167 matches
-
consultarea Dicționarului Explicativ al Limbii Române mi-a prilejuit identificarea expresiei lingvistice prin care s-a consemnat atât atitudinea față de soartă a omului tradițional, cât și cea a intelectualului. Există În limba română o stratificare Înscrisă Într-o aparentă coexistență sinonimică, ce ajută la decorarea sau cel puțin la interpretarea, poate, mai adecvată , a faptelor folclorice.Mi am propus ca În această lucrare să discut despre noțiunile de soartă și destin , cât și despre ecourile temei cercetate În literatura română cultă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
subiect variabil, care trimit la alte contexte generice. Adaptat semantic la contextul concret, proverbul Încheie o secvență introductivă a narațiunii, care se Înscrie și ea În, paradigma om fără noroc, În care om necăjit, om lovit de necazuri reprezintă variante sinonimice, generalizând polul negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită (oameni tare cumsecade, căsătoriți) și eșec (n avusesă dăloc parte dă bucurii). Acest conflict domină Întreaga narațiune, nu numai prin natura Întâmplărilor povestite (un destin reușit Întrerupt brutal
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
tot ce îți trece prin cap despre minciună. Discută însemnările cu colegul de bancă. O altă variantă este brainstorming-ul ilustrat, în cadrul lecției Doi călători de Alexandru Mitru. Desenează orice obiect îți vine în minte pentru cuvintele din următoarea serie sinonimică. călător drumeț trecător pasager nomad migrator voiajor Metoda 6-3-5 Această metodă am utilizat-o la clasa a X-a, în cadrul studierii romanului obiectiv, realist Ion de Liviu Rebreanu. Metoda se aplică la caracterizarea personajului: Credeți că Ion, personajul principal, a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
cooperativă (cuvinte de origine rusă); blugi, feedback, lobby, marketing, mass-media, software, cash, sexy (cuvinte de origine engleză). Coexistența contrariilor se manifestă în limbă prin existența unor dublete etimologice (clar, chiar; drept, direct; cărbune, carbon; lapte, lactat) și a unor serii sinonimice cuprinzând cuvinte de origini diferite: cuvânt (lat.), vorbă (sl.); arbore (lat.), copac (slav); a veni (lat.), a sosi (ngr.); sigur (ngr.), cert (neologism de origine latină); graniță (slav), hotar (maghiar), frontieră (fr.); a ucide (lat.), a omorî (sl.), a asasina
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o agitație și zguduire socială intensă, dar oarecum indefinită. Termenul românesc de „tumult” Îl Întâlnim și la Ioan Monorai XE "Monorai" , În 1820. Caracterizarea evenimentelor drept „răscoală” poate fi Întâlnită și ea În mod frecvent, dispusă Însă pe o arie sinonimică Întinsă. La fel ca În limba română, unde, În majoritatea contextelor, termenii de „răscoală”, „răzmeriță”, „revoltă”, „rebeliune”, „sedițiune” etc. nu prezintă diferențe semantice semnificative, și În maghiara epocii „răscoala” poate fi denumită În mai multe feluri, iar diferențele dintre termenii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
când epitetul „lătin” poate fi atribuit și unei realități confesionale maghiare sau chiar românești, calificată drept catolică sau de tendință catolică. Tot aceleiași epoci i se poate atribui succesul termenului „papistaș”, derivat din maghiară (pápista), aflat și el În relații sinonimice cu „lătin” și cu accepțiunea de „catolic” a termenului „frânc”. Spre deosebire Însă de „lătin” și mai ales de „papistaș”, „frânc” rămâne În primul rând un etnonim, având doar asociată accepțiunea de „catolic”. Vehiculat inițial dintr-o direcție sud-dunăreană, „frânc
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
datorită faptului că reprezintă o activitate conștientă mai complicată însoțită de o anumită participare afectivă. D. Lagache respinge orice distincție între comportament și conduită, la fel și H. Halow, Guillaume, J. Piaget și alții care utilizează aceste concepte ca fiind sinonimice. Există posibilitatea particularizării tulburărilor de comportament după etapele de vârstă ale copilului, după semnificația socială și după simptomul prevalent. Tulburările de comportament apar ca efecte ale unor influențe sociale și organice strâns implicate. În cadrul acestor influențe, factorul organic are un
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
frecvența sporită cu care ei apar în diferite traduceri în comparație cu celelalte posibile accepțiuni ale lui Zusammenhang: conexiune, conex, totalitate, sistem, coerență, nexus, raport logic, înșiruire, continuitate, legătură, relație etc. De altfel, Marian Popa observa judicios că Zusammenhang, împreună cu "sfera sa sinonimică", este "probabil cuvântul cel mai frecvent folosit de Dilthey"4. B) Un concept-pereche: pars pro toto Corelația și/sau contextul în general, împreună cu diversele lor variante Bedeutungs-, Denk-, Lebenszusammenhang (corelația semnificațiilor, contextul gândirii și, respectiv, al vieții), seelischer Struktursau Seelenzusammenhang
