44 matches
-
tuturor manifestărilor psihice: percepții, judecăți, comportamente”(apud. Radu,1994ă. Paul Popescu-Neveanu considera atitudinea „o modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale vieții sociale și față de propria persoană; structura orientativreglatorie proprie sistemului persoanei sau de sintalitate” (Popescu Neveanu, 1978ă. Milton Rockeach înțelegea atitudinea ca „o organizare durabilă a convingerilor despre un obiect sau despre o situație, predispunând persoana să răspundă într-o manieră preferențială” ( Rockeach, 1973ă. Subliniind conținutul valoric și funcția evaluativă a atitudinii, Krech o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
examenul de definitivat și gradul II, Editura Spiru Haret, Iași. • Neculau, A., Zlate, M., 1983, „Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică”, in I. Radu (ed.), Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. • Nicola, I., 1980, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, EDP, București. • Oancea-Ursu, Gh., 1985, Ereditate și mediu în formarea personalității, Editura Facla, Cluj-Napoca. • Offer, D., Offer, J.B., 1975, From Teenage to Young Manhood, Basic Books, New York. • Okey, J.R., 1970, „Diagnosing learning dificulties”, in The Science Teacher
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
flood of immigrants who arrived in the United States during the Progressive years and after”, cu atît mai mult cu cît unii erau „birds of passage”. Ca și ceilalți imigranți, deci nerespectînd Întocmai o experiență inițiatică, proprie Însușirii unei noi sintalități, românul ajuns și stabilit În America accepta, nu ca pe un privilegiu, desigur, lupta cu sine, pentru intrarea și adaptarea cu realitățile Lumii Noi. Această apropiere, care nu e sinonimă cu americanizarea, dar este o servitute acceptată și indispensabilă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
celui abia venit, „ineditul” pe care i-l oferea America - deci confortul și civilizația - Îi atenua suferința, Înlesnindu-i adaptarea. În paralel sau Înaintea „convertirii” la americanism, fiecare român s-a confruntat - numai el știe cum - cu „eliberarea” de vechea sintalitate, efort care se Încheie, de regulă, cu o „suprapunere” ce evoluează către un presupus melanj, a cărui consistență este una mozaicală. Această aparentă descuamare nu a fost niciodată și În nici un caz o simplă renunțare la un Înveliș exterior, ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
solicitați să‑și exprime preferințele, respingerile sau indiferența față de colegii de clasă (spre exemplu, cu privire la unele activități ce pot fi desfășurate în comun: efectuarea temelor, excursii/tabere, activități de timp liber etc.). Aceste metode oferă o serie de informații cu privire la sintalitatea grupului de elevi dintr‑o clasă și permite evidențierea unor interese comune care pot constitui un pretext pentru introducerea învățării pe grupe în cadrul activităților didactice sau pentru evaluarea calității relațiilor în clasele unde sunt integrați și elevi cu cerințe educative
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
educaționale; • stilul de predare este o dimensiune activă, dinamică a instruirii; • caracteristicile psihosociale ale partenerilor implicați în actul de instruire vizează o analiză duală, atât în sensul aspectelor legate de personalitate, individuale (psihologice), cât și al particularităților psihosociale ale grupului-clasă - sintalitatea; • ergonomia spațiului școlar poate deveni o variabilă de maximă importanță mai ales în ceea ce privește proiectarea unor strategii alternative, nestandardizate; • timpul de instruire reprezintă un criteriu important în privința proiectării oricărui proces eficient. Construirea strategiilor de instruire În literatura românească de specialitate se
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
au loc în și prin acesta, în particular. Odată cu investigarea unor elemente de sociologie a educației, profesorul a început să fie considerat „conducător de grup” preocupat, după expresia profesorului L. Vlăsceanu, „de definirea următoarelor aspecte: - profilul social al grupului; - identitatea, sintalitatea și concepția grupului despre poziția și coeziunea sa; - climatul emoțional și moral al grupului; - atitudinile intelectual-școlare ale grupului și ale modurilor de rezolvarea problemelor” („Organizarea climatului social al lecțiilor”, în I. Cerghit, coord., Perfecționarea lecției în școala modernă, E.D.P., București
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
