28 matches
-
numai sub escortă. Jurnalistele sunt escortate chiar la toaletă de membrele serviciilor de inteligență pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic interzis. Prin urmare, mă întreb: care este sarcina noastră, a Uniunii Europene? Trebuie să reluăm cumva dialogul sino-tibetan. Totuși, acest lucru trebuie să aibă loc pe o bază diferită. Până acum am asistat numai la acuzațiile și reclamațiile Chinei, fără cea mai mică încercare de a înțelege explicația reprezentanților tibetani care afirmă că nu este vorba de a părăsi China
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
preocupare internațională legitimă pentru întreaga comunitate internațională, în special pentru Uniunea Europeană. Acest fapt, desigur, este accentuat de existența unor instrumente de drept internațional în materie de protecție a drepturilor omului de peste o jumătate de secol. În rezoluția dvs. stipulați viitorul dialogului sino-tibetan. După cum știți cu toții, din ultima rundă de discuții, în urma cererii guvernului chinez, partea tibetană a prezentat un memorandum cu privire la autonomia reală pentru viitorul Tibetului. În opinia mea, documentul conține unele elemente care ar putea oferi o bază pentru viitoarele
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
dispozitive mobile în diverse categorii, cu distincții de Superstar, Shining Star și Rising Star. ABBYY susține că această denumire înseamnă „ochi ager” în limba părinte reconstruită ipotetică a Miao-Yao, Nu, Hmong-Mien, Hmong și Kim Mun grupuri din familia de limbi sino-tibetane.
ABBYY () [Corola-website/Science/335170_a_336499]
-
000 de caractere, inclusiv variante obscure, rare, si caractere arhaice; mai puțin de un sfert din aceste caractere sunt acum utilizate în mod obișnuit. Cei mai multi lingviști clasifică toate varietățile vorbite ale limbii chineze moderne, ca parte a familiei de limbi sino-tibetane și cred că a existat o limbă de origine, denumite proto-sino-tibetan[, de la care au derivat limbile sinice și tibeto-birmaneză. Relația dintre chineză și alte limbi sino-tibetane este un domeniu de cercetare activ, cum este și încercarea de a reconstrui limba
Limba chineză () [Corola-website/Science/297791_a_299120]
-
clasifică toate varietățile vorbite ale limbii chineze moderne, ca parte a familiei de limbi sino-tibetane și cred că a existat o limbă de origine, denumite proto-sino-tibetan[, de la care au derivat limbile sinice și tibeto-birmaneză. Relația dintre chineză și alte limbi sino-tibetane este un domeniu de cercetare activ, cum este și încercarea de a reconstrui limba proto-sino-tibetană. Principala dificultate în acest efort este ca, deși există documente suficiente pentru a permite o reconstruicție a sunetelor limbii chineze antice, nu există nici o dovadă
Limba chineză () [Corola-website/Science/297791_a_299120]
-
total de 593.832 de cetățeni străini care trăiesc în China. Cele mai mari astfel de grupuri erau din Coreea de Sud (120,750), Statele Unite ale Americii (71493) și Japonia (66159). Limbile cele mai vorbite în China fac parte din familia limbilor sino-tibetane. Există, de asemenea, mai multe grupuri lingvistice majore în limba chineză însăși. Dialectele cele mai vorbite sunt Mandarina (vorbită de către 70% din populație), Wu (inclusiv Shanghaineza), Yue (inclusiv Cantoneza și Taishaneza), Min (inclusiv Hokkien și Teochew), Xiang, Gan și Hakka
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone. Următoarele familii de limbi, în privința numărului de vorbitori, sunt limbile sino-tibetane și limbile afro-asiatice. Lingviștii estimează că există peste 400 de limbi și dialecte indo-europene (443 potrivit bazei de date SIL). Numele de „"limbi indo-europene"” le-a fost atribuit pentru a reflecta răspândirea acestor limbi, în special în India și Europa
Limbi indo-europene () [Corola-website/Science/296686_a_298015]
-
vorbitoare de limbi africane din familia limbilor hamitice, sudaneze, bantu (de pildă, în Franța și Marea Britanie etc) sau a limbilor malaezo-polineziene — de exemplu, în Olanda, Franța, Marea Britanie. În unele orașe occidentale există cartiere populate de vorbitori de limbi din familia sino-tibetană — mai ales chinezi și vietnamezi — de pildă, în Franța și Regatul Unit — sau comunități bilingve de imigranți vorbitori de limbi amerindiene, în Spania. Multilingvismul și apărarea limbilor regionale și minoritare sunt recunoscute ca scopuri politice în Europa de astăzi. În
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
comunități vorbitoare de limbi africane din familia limbilor hamitice, sudaneze, bantu (de pildă, în Franța și Marea Britanie) sau a limbilor malaio-polineziene - de exemplu, în Olanda, Franța, Marea Britanie. În unele orașe occidentale există cartiere populate de vorbitori de limbi din familia sino-tibetană - mai ales chinezi și vietnamezi (de pildă, în Franța și Regatul Unit) - sau comunități bilingve de imigranți vorbitori de limbi amerindiene, în Spania.