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acestora (sufixe, prefixe, sufixoide, prefixoide, particule/forme lexicale valorificate în cadrul compunerii, al flexiunii, al concretizării raporturilor sintactice etc.); suprasegmental: accent, pauză, intonație etc., în plan: * paradigmatic în vederea cunoașterii componentelor sistemului vezi elementele din vocabularul fundamental și din masa vocabularului, seriile sinonimice, paronimice, polisemice, formele diferite pe care le ia flexiunea unui cuvânt etc.; * sintagmatic al îmbinării 294 corecte, coerente, logice, funcționale a componentelor sistemului în cadrul comunicării. 9.2.1. Abordarea elementelor de fonetică/fonologie a limbii române la nivelul preșcolarității Sunetele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
sunt simpatici, iar el șia propus să fie altfel. Apoi, ca un intelectual autodidact care se respectă, a pus mâna pe un dicționar și a învățat de acolo o groază de termeni. De multe ori folosește cuvintele învățate în serii sinonimice: „E amuzant, e ridicol, e hilar!“ (iar la „hilar“ subliniază cuvântul cu două li nii imaginare, conștient de faptul că prostimea nu prea știe ce înseamnă). Întro emisiune, chiar își întreba publicul, plimbânduse mândru de el ca un cocoș în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mai mari. Criticii au afirmat că ―limba lui Creangă e o limbă literară cu înalte calități artistice, fiind lesne de înțeles de toți locuitorii țării-. Varietatea termenilor de care dispune autorul e impresionantă. Iată o serie de cuvinte și expresii sinonimice folosite numai pentru a arăta acțiunea de ―a fugi-: ―a alerga-, ―a o lua la sănătoasa-, ―a se cărăbăni-, ―a-I scăpăra picioarele-, ―a o pârli la fugă-, ―a se duce tot într-o fugă-, ―a o croi la fugă-
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
om, are o sonoritate mai deschisă, specifică sentimentului cu care se pătrunde în ea și astfel conturează opoziția față de principiul masculin. O altă opoziție semnificativă între cele două lexeme este dată de genul gramatical. Limba română a rezervat, în seria sinonimică a substantivelor, esențialul și absolutul pentru genul masculin, în timp ce femininul definește efemerul, cunoașterea profană și limitată. Situația lexemelor timp-vreme este similară cu cea din codru-pădure, cel dintâi delimitând un spațiu consacrat, de o vechime vecină cu veșnicia, în timp ce pădurea ține
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
procesul inițiatic, convertirea lor, fie că este ordonată de o instanță superioară, fie că actul violent al deposedării îi transformă fără voie în donatori, valorifică energiile primare de la baza lumii pentru a reitera creația în toată plinătatea vitalității inițiale. Seria sinonimică dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu dă impresia unei cuprinderi totale a speciei malefice, angrenată fără excepție în refacerea lumii. Diavolii „muncitori” în probele vitejești sunt zgripțuroi, scripeți, procleți, iezme și implicarea lor integrală asigură feciorului reușita inițiatică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reluând nu același cuvânt cu altă formă flexionară, ci aceeași idee printr-o sintagmă foarte apropiată, ca în invocația: „Ci jalea unei lumi, părinte, / Să plângă-n lacrimile mele” (Rugăciune). Termenul inițial își formează o adevărată constelație de echivalenți, uneori sinonimici, alteori foarte înrudiți ca sens. Jalea se traduce atunci cu „amarul” sau cu „necazul”, ea este provocată de durere, de pătimiri, de trudă, de povară, de chin și obidă; clăcașii, numiți adesea prin perifraze, „oștenii fără nume”, „cei osândiți să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
consacrată formei și înțelesurilor vechi de limbă ale descântecelor și vrăjilor. Semnalează numeroasele latinisme dispărute din uzul conducându-1 spre perioada de începuturi ale limbii române. Capitolul Expresivitatea în descântece scoate în evidență notele stilistice proprii acestei specii. Sesizează rolul repetiției sinonimice care are o frecvență mare în descântece având uneori valoare expresivă mare. Procedeul acesta este arhaic, alte trăsături specifice descântecelor fiind repetarea prin adăugarea unui prefix sau a unui sufix. 3.8. Cercetător al stilului folcloric Încă din 1894 a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Hașdeu. Cuvintele pline (autosemantice), având, în sfera lor semantica, grupate în jurul nucleului semnificativ, o serie de semnificații (din ce in ce mai) periferice, acestea joacă rolul, în orice context, de elemente de rezonanță ale nucleului semnificativ însuși, dar, în același timp, si de elemente "sinonimice" sau de afinitate în raport cu nucleul altor cuvinte. Cuvântul (autosemantic) este prin definiție, un depozit de imagini latențe care nu așteaptă decât norocoasă integrare într-un inedit sintagmatic care să-i activeze (selectiv) sensurile: să-l facă expresiv și original." (Dragomirescu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de studii al căror titlu e dat de un vers sau de o parte de vers din scrierea comentată, ținta lui T. fiind relevarea inventivității lexicale a autorului. Analiza filologică a cuvântului (sursa termenului, familia de cuvinte, evoluția semantică, relațiile sinonimice și antonimice, câmpurile lexicale, schimbările de categorie gramaticală etc.) e completată de interpretarea stilistică. Se identifică vocabule din Țiganiada prezente la scriitorii de mai târziu și sunt analizate în mod special similitudinile de imagini, structuri și expresii între textul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