străinătate. Pentru literatura de specialitate românească, autori ca Emil Păun, Mielu Zlate, Ioan Nicola, Vasile Popeanga pot fi considerați reprezentativi. În mod tradițional, punctele de vedere sunt oarecum consonante în ceea ce privește tematica fundamentală a clasei de elevi ca grup social. Structura, sintalitatea și problematica liderilor sunt doar câteva din ariile de preocupare ale investigațiilor de tip sociologic în clasa de elevi. Pentru o mai mare consencvență și unitate internă a lucrării de față, vom trece succint în revistă caracteristicile definitorii ale grupurilor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dinamica grupului-clasă, mai poate fi derivată și o altă caracteristică a acesteia, coeziunea, acceptată ca fiind gradientul de unitate al grupului și denumită, uneori, „sănătatea grupului”. Tot în investigarea specificului grupului-clasă pot fi plasați și alți doiparametri de analiză dinamică, sintalitatea, înțeleasă ca personalitate a grupului respectiv și investigată în literatura de specialitate românească de profesorul Ioan Nicola, și problematica liderilor, care, în cazul clasei, poate fi un subiect extrem de delicat, mai ales la nivel de identificare, diagnoză și coordonare din partea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
activității școlare cotidiene. Definițional, conceptul de normă acoperă un spațiu de cerințe ale unei comunități în ceea ce privește atitudinile, alegerile și acțiunile membrilor, manifestându-se sub forma unor obișnuințe, uzanțe, constanțe și stereotipuri comportamentale. Respectarea acestor norme poate fi evidențiată prin forța sintalității grupului, a tradițiilor, a culturii grupale în clasa de elevi. Din punctul de vedere al eticii, norma morală capătă contur prin ceea ce profesorul Nicolae Vințanu scrie în Dicționarul de Pedagogie: „regulă de comportament obligatorie din punctul de vedere al moralei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de omogenitate sau de eterogenitate a clasei; din același indicator de dinamică a grupului-clasă mai poate fi derivată și o altă caracteristică a acesteia: coeziunea; • Tot în investigarea specificului grupului-clasă pot fi plasați și alți doi parametri de analiză dinamică, sintalitatea, înțeleasă ca personalitate a grupului respectiv și problematica liderilor. 2.3.2. Structura informației sociale în grupul-clasă Cercetările cele mai interesante la acest nivel sunt consacrate raportului dintre informație, circulația acesteia și dinamica grupului. Yona Friedman a criticat iluzia comunicării
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
din zona În care funcționează, fără discriminare este reflectată În primul rând de atitudinile și comportamentul majorității cadrelor didactice care au menținut aproximativ constante colectivele de elevi, care includ copii capabili de performanță alături de copii cu dificultăți de Învățare. Menținerea sintalității grupurilor de elevi, a necesitat din partea Învățătorilor și profesorilor diriginți Îndeosebi, eforturi deosebite de formare a colectivului de elevi pentru acceptarea diversității individuale, pentru toleranță și sprijin reciproc, autoevaluare În raport cu sine Însuși și nu prin raportare la ceilalți, pentru lucru
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
un grup.Ele fac ca un grup să se diferențieze de altul, așa cum indivizii se deosebesc Între ei prin trăsăturile de personalitate. Psihologul american R.B.Cattell a introdus pentru descrierea și radiografierea trăsăturilor și manifestărilor unui grup particular, conceptul de sintalitate. Prin analogie cu cel de personalitate, conceptul de sintalitate surprinde ceea ce este propriu unui grup concret de oameni, așa cum se manifestă el În viața socială. Parafrazând pe G.W.Allport preocupat de cunoașterea personalității, se poate afirma că fiecare grup
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
diferențieze de altul, așa cum indivizii se deosebesc Între ei prin trăsăturile de personalitate. Psihologul american R.B.Cattell a introdus pentru descrierea și radiografierea trăsăturilor și manifestărilor unui grup particular, conceptul de sintalitate. Prin analogie cu cel de personalitate, conceptul de sintalitate surprinde ceea ce este propriu unui grup concret de oameni, așa cum se manifestă el În viața socială. Parafrazând pe G.W.Allport preocupat de cunoașterea personalității, se poate afirma că fiecare grup se aseamănă cu toate grupurile, se aseamănă cu unele
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
oameni, așa cum se manifestă el În viața socială. Parafrazând pe G.W.Allport preocupat de cunoașterea personalității, se poate afirma că fiecare grup se aseamănă cu toate grupurile, se aseamănă cu unele dintre ele și nu se aseamănă cu nici unul. Sintalitatea se centrează pe unicitate, incluzând tot ceea ce face ca un grup să se deosebească de celelalte. Analogia dintre personalitate și sintalitate se justifică dacă avem În vedere geneza și conținutul celor două realități. Așa cum personalitatea este rezultatul intensității și a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
fiecare grup se aseamănă cu toate grupurile, se aseamănă cu unele dintre ele și nu se aseamănă cu nici unul. Sintalitatea se centrează pe unicitate, incluzând tot ceea ce face ca un grup să se deosebească de celelalte. Analogia dintre personalitate și sintalitate se justifică dacă avem În vedere geneza și conținutul celor două realități. Așa cum personalitatea este rezultatul intensității și a modului În care sunt dispuse anumite componente psihice, tot așa și sintalitatea rezultă din conținutul și modul În care se manifestă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
