44 matches
-
consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; repartizează sarcini și organizează împreună cu acestă colectivul de elevi al clasei; ... c) colaborează cu toți profesorii clasei și, după caz, cu consilierul pentru proiecte și programe educative în vederea armonizării influentelor educative și pentru a asigura sintalitatea clasei de elevi; ... d) preia pe bază de proces-verbal sala de clasă în care își desfășoară activitatea elevii cărora le este diriginte și răspunde de păstrarea și modernizarea acesteia; ... e) aduce la cunoștința elevilor și părinților prevederile prezentului regulament și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140148_a_141477]
-
În acest context, centrul de interes al activităților metodice și psihopedagogice îl constituie: * definirea obiectivelor și a obiectivelor operaționale, ierarhizate și diferențiale, pentru situații concrete, școlare și extrașcolare; * prelucrarea, esențializarea și structurarea conținutului învățării în raport cu personalitatea fiecărui elev și cu sintalitatea grupului; * metodologia predării-învățării și evaluării; * acțiuni practice și cercetări pentru prevenirea și combaterea excluderii de la reușită școlară, pentru valorificarea potențialului fiecărui elev la nivelul proximei dezvoltări, pentru egalizarea șanselor de acces și parcurgerea cu succes a activității școlare prin adaptarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
activități de perfecționare va fi diversificat. Vor fi propuse și activități vizând determinarea standardelor minime și de excelență în pregătirea elevilor și a cadrelor didactice. O atenție deosebită va fi acordată preocupărilor pentru studiul personalității (individualității) fiecărui elev și al sintalității grupurilor de elevi, în scopul fundamentării științifice a activității instructiv-educative. Activitățile educative școlare și extrașcolare vor constitui o dominantă a activităților de perfecționare la nivelul unității de învățământ. De asemenea, cercetarea unor modalități diferențiate de structurare și dezvoltare a stilului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; repartizează sarcini și organizează împreună cu acestă colectivul de elevi al clasei; ... c) colaborează cu toți profesorii clasei și, după caz, cu consilierul pentru proiecte și programe educative în vederea armonizării influentelor educative și pentru a asigura sintalitatea clasei de elevi; ... d) preia pe bază de proces-verbal sala de clasă în care își desfășoară activitatea elevii cărora le este diriginte și răspunde de păstrarea și modernizarea acesteia; ... e) aduce la cunoștința elevilor și părinților prevederile prezentului regulament și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140147_a_141476]
-
fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiilor educative ale dirigintelui se obiectivează în aspirațiile clasei pe care o conduce, în comportamentul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
solicitați să‑și exprime preferințele, respingerile sau indiferența față de colegii de clasă (spre exemplu, cu privire la unele activități ce pot fi desfășurate în comun: efectuarea temelor, excursii/tabere, activități de timp liber etc.). Aceste metode oferă o serie de informații cu privire la sintalitatea grupului de elevi dintr‑o clasă și permite evidențierea unor interese comune care pot constitui un pretext pentru introducerea învățării pe grupe în cadrul activităților didactice sau pentru evaluarea calității relațiilor în clasele unde sunt integrați și elevi cu cerințe educative
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care el este plasat, în caracteristicile grupului pe care îl conduce, în motivațiile și expectațiile membrilor grupului, în psihologia lor. De asemenea, Raymond B. Cattell (încă din 1948 și 1951) propune interpretarea conducerii prin raportarea ei la ceea ce el numea „sintalitatea grupului”, adică # ceea ce-i permite psihologului să anticipeze ce va face grupul în ansamblul său atunci când situația‑stimul va fi definită (Cattell, 1963, p. 61). # Interesant din acest punct de vedere este și un studiu al lui J.K. Hemphill publicat
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali; modele și practici curriculare moderne, echilibrate și stimulative pentru elevi. 7.5. GRUPUL DE ELEVI: sintalitate; stil de activitate, coeziune; ethos; balanța competiție cooperare; acceptarea diferențelor, a individualității; reactivitate pozitivă la succes și insucces; asumare de responsabilități; permisivitate la noi experiențe, la noi constrângeri, la noi standarde de învățare și evaluare; comunicare pe orizontală și pe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
un grup.Ele fac ca un grup să se diferențieze de altul, așa cum indivizii se deosebesc Între ei prin trăsăturile de personalitate. Psihologul american R.B.Cattell a introdus pentru descrierea și radiografierea trăsăturilor și manifestărilor unui grup particular, conceptul de sintalitate. Prin analogie cu cel de personalitate, conceptul de sintalitate surprinde ceea ce este propriu unui grup concret de oameni, așa cum se manifestă el În viața socială. Parafrazând pe G.W.Allport preocupat de cunoașterea personalității, se poate afirma că fiecare grup