reciclare care, consideră T. Husen (1985, p. 62), desemnează "o activitate de instruire intensivă, necesară în cazul crizei competențelor, când cunoștințele sunt depășite, sau în cazul în care există lacune foarte grave în pregătirea profesorilor". Cele două concepte nu sunt sinonimice. În timp ce formarea continuă își propune revizuirea ascendentă a unor cunoștințe dobândite în etapa profesionalizării pentru cariera didactică, reciclarea are loc în condițiile în care vechile cunoștințe nu mai sunt operabile, când au loc schimbări bruște în acest plan. Cunoașterea elementelor
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pun în lumină intențiile articolului, preocuparea pentru destinele țării, chiar dacă problema este „probabilă”, nu sigură. Cuvintele folosite se află în câmpul lexical al incertitudinii: „ne pare”, „probabil”, „prevederile”, „probabile”. De asemenea se remarcă folosirea în același contexz a doi termeni sinonimici: „rezbel” și „conflagrație”, unul arhaic și celălalt neologic. Înainte de a încheia articolul, Eminescu face încă o dată dovada intențiilor curate în scrierea articolului, conbătând astfel „imputarea gratuită și imprudentă”. Dovada se realizează prin tehnica repetițiilor (repetarea unui sunet, a unui cuvînt
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
Principiul de ordonare a materialului, asociativ, face să funcționeze „vorba, din vorbă în vorbă”, asemenea unui carusel aflat într-o mișcare amețitoare, parcă fără sfârșit. Se pleacă de la o temă-titlu (prostia, beția, lenea, răutatea etc.), acumulându-se gradat proverbe selectate sinonimic, în prelungirea cărora, ilustrativ, apar, într-o arborescență barocă, povestiri, fabule, cântece. În discuție fiind natura umană, „zidire” dar și „grădină” a lui Dumnezeu, sentințele se conformează unei structuri tipologice general valabile, iar „poveștile” respectă arhetipuri coborând până în Orientul antic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
cu dor a scrie" (p. 469); textele nu sînt lipsite de neologisme "Eu șăzut și pus pe gînd / îți comunic acest rînd" (p. 525), chiar în enunțuri prezentative școlărești - "Și compunerea-i așa: (...)" (p. 536). Foarte răspîndit e procedeul dublării sinonimice - "Mai întîi și la-nceput / Te cuprind și te sărut, / Mai întîi și mai de toate, / îți trimet, puiule, carte". Formula finală descrie adesea tocmai oprirea din scris: "Aș mai scri, dar nu mai pot / Că mă doare mîna-n cot
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
lesne să constați că Steinhardt are un stil propriu de exprimare, un stil pe care l-aș putea numi "enumerare ritualică de sinonime pitorești", căci monahul are obiceiul de a repeta aceeași nuanță de cîteva ori, întărind-o prin redundanță sinonimică, efectul fiind cel de întipărire, în mintea cititorului, a excesului semantic. E ca și cum și-ar îndesi echivalențele în speranța că măcar una din ele să ajungă la mintea cititorului. E ca o ceremonie de savoare arhaică în care vorbele sar
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
nu e bine să fim "niște pizmăreți, niște bădărani și niște răi la suflet." (p. 88) Enumerările acestea nu sînt fastidioase, ci cu predilecție expresive, ca niște întăritori de gust folosiți din abundență. Un fel de torent descriptiv prin aliterație sinonimică. Dincolo de stil sare în ochi atitudinea prevenitoare a părintelui. Steinhardt se livrează cu dăruire dialogului, nu provoacă întrebările, atinge cu smerenie temele cerute, nu e tiranic în susținerea unor încăpățînări și nici obositor în repetarea unor marote pe care, deși
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
fără nici o dificultate, pentru că Patimile și Învierea Domnului, ca evenimente prăznuite în cea mai deplină comuniune ecclesiala, au coincis cu Pastile evreiești. Altă legătură între ele, în mod sigur nu există (cf. Corinteni 5, 7-8), decat numai un firesc paralelism sinonimic: după cum la baza Paștilor vechi stă eliberarea unui popor dintr-o robie văzută, pământeasca, Sărbătoarea creștină a Paștilor semnifică eliberarea tuturor popoarelor din robia nevăzuta a păcatului și a morții (ibidem). În Vechiul Testament atât în momentul instituirii ei divine (Ieșirea
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
tipărit trei cărți: Dor și jale, 1920,Viața și opera lui Ion Creangă (studiu), 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei,1926. Dor și jale, Tipografia Diecezană, Gherla, 1920, este o carte de „poezii culese din război”, cu un subtitlu aproape sinonimic, „patimi și suferințe”. Sunt creații cvasifolclorice pentru că autorii acestor poezii au plecat și ei, „ din câmp, de-acasă, de la plug” în Primul Război Mondial, război de întregire a neamului, și, trăind în mijlocul ororilor războiului, departe de cei dragi, sunt copleșiți
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]