12 matches
-
lui J.S. Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă: G. Fr. Haendel, J.S. Bach. 4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
J.S.Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă:G. Fr. Haendel, J. S. Bach. 4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fiii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
lui J.S. Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă: G. Fr. Haendel, J.S. Bach. 4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
J.S.Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă:G. Fr. Haendel, J. S. Bach. 4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fiii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
câștigat credibilitate și au întinat reputația lui Salieri. La începutul secolului al XIX-lea naționalismul crescând a dat naștere unei tendințe de a transfigura geniul austriac al lui Mozart în timp ce italianului Salieri i s-a atribuit rolul rivalului său diabolic. "Singspiel Szenen aus Mozarts Leben LoWV28" (1832) a lui Albert Lortzing folosește clișeul intrigantului Salieri care încearcă să frâneze cariera lui Mozart. Trebuie spus însă că, deși născut italian, Salieri a trăit în Viena imperială de la vârsta de 16 ani și
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
1807, care administrase ducatul după moartea soțului, în perioada minoratului fiului Karl August, era o muziciană desăvârșită, iubind arta și literatura; în afară de Goethe a atras multe personalități culturale la Weimar, între care Herder, Schiller, Wieland. Printre compozițiile ei se numără singspielul pe text de GoetheErwin și Elmire. Ettore Ghibellino, în volumul J.W. Goethe und Anna Amalia. Eine verbotene Liebe (J.W.Goethe și Anna Amalia, o iubire interzisă), Weimar A.J. Denkena-Verlag 2004, a emis ipoteza că între ducesă și
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
în curând Puccini etc. La acestea s-au adăugat în ultimele stagiuni două muzicaluri originale, "Noaptea furtunoasă" și "Piatra din casă" de tânărul compozitor Roman Vlad, agreabilă fuziune între actualitate și tradiție. Iar elementele de commedia dell´arte și de singspiel îi fac pe micuți să râdă cu poftă de tumbele și glumele de pe scenă, în timp ce se aud acordurile muzicii lui Mozart. Nu știu dacă ascultă efectiv muzica (la vârsta asta îi prinde numai dinamica reprezentației), dar în memoria lor se
"Opera Comică pentru Copii" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/7769_a_9094]
-
în diverse ramuri ale matematicii. Miercuri, 16 iunie JOHANN HILLER În 1804 a murit muzicianul german Johann Hiller. A fost cantor, dirijor, șef de orchestră, compozitor, pedagog și teoretician. Este autorul a numeroase creații muzicale și creatorul operetei (așa-numita Singspiel). Inițiativa de a înființa un grup orchestral a constituit piatra de temelie pentru viitoarea sală de concerte din Leipzig numită Gewandhaus (inaugurată în 1871). MARC BLOCH Se împlinesc 60 de ani de la moartea istoricului francez Marc Bloch. A fost conferențiar
Agenda2004-24-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282539_a_283868]
-
are o dublă natură; pe de o parte, ea reprezintă cea mai timpurie mostră de ballad opera - al cărei specific îl constituie cântecele, de obicei populare, și interludiile muzicale împrăștiate printre replicile personajelor. Acest tip de "operă", strâns înrudită cu singspielul german și cu opera comique franceză, apare ca o reacție împotriva operei italiene care inundase Londra la acea vreme. De altfel, și alte elemente sunt menite a deruta spectatorul obișnuit cu acest fel de spectacol: decorul total "neromantic" - închisoarea Newgate
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
de decorare a lui Victor Rebengiuc publicul a fost invitat la „Oranjeria castelului". Un spațiu gîndit și creat ca cel de la Schonbrunn, acolo unde în februarie 1786 a avut loc premiera cu o comedie muzicală într-un act, Festinul imperial (Singspiel), inspirată de Der Schauspieldirektor (Regizorul) de Mozart, adaptată regizoral pentru marionete. Traseul publicului s-a transformat într-un vechi ritual, sub semnul căruia a stat toată seara. Smochinguri, papioane, rochii de seară, fetițe frumoase gătite în catifeluri asortate cu pantofi
Farmecul cetății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5990_a_7315]
-
echilibrate, dar și bogăția imaginației. La fel de inspirat și expresiv a fost și scurt-metrajul intitulat Respirația la păsări, în regia Alinei Manolache, pe un suport sonor semnat Cristian Lolea. Cele două păsări-personaje umane, ce par să reitereze cuplul mozartian Papagheno-Papaghena din singspielul Flautul fermecat evoluează într-un cadru natural cu atributele unei picturi naive - să zicem de Rousseau-Vameșul (Le Douanier) - respirând odată cu vegetația luxuriantă, cu care fac corp comun de altfel. Elaborată în privința tehnicii și limbajului componistice, piesa lui Cristian Lolea integrează
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Cantea, Mihai Prelipcean, Alina Tatar, Cristina Vezentan, Paula Banciu. Participă orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul“. În program: E. Crespo: Dans românesc pentru tub și alămuri; G. Puccini: Aria Laurettei din opera „Giani Schicchi“; W. A. Mozart: Aria Reginei Nopții din Singspielul „Flautul fermecat“; W. A. Mozart: recitativ și arie (actul I) din opera „Nunta lui Figaro“; A. Boito: Aria Margaretei din opera „Mefistofel“; G. Verdi: Aria Aidei (actul I) din opera „Aida“; J. Sibelius: Concert pentru vioară și orchestră, 27. 06
Agenda2003-25-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281153_a_282482]