21 matches
-
Din a doua jumătate a sec. al XVII-lea și începutul sec. al XVIII-lea încep să apară documente istorice ce fac referire la Mănăstirea Lainici. Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în 1780, și se pomenește într-un sinet în care donează mănăstirii o moșie. El adună de pe văile munților o obște de 30 de călugări. După moartea sa, între 1810 și 1817 o mână de boieri olteni refac schitul, de data aceasta din piatră, cu ziduri groase de
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
de hârtie. Dar generalitatea n-a putut uita un asemenea lucru din cauză simplă că... nu l-au știut niciodată. Cine a dat Rusiei dreptul de-a cere ca vânzătorul român să recunoască de bun și vrednic de credință un sinet iscălit la o bancă din Petersburg pe care se zice că acea bancă va plăti o rublă de argint pentru petecul de hîrtie? Generalitatea e în orice caz în drept de-a întreba quo jure s-ar fi cerut o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și tot nu credem c-ar fi pretins atâta venerațiune din partea noastră, pentru că pravoslavnici sîntem și noi "dar la rublă de hârtie nu este pravoslavie". Dar precum mi vedem de unde ar fi putut porni impunerea rublei de hârtie, adecă a sinetului mic emis de un stat ruinat, tot astfel nu vedem nici necesitatea de-a se primi rubla de argint pe patru franci, căci această monetă de metal este în parte un sinet au porteur, adică un sinet pentru cusurul cât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
putut porni impunerea rublei de hârtie, adecă a sinetului mic emis de un stat ruinat, tot astfel nu vedem nici necesitatea de-a se primi rubla de argint pe patru franci, căci această monetă de metal este în parte un sinet au porteur, adică un sinet pentru cusurul cât nu s-ajunge până la 4 franci. Și într-adevăr așa s-a și întîmplat. Pîn-a nu ieși decretul domnesc prin care se fixa cursul rublei de argint această din urmă era primită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hârtie, adecă a sinetului mic emis de un stat ruinat, tot astfel nu vedem nici necesitatea de-a se primi rubla de argint pe patru franci, căci această monetă de metal este în parte un sinet au porteur, adică un sinet pentru cusurul cât nu s-ajunge până la 4 franci. Și într-adevăr așa s-a și întîmplat. Pîn-a nu ieși decretul domnesc prin care se fixa cursul rublei de argint această din urmă era primită de negustori pe 3 și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici un acționar, căci era prevăzută în contractul primitiv și tipărită ca articol de contract pe chiar acția ce-o avea el, în locul acestei situații deci ce ni se oferă? Prefacerea statului în acționar, încărcarea lui cu o datorie directă cu sinet, în locul celei indirecte, renunțarea la dreptul de răscumpărare peste treizeci de ani, supunerea lui ca acționar german sub jurisdicțiunea germană și, ca efect final, slăbirea creditului lui prin emiterea unei sume colosale de titluri nouă, adecă de sineturi nouă, iscălite
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
directă cu sinet, în locul celei indirecte, renunțarea la dreptul de răscumpărare peste treizeci de ani, supunerea lui ca acționar german sub jurisdicțiunea germană și, ca efect final, slăbirea creditului lui prin emiterea unei sume colosale de titluri nouă, adecă de sineturi nouă, iscălite de el. Tot ce ar face statul, chiar daca n-ar exista decât un singur coacționar, trebuie să fie conform cu contractul primitiv, conform cu articolii codului de comerț german, iar dispozițiuni de milioane au în unele cazuri nevoie de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
credit industrial, nu poate fi dat prin institute de bani și de polițe, ci numai prin astfel de oameni cari știu a judeca pe deplin ce produs va avea afacerea ce ia credit, asupra căruia a avizat, după natura lucrului, sinetul. Fiindcă toți oamenii aceștia vor fi asemenea oameni de afaceri cari la rândul lor vor avea nevoie de credit, ei formează o comunitate cu scopul ca printr-un capital format în comun să dea credit întreprinderilor industriale, asigurat în garanția