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
largi ale familiei tirseniene sunt neclare. O legătură cu limbile anatoliene sau cu limba proto-indo-europeană, a fost sugerată. Lingviștii ruși, ca Serghei Starostin au sugerat o legătură cu supergrupa Dené-Caucaziană, o grupare neacceptată în majoritatea cercurilor științifice, care cuprinde limbile sino-tibetane, limbile nord-caucaziene, limbile Na-Dené, limbile eniseene, limba bască și limba Burushaski. Alfabetul folosit de etrusci avea 26 de caractere. Își are originea în alfabetul grec, dar se ignoră dacă adaptarea a avut loc în coloniile grecești din Italia sau în
Limba etruscă () [Corola-website/Science/327327_a_328656]
-
zhuang (20 de milioane, China), lao (limba națională în Laos, 3 mîl. de vorbitori), tay (1,7 mîl. de vorbitori în Vietnam), hlai (Insula Hainan, China, 700 de mii de vorbitori). Limbile tai-kadai sînt considerate fie o parte a limbilor sino-tibetane, fie familie independența, fie ca aparținînd macro-familiei austro-tai (familia austroneziana, kam-tai, miao-yao), familei austro-asiatice (limbile munda, mon-khmer, malacca, nicobareză și miao-yao) și chiar atașată doar familei limbilor austroneziene. Probabil că acest grup este o punte între limbile chino-tibetane și cele
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
standard are la bază dialectul naga familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central silabară de origine indiană, latină 47. birmana (myanmasa) O Myanmar (Birmania); cea mai veche inscripție pe un stîlp din stupa Mya Zedi de la Bagan (sec. XII) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; trăsături atît izolante cît și aglutinante; tonala (3 tonuri: înalt, jos și descendent) SOV; subst. - adj. alfasilabară birmana de la stînga la dreapta; nu folosește majuscule; nu separă cuvintele prin blancuri 48. bodo O India (Assam) / N
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lolo-birman; trăsături atît izolante cît și aglutinante; tonala (3 tonuri: înalt, jos și descendent) SOV; subst. - adj. alfasilabară birmana de la stînga la dreapta; nu folosește majuscule; nu separă cuvintele prin blancuri 48. bodo O India (Assam) / N Nepal, Bangladesh familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodo-naga-kachin; tonala deodhai (în trecut), asameză, latină, devanagari 49. bislama (bișlamar) O Vanuatu (Noile Hebride); pidgin cu baza lexicala engleză; limba de circulație într-un arhipelag în care se vorbesc peste 100 de limbi distincte; numele limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu noua sensuri diferite în funcție de intonație și inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mandarina standard (varianta standardizata a chinezei de nord și limba oficială); 3. wu; 4. cantoneză; 5. gan; 6. hakka; 7. min; 8. xiang. Între unele, diferențele sînt mai mari ca între două limbi romanice sau între două limbi germanice. familia sino-tibetană, ramura chineză; tonala; tendința monosilabica; izolanta cu elemente de aglutinare (polisintetism); limba "aproape fără gramatică"; SVO + SOV proprie ideografica: hieroglifica silabica han; pinyin (transcriere fonetica în alfabet latin) 72. chokwe (cokwe) N Angola; R.D. Congo, Zambia; folosită că lingua franca
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Queensland); pe cale de dispariție; trăsături particulare care au făcut-o celebra pentru lingviști familia pama-nyungan; printre cele mai cunoscute și citate limbi ergative transcriere latină 96. dzongkha (bhutani) O Bhutan / N Nepal, India; considerată și dialect al limbii tibetane familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană tibetana (uchen) 97. ebraica O Israel; etape: 1. proto-ebraica (dialect cananeean, asemănătoare cu feniciana, vorbit înainte de venirea triburilor israelite, care vorbeau un dialect arameic); 2. ebraica biblică (sec. X - sec. ÎI i.C.; limba în care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar (fosta Birmanie), Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană (kashmiri) O India (Jammu și Kașmir) / N Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul dardic șarada (în trecut, azi în texte
