220 matches
-
și modurile de respirație. 2. Modul în care ne folosim componenta fiziologică și neuronală prin intermediul respirației, poziției corpului, gesturilor și mișcărilor oculare pentru a accesa anumite stări și moduri de a gândi. Toate acestea pot fi observate și de către ceilalți. sinestezie (engl. synesthesia) = 1. procesul de suprapunere dintre sistemele de reprezentare caracterizate de fenomene precum circuite văz-simț, în care o persoană derivă senzații din ceea ce vede, sau precum circuite auz-simț, în care o persoană obține senzații de la ceea ce aude. Oricare două
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
obține senzații de la ceea ce aude. Oricare două modalități senzoriale pot fi conectate. 2. o stare de "întreg" aferentă experienței senzoriale prin intermediul a două sau mai multe modalități, o legătură automată între un sistem de reprezentare și altul. De exemplu, o sinestezie de tipul V-K poate să implice perceperea cuvintelor sau a sunetelor ca fiind colorate. sistem de reprezentare primar (engl. representational system primacy) = atunci când un individ folosește în mod sistematic un simț în detrimentul altor simțuri pentru a-și procesa și
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
spiritului scriitorilor clasici, greco-latini.Celebra balada "Noapte de decemvrie" este o operă parnasiana prin cultul pietrelor prețioase, șlefuirea minuțioasa a expresiei poetice, prin elemente simboliste (simbolismul este un precursor la parnasianismului) precum muzicalitatea, corespondentele între planul sufletesc și cel exterior, sinesteziile, predispoziția pentru nuanțele cromatice, prin împletirea imaginilor vizuale cu cele olfactive și auditive ( fragmentul descrierii Bagdadului). Parnasianismul a influențat și prima etapă a scrierilor lui Ion Barbu, acestea stând sub semnul acestui curent literar într-un mod mai evident decât
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorica, exclamația retorica, invocația retorica), figuri semantice (epitetul, comparația, metaforă, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia, dramă); forme ale dramaturgiei în teatrul modern
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetiție, refren, relații temporale și spațiale, romantism, român (tipuri), secvență narativa, secvență poetica, scena, sens denotativ/sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/indirect/indirect liber, stil funcțional, tablou, tema, text literar/nonliterar, titlu, tradiționalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsura metrica, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005 PROGRAMA LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MAGYAR NYELV ES
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
pus „La Vii“ / lan cu maci de ciocârlii, / când la Tine, în pronaos, / șuieră un tren de haos...!“ (Cu vocale-arzând în steme...). Ritmul devine (in)somnie imnică, flux convertitor între real și vis, „în armoniile gamei celeste a izvoarelor, / în sinesteziile / deltelor fundamentale, / cu vălătuci de moruni, / cu nori de egrete, / ori cu tezaure de flăcări / pentru merele de-aur...“ (în somnul real, nu-n somnul de imn...). în conversia paradoxistă, natura imită pe Poetul înaripat de vulturitriftongi, nu invers: „Poetu-i
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
ca "stând într-o centrală electrică pe acid" cu însemnări că sunetele compozițiilor au fost inpirate de un vis lucid, și că până a se trezi, el a încercat să recreeze sunetele și să le înregistreze. El susține că are sinestezie naturală, ce a contribuit la acest album. Albumul propriu-zis constă din 25 de piese, toate fiind oficial neintitulate cu excepția melodiei "Blue Calx". În notele de album sunt prezentate o serie de imagini pentru a prezenta titlul fiecărei piese, incluzînd o
Selected Ambient Works Volume II () [Corola-website/Science/327010_a_328339]
-
emoțiile negative etc. Baza clinică a sindromului neurastenic o costituie excitabilitatea exagerată și epuizare ușoară, ce se manifestă prin impulsivitate, hipersenzitivitate la durere, lumină, excitanți tactili și auditivi, percepere acutizată a impulsației din țesuturi și organe, care provoacă parestezii sau sinestezii în cutia toracică, în abdomen sau în alte organe viscerale, fiind diagnosticate ca nevroze cardiace cardiovasculare, intestinale etc. Este caracteristică și cefaleea cu caracter constrictiv (“simptomul de cască” descris de Hipocrate), labilitatea emotivă și vegetativă, hiperreflexia, dermografism modificat, hiperestezie totală
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
ascultare/auz e foarte frumoasă și are o profundă istorie inclusiv la nivel filozofic. Această privire interioară nu e o banală victorie a unei percepții personale, care se exprimă în cuvinte, se celebrează pe sine înseși, înfășurându-se într-o sinestezie privată, deseori fugitivă. Versul surprinde, în fapt, clipa nașterii concomitente a unei noi persoane, a unui nou și mai profund adevăr despre sine însuși. Retina-n adâncu-ți e toată auz înseamnă dialogul a două priviri: una îndreptată spre exterior, care