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la care era perceput adetiul casei. În 1829 erau aici zece case . Raportul boierilor din Divan, Înaintat senatorului Crasno Milașevici la 20 iulie 1812, amintește și . Din 1813, Iordache Râșcanu Înaintează jalbă . Maria Holban era datoare vornicului Șerban Negel cu sinet, motiv care a determinat-o să scoată la mezat moșia Frenciugi . Căminarul Iordachi Râșcanu și sora sa Maria Holban se judecau la 19 februarie 1814 pentru moșiile Drăgușeni și Frenciugi, așa cum ne demonstrează anaforaua boierilor. Iordachi Râșcanu a dat jalbă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bârlad, amintită de un zapis din 20 octombrie 1768. Lupul Balș vel logofăt arată În motivația din 27 februarie 1814 că Frenciugi. Casandra era nepoata Episcopului Ioanichie . Alexandru Râșcanu cunoștea limba greacă, dovadă fiind și nota scrisă pe spatele unui sinet al ginerelui său Andrei Holban din 14 august 1795. Alexandru Râșcanu avea la 14 august 1795 rangul de spătar . În unele chestionare realizate de preoții bisericii este susținută ipoteza originii grecești a ctitorilor bisericii. La 20 martie 1768 Episcopul Ioanichie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Holban, primind În aprilie 1795 moșia Frenciuci și biserica din sat de la tatăl său, moșia fiind zestrea (conform jalobei din 7 august 1836 a fraților Teodor Râșcanu și Iosif Râșcanu arhidiacon) . Stolnicul Andrei Holban dă la 14 august 1795 un sinet socrului său spătarul Alexandru Râșcanu, prin care face cunoscută primirea celor consemnate În izvodul de zestre. Sinetul respectiv a fost redactat În limba greacă . Din 15 august 1795 se păstrează izvodul cu vitele vândute de spătarul Alexandru Râșcanu stolnicului Andrei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
conform jalobei din 7 august 1836 a fraților Teodor Râșcanu și Iosif Râșcanu arhidiacon) . Stolnicul Andrei Holban dă la 14 august 1795 un sinet socrului său spătarul Alexandru Râșcanu, prin care face cunoscută primirea celor consemnate În izvodul de zestre. Sinetul respectiv a fost redactat În limba greacă . Din 15 august 1795 se păstrează izvodul cu vitele vândute de spătarul Alexandru Râșcanu stolnicului Andrei Holban, ginerele său. Izvodul din 15 august 1795 este scris de spătarul Alexandru Râșcanu, jumătate În limba
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pravilă și de este adevărat“ și a-i oferi autenticitate - „să se scrie în condică din cuvântu în cuvântu și să să adevereze de condică și iscălindu-se și departamentar<i>i, și așa să va ținea în seamă acele sineturi de adevărat“. Departamentul de Șapte ar trebui să funcționeze ca un fel de „notariat“, iar logofătul ar fi un fel de „notar public“. Chiar dacă pe moment, hotărârea domnească nu intră în practica curentă și imediată, eficacitatea unei foi de zestre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
elementari. Însă anumite componente de bază, la fel ca electricitatea într-o casă, participă la atâtea procese, încât lipsa unuia singur duce la o dereglare generală. Pentru mai multe detalii Roubertoux, P.; Carlier, M., Génétique et comportements, Masson, Paris, 1976. Sinet, P.M.; Lamour, Y.; Christen, Y., Genetics and Alzheimer’s Disease, Springer Verlag, Berlin, New York, 1988. Omul preistoric era inteligent? Mediul cultural și dezvoltarea inteligenței Oare oamenii preistorici erau inteligenți? Răspunsul la butada lui Binet (creatorul primului test), „inteligența se definește