să se deosebească de celelalte. Analogia dintre personalitate și sintalitate se justifică dacă avem În vedere geneza și conținutul celor două realități. Așa cum personalitatea este rezultatul intensității și a modului În care sunt dispuse anumite componente psihice, tot așa și sintalitatea rezultă din conținutul și modul În care se manifestă diferite trăsături generale dintr-un grup concret. (O altă caracteristică a grupului școlar este durata În timp sau persistența grupului-clasă1. De regulă, grupurile școlare ființează un timp mai Îndelungat, ceea ce Înseamnă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
echivalează cu a cunoaște personalitatea membrilor săi. Asemenea opinii evidențiază prezența unei optici deformate În legătură cu grupul de elevi, considerat drept o simplă reuniune de indivizi, trecându-se cu superficialitate peste ceea ce grupul are caracteristic și rezultă din conviețuirea diferitelor personalități - sintalitatea. Clasa școlară nu este o simplă Însumare a unor particularități și manifestări individuale, iar suma informațiilor despre copii nu exprimă profilul clasei de apartenență. Pentru a cunoaște clasa pe care o coordonează, pedagogul trebuie să inițieze un demers distinct, de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
dintre liderii formali și liderii informali ai grupului; - detectarea normelor, valorilor, regulilor care tind să domine viața internă a grupului; - estimarea oscilațiilor coeziunii grupului. Toate aceste aspecte Însumate Într-un tot coerent, ne oferă un tablou fie și aproximativ al sintalității grupului. Pentru aceasta, trebuie să apelăm la mijloace și procedee adecvate care să faciliteze pătrunderea În acest microunivers unde se produc atâtea metamorfoze, unele dintre ele inaccesibile unei observații directe din exterior. Numai cunoscând clasa de elevi În ipostaza de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și dinamica internă a grupului care nu pot fi cunoscute În mod nemijlocit cu ajutorul observației. I.Nicolaatrage atenția că, În esență, două aspecte trebuie să atragă atenția educatorului În demersul său de cunoaștere a grupului școlar: 1.manifestări ale sintalității; 2.manifestări psihosociale. În categoria manifestărilor sintalității se pot include: conduita grupului și a diferitelor subgrupuri ale sale, modul În care grupul răspunde unor inițiative ale educatorului sau declanșează el Însuși astfel de inițiative, modul În care se iau diverse
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
pot fi cunoscute În mod nemijlocit cu ajutorul observației. I.Nicolaatrage atenția că, În esență, două aspecte trebuie să atragă atenția educatorului În demersul său de cunoaștere a grupului școlar: 1.manifestări ale sintalității; 2.manifestări psihosociale. În categoria manifestărilor sintalității se pot include: conduita grupului și a diferitelor subgrupuri ale sale, modul În care grupul răspunde unor inițiative ale educatorului sau declanșează el Însuși astfel de inițiative, modul În care se iau diverse decizii nu numai la nivelul grupului, diverse
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În legătură cu atenția elevilor, se poate stabili inițial o listă de aspecte: capacitate de concentrare/ fluctuație, mobilitatea/ inerția, volumul, etc. I.Nicola propune pentru consemnarea datelor brute constatate " Fișa analitică de observare psihosocială a colectivului de elevi" Data observării Manifestări ale sintalității Interpretări și presupuneri ipotetice Manifestări psihosociale În rubricile 2 și 4 se introduc datele și faptele brute, constatate la un moment dat, fără nici un fel de comentariu, date care reprezintă, În timp, un inventar de fapte ce urmează a fi
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de limbaj academic accesibilizat, coerent și cu relevanță psihopedagogică, mai ales pe linia cunoașterii copilului; - majoritatea documentelor impresionează prin calități estetice deosebite (forma, mărimea, coloritul, calitatea tehnoredactării, a hârtiei, etc; - conțin elemente de originalitate (glosar de termeni de evaluare/ psihopedagogici, sintalitatea - sinteză teoretică, ghid de completare/ interpretare a fișei psihopedagogice. Așa cum au sugerat unii dintre subiecții intervievați, pentru a veni În sprijinul Învățătorilor și diriginților, aceste documente școlare auxiliare trebuie să aibă o structură simplă, operațională, să servească În principal cunoașterii
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiilor educative ale dirigintelui se obiectivează în aspirațiile clasei pe care o conduce, în comportamentul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ponderea curriculumului național este mare: - gruparea pe clase (activitatea didactică pe clase și pe lecții) - clasa ca grup constant de învățare căruia elevul îi aparține o perioadă constantă de timp - de obicei, un ciclu școlar. Apartenența elevului la o clasă, sintalitatea acesteia, nivelul real și nivelul de pregătire a clasei respective așa cum este perceput de către profesori și elevi (nu totdeauna egale, nu totdeauna obiective), raportarea profesorilor la grupul clasei și raportarea clasei la profesori sunt factori de influență asupra eficacității școlare
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]