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
o imensă carte. Dintre temele simboliste pot fi citate: impalpabilul, angoasele identitare ale Eului, imaginea femeii, decadenta, arta pentru artă. Manifestul simbolist a fost ulterior pus în versuri de Arthur Rimbaud în poemul Leș Voyelles („Vocalele”), un exemplu perfect de sinestezie literară și Charles Baudelaire în poemul Correspondances („Corespondențe”), în care natura este definită drept un "templu de simboluri". În opoziție cu retorismul romantismului, simbolismul preferă un ton mai intim și confesiv, iar spre deosebire de răceală și formalismul parnasianismului, se îndreaptă spre
Simbolism () [Corola-website/Science/297642_a_298971]
-
un "templu de simboluri". În opoziție cu retorismul romantismului, simbolismul preferă un ton mai intim și confesiv, iar spre deosebire de răceală și formalismul parnasianismului, se îndreaptă spre emoția și muzica interioară a ideii. Are ca scop cultivarea celor 3 S: simbolul, sinestezia, sugestia. Prin simbol cuvintele capătă altă semnificație ("Plumbul" din poeziile bacoviene capătă înțelesul greutății, apăsării sufletești, si nu mai reprezintă un element chimic). Sugestia este constituită din stări sufletești nedefinite. O altă trăsătură specifică este muzicalitatea versurilor și a ideilor
Simbolism () [Corola-website/Science/297642_a_298971]
-
note o culoare. Mai târziu, în cariera sa muzicală, independent de Arnold Schönberg, Scriabin a dezvoltat un substanțial sistem muzical atonal cu armonii mult mai disonante, care se acordă cu marca sa personală de misticism. Scriabin a fost influențat de sinestezie, iar sunetele și culorile sunt asociate cu diverse armonice. El este considerat de unii a fi principalul compozitor simbolist rus. Lev Tolstoi a descris muzica lui Scriabin ca "o expresie sinceră de geniu". Scriabin avut un impact major asupra muzicii
Alexandr Scriabin () [Corola-website/Science/319402_a_320731]
-
fost Chopin și Liszt, dar a început rapid să evite orice influențe pentru a-și dezvolta propriul limbaj muzical. A dorit să creeze sonorități care să stimuleze toate simțurile, prin alăturarea muzicii, cuvintelor, culorilor, aromelor și simțului tactil, creând o sinestezie a artelor. Scriabin fost de asemenea interesat de misticism, crezând, pe modelul grecilor antici, că muzica poate transforma sufletul uman. În august 1897 tânărul pianist Scriabin s-a căsătorit cu Vera Ivanovna Isakovich, iar apoi a întreprins turnee în Rusia
Alexandr Scriabin () [Corola-website/Science/319402_a_320731]
-
formă de autism. A fost subiectul unui documentar al BBC "The Boy With The Incredible Brain" transmis în anul 2005. În documentar apare împreună cu Kim Peek, un american cu o memorie neobișnuită. Tammet este recunoscut pentru faptul că suferă de sinestezie. Acesta poate vedea numere pozitive și în mod intuitiv dă rezultatul pentru calcule foarte dificile. Tammet deține recordul pentru faptul că a spus din memorie 22,514 de cifre ale numărului pi, timp de 5 ore și 9 minute. Tammet
Daniel Tammet () [Corola-website/Science/318403_a_319732]
-
În “Lucrarea Creației” Într-un ansimbol, 1715. Mozaicul uman cristalizat Într-o istorie. Aceasta este impresia pe care o lasă, cronotopic, volumul lui Ștefan Agopian, Fric. Apărută În 2003 la Editura Polirom, cartea aduce În fața cititorului experiențe marcante, retrăite În sinestezii. Coperta, Într-un contrast evidențiat cu fondul textual, modelează În linii subțiri profilul uman, Într-o ezoterică armonie cu lumea animală. Profilându-se ca o structură ermetică pe jumătatea neagră a fundalului, titlul dezvăluie numele mistic al personajului principal, prezență
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
amintim doar câteva: "Povestea celor necăjiți" (1911), "Fantome" (1911), "Oglinda fermecată" (1912), "Triumful vieții"(1912), "Steluța". Dimitrie Anghel este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului în literatura română. El cultivă mediul naturii artificiale, umanizate, al grădinilor și procedeul sinesteziilor. Este un contemplativ, un visător, care aduce în poezie tema călătoriilor, a evaziunii, motivul boemei și imagini ale peisajului marin. Simbolismul se îmbină în poezia lui cu notele romantice. Proza sa vădește înzestrare picturală, eleganță a stilului și vervă polemică
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]
-
cult (polifonii și armonii renascentiste, împrumuturi din operă, introducerea clavecinului și imitarea stilului de invențiune barocă - de exemplu, la Deep Purple ș.a.). Textele folosite în muzica rock psihedelică merg de la citarea versurilor unor autori cunoscuți, până la transcrierea asociațiilor libere și sinesteziilor provocate sub influența halucinogenelor. În lumea occidentală, psihedelismul fiind adesea pus în legătură cu mișcarea "hippie", versurile sunt nu arareori îndemnuri la răzvrătire, manifeste ale protestului pacifist sau atacuri dure la adresa scenei politice a vremii. Există piese despre droguri, scrise în argoul
