11,815 matches
-
MAI STRIG Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului PE, VOI, PRIETENI, VA MAI STRIG Când orologiu-si urca timpul din lume-n evuri depărtate Ce soare înflorește încă în recea lui singurătate? Si-atatea întrebări se-aduna în noaptea gândului și oare Pe cine sa-ntrebam când omul e semnul însăși de-ntrebare? Ne despărțim, prieteni, iată cu gura plină de cuvinte Dar noi ramane-vom aproape de miezul clipelor fierbinte. Ne arde
PE, VOI, PRIETENI, VA MAI STRIG de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463506049.html [Corola-blog/BlogPost/375857_a_377186]
-
sau: Îmi aleargă vara ca un tren prin sânge” (Veri de mucava), ori: „Miroase gându-saiarbă încolțită Și sufletul respiră-n spic de grâu” (Respiro) Poetul asemenea lui Pan, se simte prezent în tot Universul, se consideră „un strop” în „marea singurătate”, recompus din „tăceri”, regăsindu-se în „cine știe ce ninsoare” sau „cutreierând o primăvară”( Din tăceri) Tristă și dureroasă e mărturisirea din poemul „Sindrom”, în care poetul, ca și mulți anonimi, a dus o muncă de Sisif, „ca să construim, ce? / un univers
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ROD AL CREAȚIEI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 816 din 26 martie 2013 Toate Articolele Autorului Modelată lumina răsăritului cuprinde timid chipuri forme hrănite cuvinte mărturisiri singurătate pictată în fire de nisip îndrăgostiți printre voluptoase valuri de nori dătătoare de îngeri murmură esențe ambivalente realități paradigmatice dragostea profundă sub ochiul cerului noi rod al creației. Referință Bibliografică: Rod al creației / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ROD AL CREAŢIEI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Rod_al_creatiei_gheorghe_serbanescu_1364349035.html [Corola-blog/BlogPost/345403_a_346732]
-
presimțirea!” (Prin întuneric). Lucrurile merg atât de departe, încât într-un final, în același poem, autoarea reușește să frapeze prin sinceritate și fermitate absolute, recurgând la soluția extremă: “voi abandona jocul.” Odată cu poemul “Sweet Basil”, Daniela Voiculescu găsește “formula unei singurătăți acceptate”. Ea înțelege că “oamenii nu se mai complică/ să iubească...” (Via Dolorosa), de aceea, timpul “trece/ pe drumul suferinței,/ acolo unde stau doar sufletele/ care cred în Dumnezeu...”. Timpul își păstrează aceleași valențe, chiar dacă poemul este diferit. “...timpul nu
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
îmi strigă de pe o foaie albă Neliniștea-mi surprinde clipa în zăbavă. Caut disperată ascunsul sens al vieții Viitor trecut, al timpului otravă... Tăcerea s-a întins greoaie pe-a mea pernă De parcă ar fi vrut în locul meu să doarmă. Singurătatea-mi spune cuvânt de alinare Dar sufletu-mi e trist și-n stare de alarmă. Noaptea îmbrăcată în lumina lunii Tronează peste ramuri, case și coșmaruri... Ucis îmi este visul de gândul fără aripi Privirea-mi este goală, suptă de
UN LICĂR DE SPERANȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/doina_theiss_1488219541.html [Corola-blog/BlogPost/368776_a_370105]
-
I-a trimis cineva o floare? Este greu să trimiți o floare pe lumea cealaltă. Pe lumea aceasta, nu este timp. Nu a mai primit demult o floare. I-a mai scris cineva? Cutia de scrisori este goală, ca și singurătatea care o înconjoară. Cine își mai aduce aminte de ea? Cât de scumpă a ajuns memoria în ziua de azi! Amintirile te pot întoarce la o lume de vârstă mai mică. La o lume fără părere de sine. Sunt nesuferite
PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesoara_de_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/351087_a_352416]
-
oră 14.30 (Sală Cupola) Dezbatere cu tema Umbră și urma că metafore ale identității Întâlnire organizată sub egida revistei Lettre Internaționale Invitați: Teodor Baconschi și Marină Dumitrescu Moderator: Adrian Mihalache Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 oră 15.00 (Standul ICR) Singurătate gonflabilă (prozatori maghiari din Transilvania), antologie și traducere de Judit E. Ferencz Invitați: Judit E. Ferencz, George Volceanov Moderator: Simona Sora O antologie de proza contemporană maghiară în care sunt selectați scriitori din Transilvania care scriu în limba maghiară, realizată
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
care trăiește în Italia. De asemenea, Alexandra a participat la proiecție, fiind unul dintre invitații speciali ai Festivalului. Competiția ANONIMUL începe astăzi în forță, de la ora 21.00, la Verde Stop, cu lungmetrajul September (r. Penny Panayotopoulou), o poveste despre singurătate și obsesii, după care vor urma trei calupuri de scurtmetraje, două cu filme din competiție, plus o secțiune de OFF Românesc, în cadrul căreia vor fi proiectate O lume nouă (R. Luiza Pârvu) și București, te iubesc (R. Mircea Ghinescu). Seara