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
diferențieze de altul, așa cum indivizii se deosebesc Între ei prin trăsăturile de personalitate. Psihologul american R.B.Cattell a introdus pentru descrierea și radiografierea trăsăturilor și manifestărilor unui grup particular, conceptul de sintalitate. Prin analogie cu cel de personalitate, conceptul de sintalitate surprinde ceea ce este propriu unui grup concret de oameni, așa cum se manifestă el În viața socială. Parafrazând pe G.W.Allport preocupat de cunoașterea personalității, se poate afirma că fiecare grup se aseamănă cu toate grupurile, se aseamănă cu unele
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
oameni, așa cum se manifestă el În viața socială. Parafrazând pe G.W.Allport preocupat de cunoașterea personalității, se poate afirma că fiecare grup se aseamănă cu toate grupurile, se aseamănă cu unele dintre ele și nu se aseamănă cu nici unul. Sintalitatea se centrează pe unicitate, incluzând tot ceea ce face ca un grup să se deosebească de celelalte. Analogia dintre personalitate și sintalitate se justifică dacă avem În vedere geneza și conținutul celor două realități. Așa cum personalitatea este rezultatul intensității și a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
fiecare grup se aseamănă cu toate grupurile, se aseamănă cu unele dintre ele și nu se aseamănă cu nici unul. Sintalitatea se centrează pe unicitate, incluzând tot ceea ce face ca un grup să se deosebească de celelalte. Analogia dintre personalitate și sintalitate se justifică dacă avem În vedere geneza și conținutul celor două realități. Așa cum personalitatea este rezultatul intensității și a modului În care sunt dispuse anumite componente psihice, tot așa și sintalitatea rezultă din conținutul și modul În care se manifestă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
să se deosebească de celelalte. Analogia dintre personalitate și sintalitate se justifică dacă avem În vedere geneza și conținutul celor două realități. Așa cum personalitatea este rezultatul intensității și a modului În care sunt dispuse anumite componente psihice, tot așa și sintalitatea rezultă din conținutul și modul În care se manifestă diferite trăsături generale dintr-un grup concret. (O altă caracteristică a grupului școlar este durata În timp sau persistența grupului-clasă1. De regulă, grupurile școlare ființează un timp mai Îndelungat, ceea ce Înseamnă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
echivalează cu a cunoaște personalitatea membrilor săi. Asemenea opinii evidențiază prezența unei optici deformate În legătură cu grupul de elevi, considerat drept o simplă reuniune de indivizi, trecându-se cu superficialitate peste ceea ce grupul are caracteristic și rezultă din conviețuirea diferitelor personalități - sintalitatea. Clasa școlară nu este o simplă Însumare a unor particularități și manifestări individuale, iar suma informațiilor despre copii nu exprimă profilul clasei de apartenență. Pentru a cunoaște clasa pe care o coordonează, pedagogul trebuie să inițieze un demers distinct, de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
dintre liderii formali și liderii informali ai grupului; - detectarea normelor, valorilor, regulilor care tind să domine viața internă a grupului; - estimarea oscilațiilor coeziunii grupului. Toate aceste aspecte Însumate Într-un tot coerent, ne oferă un tablou fie și aproximativ al sintalității grupului. Pentru aceasta, trebuie să apelăm la mijloace și procedee adecvate care să faciliteze pătrunderea În acest microunivers unde se produc atâtea metamorfoze, unele dintre ele inaccesibile unei observații directe din exterior. Numai cunoscând clasa de elevi În ipostaza de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și dinamica internă a grupului care nu pot fi cunoscute În mod nemijlocit cu ajutorul observației. I.Nicolaatrage atenția că, În esență, două aspecte trebuie să atragă atenția educatorului În demersul său de cunoaștere a grupului școlar: 1.manifestări ale sintalității; 2.manifestări psihosociale. În categoria manifestărilor sintalității se pot include: conduita grupului și a diferitelor subgrupuri ale sale, modul În care grupul răspunde unor inițiative ale educatorului sau declanșează el Însuși astfel de inițiative, modul În care se iau diverse
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
pot fi cunoscute În mod nemijlocit cu ajutorul observației. I.Nicolaatrage atenția că, În esență, două aspecte trebuie să atragă atenția educatorului În demersul său de cunoaștere a grupului școlar: 1.manifestări ale sintalității; 2.manifestări psihosociale. În categoria manifestărilor sintalității se pot include: conduita grupului și a diferitelor subgrupuri ale sale, modul În care grupul răspunde unor inițiative ale educatorului sau declanșează el Însuși astfel de inițiative, modul În care se iau diverse decizii nu numai la nivelul grupului, diverse