Rock psihedelic () [Corola-website/Science/310400_a_311729]
-
compus pe baza unei atente selecții a cîmpurilor semantice: ele sunt ale „luxului", „muzicii", „aristocraticului"; li se adaugă o arie figurativă proprie, radical schimbată față de limbajul romantic ori postromantic. Cu Petică, plonjăm în ceea ce zona metaforică are mai specific, în sinestezie, pentru care poetul manifestă o predilecție nețărmurită: „Și ca să dau avînt visărei, Din flaut note argintii Se-nalță-n seara parfumată Strălucitoare și zglobii" (Fecioara în alb, XIV); „(O rugăciune) Ce melancolică, senină, în cadrul său de primăvară, Se pierde-n
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
său de primăvară, Se pierde-n negură vrăjită De albe sonuri de chitară" (Fecioara în alb, XX); „Ca stolurile rătăcite pe frunze se lăsară Suspine prelungite în blonde note stinse" Cînd vioarele tăcură, VII). în constelația metaforică a lui Petică, sinestezia ocupă un loc central, deoarece ea concentrează viziunea tranzitoriului permanent, a lumii formate din fluide care se transformă unele în altele. Dată fiind vocația muzicală, dominantă la Petică, sinesteziile lui au o obligatorie componentă fonică. Altădată, figuri fonetice de genul
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
stinse" Cînd vioarele tăcură, VII). în constelația metaforică a lui Petică, sinestezia ocupă un loc central, deoarece ea concentrează viziunea tranzitoriului permanent, a lumii formate din fluide care se transformă unele în altele. Dată fiind vocația muzicală, dominantă la Petică, sinesteziile lui au o obligatorie componentă fonică. Altădată, figuri fonetice de genul aliterației îi iau locul (Peste-nvechita marmură rece/ Curg lacrimi clare în noaptea caldă). După ce și-a dovedit virtuozitatea prozodică, Petică adoptă, în ultimul ciclu al volumului, forma sonetului
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
colici abdominale și diaree. Semne de severitate sunt hipertermia severă, convulsiile, iar în final se poate instala coma. Intoxicația cronică determină apariția tulburărilor vizuale (culori intense, cu predominanța unora în starea de euforie și a altora în cea depresivă), a sinesteziei, hipersensibilității la sunete, depersonalizării, tulburării de percepere a timpului și spațiului și chiar tulburări extreme ale dispoziției. Toleranța este instalată rapid, dar dispare la fel de repede cum s-a instalat. Ca și putere adictivă, LSD-ul dă o dependență psihică intensă
Intoxicație cu LSD () [Corola-website/Science/322461_a_323790]
-
de halucinații. Aceste halucinații erau asociate unui cuvânt sau unei idei care îl urmărea. Uneori aceste halucinații îi dădeau soluția problemei care îl preocupa. Putea vizualiza în formă reală orice obiect al cărui nume îl auzea. În prezent, afecțiunea numită sinestezie prezintă simptome similare. Tesla putea vizualiza o invenție cu o precizie incredibilă, incluzând toate dimensiunile, înainte de a începe să o construiască, tehnică pe care azi o cunoaștem ca gândire vizuală. Nu obișnuia să deseneze schițe ale invențiilor, concepea totul din
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
Catedrala St. Patrick - unde se află Foyle și Sheffield. Explozia distruge parțial clădirea, omorându-l pe Sheffield și blocându-l pe Foyle, inconștient dar viu. Din cauza efectului pe care explozia le are asupra implanturilor sale nervoase, lucru care duce la sinestezie, Foyle se jauntează în spațiu, revizitând momentele cheie ale călătorie sale până în acel punct. Ca om în flăcări, apare în fața propriilor ochi din vremea căutării, precum și în alte perioade și locuri, cum ar fi evadarea din Abisul Martel (distrăgând gărzile
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
de separație" victorian, iar lumea e plină de ciudați și de monștri. A doua tehnologie semnificativă a romanului o constituie substanța rară numită "PirE", o armă suficient de puternică pentru a permite câștigarea unui război interplanetar. Descrierea făcută de Bester sinesteziei este prima menționare populară făcută în limba engleză, fiind și foarte corectă. Recenziile romanului au fost amestecate. Cunoscutul scriitor și critic Damon Knight a acuzat în "In Search of Wonder" (1956) "prostul gust, inconsistența, iraționalitatea și erorile" romanului, dar a
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
ca specie", o temă mai importantă decât cele tratate în operele anterioare. Gale continuă declarând romanul ca fiind cea mai ambițioasă operă a lui Bester din punct de vedere estetic, aducând ca argument în acest sens fonturile disparate care evocă sinestezia, limbajul tot mai inteligent pe care îl folosește protagonistul pe măsura maturizării sale și încadrearea romanului între variațiunile catrenului lui Blake. Mai aproape de zilele noastre, romanul a fost foarte aclamat de către câțiva scriitori de science fiction. Neil Gaiman scria în
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]