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pierde în timpul cel mai depărtat. Caracteristica acestei clase este stăpânirea pământului. Nimeni altul decât acela ce deținea pământ, adică moșie, fie individual, fie deavalma, amestecat în vreo colectivitate de moș neni, numai acela putea dovedi boieria veche a sa prin sinetul moșiei. Totuși nu trebuie să conchidem de aici, că stăpânirea pământului era un privilegiu exclusiv la ei: oricine în Moldova era în drept să cumpere un sat, dacă avea mijloace". Dintre meșterii pe care îi descoperim că au cumpărat sate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ai matale, necuviincios. {EminescuOpVII 319} Salut însă pe toți acei copii buni cari, încercîndu-se de mine, vor saluta cu părere de bine această scrisoare a mea; însă, fiindcă sălutări aeriane și necunoscute sunt imposibile și fiindcă nu voi să dau sinet în loc de bani, de-aceea vă dau matale deplină putere esecutivă ca să-i salutați pe toți în locul meu; lucru ce li va [fi] mai drag decât dacă esecuțiunea acestei voințe ar fi fost salt în puterea mea. În fine, dacă veți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeș; Sf. Ambrozie, episcopul Mediolanului; (Dezlegare la pește); 9 decembrie - Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana; Sf. Proorocița Ana; 10 decembrie - Sf. Mc. Mina, Ermoghen și Eugraf; 12 decembrie - Sf. Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei; Sf. Mc. Sinet; Sf. Mc. Alexandru, arhiep. Ierusalimului. Biserica Ortodoxă Sârbă 7 decembrie - Duminica 25 după Rusalii. Sf. Mare Mc. Ekaterina; 8 decembrie - Sf. Sfințit Mc. Kliment; 9 decembrie - Cuv. Alipie Stâlpnicul; 11 decembrie - Sf. Cuv. Mc. Ștefan; Sf. Mc. Hristo. Biserica Romano-Catolică
Agenda2003-49-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281808_a_283137]
-
de lei. ( E. C.) calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 11 decembrie - Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou Stâlpnicul; 12 decembrie - Duminica a 28-a după Rusalii (a Sf. Strămoși după trup ai Domnului). Sf. Ierarh Spiridon, ep. Trimitundei; Sf. Mc. Sinet; Sf. Ierarh Alexandru (Dezlegare la pește); 13 decembrie - Sf. Mare Mc. Eustatie, Evghenie, Mardarie și Orest; Sf. Mc. Lucia fecioara; 15 decembrie - Sf. Sfințit Mc. Elefterie, Sf. Mc. Antia și Suzana; 17 decembrie - Sf. Proor. Daniel și Sf. trei tineri
Agenda2004-50-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283162_a_284491]
-
ca să-i pomenesc numai pe cei mai importanți) scriau, cu toții, proza scurtă, de la schița pînă la cel mult nuvelă. Și, pe deasupra, aceste scrieri erau inundate de lirism, aglomerate fiind cu figuri neputincioase de boieri scăpătați ce-și admirau, nostalgic, vechile sineturi, trăind, mai toți, sufletește, în secolul trecut, de dezrădăcinați și inadaptabili. Se aștepta românul. Și numai Ibrăileanu putea spera de la Brătescu-Voinesti (îndemnîndu-l intru această), să scrie un roman, cînd, încă de la debutul celui pe care un prieten (criticul și prozatorul
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
se petrece În profunzimile interstelare. Dar cînd vor afla, ne vor lămuri: e un asteroid evreiesc. Eu cred c-am izbuti să supraviețuim dezastrului ciocnirii dac-am urma sfatul unuia dintre eroii lui Dan Claudiu Tănăsescu, care locuiește pe planeta Sinet: „Hai să ne facem un bîrlog”. În revista Șopîrla amantelor citesc un desen c-o femeie ce poartă o pancartă pe care scrie „de ce bărbații n-ar alăpta și ei?” Poate pentru că e frig? Mă bîntuie o senzație plăcută deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lor se vădește în "tabieturi", în "slăbiciuni", în "metehne". Unul iese în "cerdac" cu "ciubucul", se cuibărește pe divan, cu ochelarii prinși pe după urechi cu șireturi, și acolo, acoperit pe umeri cu o cațaveică veche a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara și toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe frânghii. Coana Anica are, când curăță un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]