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În legătură cu atenția elevilor, se poate stabili inițial o listă de aspecte: capacitate de concentrare/ fluctuație, mobilitatea/ inerția, volumul, etc. I.Nicola propune pentru consemnarea datelor brute constatate " Fișa analitică de observare psihosocială a colectivului de elevi" Data observării Manifestări ale sintalității Interpretări și presupuneri ipotetice Manifestări psihosociale În rubricile 2 și 4 se introduc datele și faptele brute, constatate la un moment dat, fără nici un fel de comentariu, date care reprezintă, În timp, un inventar de fapte ce urmează a fi
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de limbaj academic accesibilizat, coerent și cu relevanță psihopedagogică, mai ales pe linia cunoașterii copilului; - majoritatea documentelor impresionează prin calități estetice deosebite (forma, mărimea, coloritul, calitatea tehnoredactării, a hârtiei, etc; - conțin elemente de originalitate (glosar de termeni de evaluare/ psihopedagogici, sintalitatea - sinteză teoretică, ghid de completare/ interpretare a fișei psihopedagogice. Așa cum au sugerat unii dintre subiecții intervievați, pentru a veni În sprijinul Învățătorilor și diriginților, aceste documente școlare auxiliare trebuie să aibă o structură simplă, operațională, să servească În principal cunoașterii
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
educaționale; • stilul de predare este o dimensiune activă, dinamică a instruirii; • caracteristicile psihosociale ale partenerilor implicați în actul de instruire vizează o analiză duală, atât în sensul aspectelor legate de personalitate, individuale (psihologice), cât și al particularităților psihosociale ale grupului-clasă - sintalitatea; • ergonomia spațiului școlar poate deveni o variabilă de maximă importanță mai ales în ceea ce privește proiectarea unor strategii alternative, nestandardizate; • timpul de instruire reprezintă un criteriu important în privința proiectării oricărui proces eficient. Construirea strategiilor de instruire În literatura românească de specialitate se
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
se limitează la piesa de teatru care începând, cu premiera, poate să se repete chiar pe mai multe stagiuni, dar efortul dascălului ca regizor și actor este pentru fiecare oră, în funcție de profil, de interesul manifestat de elevi față de disciplină, de sintalitatea colectivului căruia dorești să-i transmiți mesajul, de nivelul de vârstă. AȚi fost modelul nostru ca didactician, psiholog, pedagog și metodist inventiv și intangibil. AȚi creionat treptele devenirii noastre ca profesori eficienți, conștientizându-ne că avem spre modelare cea mai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiilor educative ale dirigintelui se obiectivează în aspirațiile clasei pe care o conduce, în comportamentul
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ponderea curriculumului național este mare: - gruparea pe clase (activitatea didactică pe clase și pe lecții) - clasa ca grup constant de învățare căruia elevul îi aparține o perioadă constantă de timp - de obicei, un ciclu școlar. Apartenența elevului la o clasă, sintalitatea acesteia, nivelul real și nivelul de pregătire a clasei respective așa cum este perceput de către profesori și elevi (nu totdeauna egale, nu totdeauna obiective), raportarea profesorilor la grupul clasei și raportarea clasei la profesori sunt factori de influență asupra eficacității școlare
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
unități școlare. În același plan, prin introducerea disciplinelor opționale se determină desființarea grupului clasei, cel puțin pentru unele secvențe ale timpului de învățare, și reunirea elevilor din mai multe clase în alte grupuri de învățare, fiecare, la rândul său, cu sintalitatea sa, cu un anumit specific relațional cu profesorii și cu aceleași influențe asupra elevilor, luați individual, precum și asupra eficacității școlare în ansamblul ei; - planul grupării la nivelul actului de învățare - derulat fie în clasă, fie în grupul constituit prin opțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
examenul de definitivat și gradul II, Editura Spiru Haret, Iași. • Neculau, A., Zlate, M., 1983, „Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică”, in I. Radu (ed.), Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. • Nicola, I., 1980, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, EDP, București. • Oancea-Ursu, Gh., 1985, Ereditate și mediu în formarea personalității, Editura Facla, Cluj-Napoca. • Offer, D., Offer, J.B., 1975, From Teenage to Young Manhood, Basic Books, New York. • Okey, J.R., 1970, „Diagnosing learning dificulties”, in The Science Teacher
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]