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Rwanda / N R. D. Congo, Uganda, Tanzania; vorbită și de pigmei familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul rwanda-rundi; tonala; SVO transcriere latină 197. kiranti N Nepal; grup de limbi (cca 24: limbu, yakkha, yamphu, kulung, bantawa, thulung, wambule etc) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul mahakiranti proprie 198. kirundi (rundi) O Burundi / N Tanzania, R. D. Congo, Uganda familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul rwanda-rundi; tonala; SVO latină 199. kituba (monokutuba) N și O de facto în R. Congo și R.D.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și Armenia); perso-arabică - sorania (țările arabe și Iran) 207. kutchi N India (Kutch, Rajasthan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian de nord-vest; considerată și dialect sindhi arabă (khojas), sindhi, gujarati 208. ladakhi N India (Jammu și Cașmir), China, Pakistan familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul tibetan tibetana 209. ladino N Spania (pînă la sfîrșitul sec. XV), Turcia, Grecia, Bulgaria etc. limba artificială, creată de rabinii spanioli pentru a traduce și a predică textele sacre evreiești; vocabular spaniol, dar sintaxa (inclusiv topica) ebraica
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sfîrșitul sec. XV), Turcia, Grecia, Bulgaria etc. limba artificială, creată de rabinii spanioli pentru a traduce și a predică textele sacre evreiești; vocabular spaniol, dar sintaxa (inclusiv topica) ebraica latină 210. lahu N Chină (Yunnan), Laos, Birmania, Vietnam, Thailanda familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; SOV latină 211. lak O Daghestan (Rusia) familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză; ergativă, tipologie ritmica accentuala arabă (pînă în 1928), latină (pînă în 1938), chirilica 212. laoțiana (lao) O Laos / N Thailanda, Birmania, Cambodgia, Vietnam, China familia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controleaza acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursa, Experimentator, Pacient, Beneficiar, Locativ) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul naga-kuki-chin semisilabară meitei mayek, înlocuită de un alfasilabar bengali 252. mende N Sierra Leone, Liberia, Republica Guineea; principala limba indigena și lingua franca în Sierra Leone familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala cu fenomen intonațional suprapus; SOV; subst.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim) / N Bhutan, Brunei familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian pahari; SOV devanagari 269. newari (nepal bhasa) N Nepal; a fost O în Nepal sub dinastia Malla, pînă în sec. XVIII familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul hilamayan; SOV devanagari 270. ngangela (gangela, nyemba) N Angola (cu numele gangela) familia nigero-congoleză, ramura benue congoleza, grupul bantu; reduplicare latină 271. nootka (nuu-chah-nulth) N Canada (Columbia britanică) familia amerindiana, ramura wakashan, grupul wakashan de sud; procedee
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
45 Limbi khoisan 811.51 Limbi ural-altaice 811.511.141 Limba maghiară (ungară) 811.521 Limba japoneză 811.531 Limba coreană 811.541 Limba ainu 811.55 Limbi paleo-siberiene 811.56 Limbi eschimo-aleute 811.57 Limbi dravidiene 81.58 Limbi sino-tibetane 811.581 Limbi chineze 811.61 Limbi austro-asiatice 811.621 Limbi malezo-polineziene 811.622 Limbi oceanice 811.71 Limbi indo-pacifice (ne-austroneziene) 811.72 Limbi australiene 811.8 Limbi amerindiene 811.81/.82 Limbi amerindiene de nord 811.87 Limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
49, 57, 58, 61, 77, 86, 87, 88, 92, 97, 98, 103, 109, 111, 113, 187, 188, 189, 190, 191, 197, 231, 249, 251, 252, 305, 308, 310, 313, 315, 320, 325, 327, 333, 335, 337, 339, 344, 347 chino-tibetană (sino-tibetană) 39, 97, 122, 123, 187, 189, 190, 191, 192, 195, 218, 220, 246, 249, 251, 255, 274, 277, 278, 279, 285, 288, 307, 308, 314, 339, 341, 347, 351 chokwe (cokwe) 251, 317 chuuk (truk, r(o)uk) 251, 328
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1906, pp. 59-109. 288 John D. Bengtson, The "Greater Austric" Hypothesis, în vol. Linguistic Fossils: Studies în Historical Linguistics and Paleolinguistics, Octavia & Co. Press, Calgary, 2010, p. 17. În același volum Bengtson propune și o macro-familie dene-caucaziană cuprinzînd familiile macro-caucaziană, sino-tibetană, eniseiană (ket) din Siberia și na-dené din Alaska, Canada, California, Arizona și New Mexico. De fapt, autorul încearcă să argumenteze existența a șase macro-familii (v. cap. Global Etymologies Involving Six Macro-families, pp. 15-16). 289 LL, p. 31. 290 Cf. Dicționarul
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]