A început cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL by http://www.zilesinopti.ro/articole/7668/a-inceput-cea-de-a-11-a-editie-a-festivalului-international-de-film-independent-anonimul [Corola-blog/BlogPost/98580_a_99872]
-
de tine, imaginar ce-i drept, râvnind la tot ce-nsemni pe lume, ploaie de primăvară, oază de fericire, miracol al vieții mele, de muritor, albastrul cerului privit de mine, din spatele paletei de culori, mânjindu-mi sufletul, rămas opac, de-atâta singurătate, parfumul tău, trezind dorințe uitate, învățând să te iubesc, întrebându-mă, de mai am timp să trăiesc, cutezând buzele să-ți sărut, oprind șoaptele tale, să-mi spună ceva. Imagini clătinate, de-o realitate, presărată de vise, ce vin și
ÎNVĂȚ SĂ TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1472630097.html [Corola-blog/BlogPost/375536_a_376865]
-
au fost identificate numeroase situații, diferite: de la cea de bucurie extremă, revelatoare, până la cele de impas, de izolare forțată - cum sunt închisorile - de pierdere, de despărțire de o persoană dragă, când apare sentimentul acut de frustrare, de lipsă (eclipsă), de singurătate în doi sau între milioane de oameni. Iată cum redă poeta Daniela Popescu acest moment: Mi-ai auzit mersul stingher și mi-ai dat, Doamne, toiag de măslin, să pot măsura iubirea în calea spre cer, s-ascund în speranță
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436451453.html [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
intelectual în țara mamă, unde un examen luat la Universitatea din Galați o aureolează cu nimbul de master în filologie, vine în întâmpinarea cititorilor cu a doua apariție editorială, volum intitulat, programatic, „Râuri, voi, ce despărțiți “, după ce a publicat “Paralelismul singurătății “ și în numeroase antologii de poezie apărute pe întreg teritoriul țării. Deținătoare a numeroase premii literare naționale și internaționale, Tatiana Scurtu Munteanu este o voce autentică în lumea poeziei ce atinge eternul, prin faptul că desoperim în poezia acestui volum
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului două ore îmi număr dioptriile iubirilor/dau cu plus/ nevederea mângâie glezna timpului /dă cu minus/ câteodată colorează pereții irisului în nonculori șerpește / sentințe sună placid abonații la sentimente singurătățile cu gust de gutui iernatic își expun coasta adamic celei mai iubite dintre pământence cerul se sprijină pe lacul lebedelor bea albul pătat al norilor cu grația unei furtuni de vară nu o (mai) ucide pe Ana Karenina fugi de
ORIGAMI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1418490386.html [Corola-blog/BlogPost/376611_a_377940]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ARTĂ DIN IMPRUDENȚĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului Prinzându-mă asupra faptului Repetate metafore infracționale Singurătatea m-a aruncat preventiv În celula unui poem Între timp Melancolia mi-a luat primele Declarații de iubire Așa că Din subsolul acestor pagini În deplinătatea facultăților mele stlistice Îmi semnez Condamnarea pe viață La poezie Doamne (ch)iar sunt mort
ARTĂ DIN IMPRUDENŢĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Arta_din_imprudenta_costel_zagan_1363899713.html [Corola-blog/BlogPost/349048_a_350377]
-
Mircea Horia Simionescu *** Iubite Cezar Ivănescu, Nu știu ce fatalitate zbanghie face ca scriitorii români, mai mult sau mai puțin bucureșteni, respirând toți același aer, să trăiască departe unii de alții, să se citească și să-și comunice, fără să se vadă, singurătățile lor tulburate. Atunci când se văd, într-un autobuz de Mangalia, timpul scurt și uruitul mașinii abia de le îngăduie să-și dea seama cât sunt aproape și că au multe să-și spună, oho, câte sunt de împărtășit și de
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
în fine, a ieșit cam altceva decât trebuia să iasă și n-am avut tăria de-a retrage cartea și de-a porni la o nouă transcriere. Lașitate, mizerie, prostie, - numește-o cum vrei. Acum, retras pentru o vreme în singurătatea Pietroșiței, mă gândesc - tot gânduri ucigașe și ucigătoare! - să scriu, în anii următori, un alt volum IV, să-mi anunț cititorii, într-o scurtă notă, că volumul apărut e o eroare, să le spun: acesta e veritabilul! Rușinea ar fi
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
nu era ca locul comod din spatele unui birou. Și totuși am rezistat și îmi convenea pentru că de fiecare dată era altceva care nu mă lăsa să mă fure gândurile ori tristețea, pentru că nu aveam timp... Nu, nu mă temeam de singurătate. Singurătatea acționează asupra inteligenței, ea dezvoltă poezia care se găsește întotdeauna în om. Între timp am urmat facultatea de drept și în minister am fost numită șef serviciu relații publice. După atâția ani în care am lucrat cu oamnenii cred
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
