirmațiile acesteia datează
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]