era ca locul comod din spatele unui birou. Și totuși am rezistat și îmi convenea pentru că de fiecare dată era altceva care nu mă lăsa să mă fure gândurile ori tristețea, pentru că nu aveam timp... Nu, nu mă temeam de singurătate. Singurătatea acționează asupra inteligenței, ea dezvoltă poezia care se găsește întotdeauna în om. Între timp am urmat facultatea de drept și în minister am fost numită șef serviciu relații publice. După atâția ani în care am lucrat cu oamnenii cred că
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
pasă sau nu și uite așa, timpul scurgându-se, te trezești anost într-un început anost de vacanță. Dacă ar fi fost în starea lui obișnuită, mai mult ca sigur că pașii l-ar fi purtat spre raiul lui, în singurătățile dintre malurile Dâmboviței. Acum însă, acele locuri i-ar fi învolburat tristețile din sufletu-i anonim, sedimentate parcă de picuri mărunți și deși ai unei ploi nesfârșite de toamnă. În dragoste, ca și în toate cele, teoria este una iar
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
nou volum de poeme "bazat pe inefabil și starea de grație cu linia antilirică" (Laurențiu Ulici), intitulat Cântece de mântuire, Editura AXA - Botoșani, 1998. Aflat la a noua carte, poetul se detașează de generația optzecistă prin felul cum se implică singurătății funciare, atrăgând în orizontul propriu metoda implicării altora. Am mai spus-o, o mai repet și acum, nu sunt adeptul încazarmării poeților în "plutoane" de generații. Prin însăși felul lor de a fi, nonconformițti, ei nu pot fi "îmbrăcați în
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
echilibrul sângelui din mânile de-altădată,/ caută firul electric uitat în gura de aur/ a zilei de naștere, strigând:/ Eu stăpânesc lumea întreagă încât ea să aparțină tuturor". Readusă în plin plan, copilăria este emanația intuibilă a unei energii afective. Singurătatea și monologul sunt ceea ce spun că sunt numai la nivelul de suprafață al poemelor, sunt aparente, denotatul limpid și neangajat în timp ce, dincolo de aparențe, în lumea conotațiilor, semnificația lor este cu totul alta, pe care o numesc singurătatea deghizată ce ascunde
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
unei energii afective. Singurătatea și monologul sunt ceea ce spun că sunt numai la nivelul de suprafață al poemelor, sunt aparente, denotatul limpid și neangajat în timp ce, dincolo de aparențe, în lumea conotațiilor, semnificația lor este cu totul alta, pe care o numesc singurătatea deghizată ce ascunde o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
fost incandescența simțirii, lumea devenea un arc de lumină și din ea țâșneau vorbele mele flămânde, mult prea flămânde... Dar bolta, bolta curcubeului s-a zdrobit de pământ, iar eu am rămas doar o cochilie uscată prin care trece vântul singurătății ultimului cocor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: tristețe / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 221, Anul I, 09 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TRISTEŢE de LEONID IACOB în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Tristete.html [Corola-blog/BlogPost/348237_a_349566]
-
să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă... Și ea m-a ascultat: s-a-ngrămădit întreagă-n rădăcini și-acolo-n stâncă a-nceput să crească, să crească mută de singurătate, cu brațe drepte și cu fruntea albă . Dar cine-ACOLO-ajunge să înalțe rugă ? Căci dusu-i dus, neantul ne subjugă ! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: P R I E T E N E... / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1442215191.html [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
față. Această păpădie se simte bine acolo unde este, Unul trece pe lângă ea nepăsător,doar o privește, Mulți o admiră, întreabându-se de ce este solo, Alții uimiți, întrebându-se de ce se află ea acolo? Ea nu are grai ca să spună despre singurătatea ei, Dar, în gând, ar putea zice admiră-mă dacă vrei, Vezi cât de frumoasă și făloasă sunt eu ca păpădie? Iubește-mă și dă veste la toată lumea, ca să se știe. Că aici, izolată și-n singurătatea mea, voi procrea
PĂPĂDIA SOLITARĂ.... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1472391489.html [Corola-blog/BlogPost/381691_a_383020]
-
ca să spună despre singurătatea ei, Dar, în gând, ar putea zice admiră-mă dacă vrei, Vezi cât de frumoasă și făloasă sunt eu ca păpădie? Iubește-mă și dă veste la toată lumea, ca să se știe. Că aici, izolată și-n singurătatea mea, voi procrea, Voi răspândi semințe, de-i vreme bună sau rea, Am convingerea că vor încolți pe terenuri fertile, Vor ajunge plante mari, chiar și la voi pe farfurie. Referință Bibliografică: Păpădia solitară.... / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PĂPĂDIA SOLITARĂ.... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1472391489.html [Corola-blog/BlogPost/381691_a_383020]